- Vizualizări: 175
La 6 aprilie 2023, în regim on-line și cu prezența fizică în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, s-a produs un eveniment remarcabil ca subiect abordat și realizare științifică. Acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, a prezentat o prelegere publică cu tema: „Impactul științei și tehnologiei asupra societății viitorului” – problemă mai puțin cunoscută și discutată la noi, la Chișinău.
În debutul acestei întâlniri, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a venit și cu unele date biografice, aducând la cunoștința celor prezenți, că academicianul Ioan Dumitrache s-a format ca specialist și cercetător în domeniul ingineriei în cadrul Universității Politehnice din București. Aici a parcurs traseul creșterii sale profesionale și manageriale până la funcția de rector al acestei instituții. Domeniile de interes ale savantului sunt axate pe algoritmi și strategii avansate de conducere; bioinginerie și bioinformatică; conducerea inteligentă a roboților mobili; proiectarea asistată de calculator a sistemelor automate; sisteme integrate complexe; metodologii și sisteme inteligente de conducere a proceselor cu aplicații în diverse domenii.
A urmat prelegerea publică, propriu-zisă. Acad. Ioan Dumitrache, pornind de la simplu la compus, a făcut o retrospectivă a evoluției omului ca ființă inteligentă, din punct de vedere al capacităților de dezvoltare a cunoașterii, autoperfecționării, creării și aplicării în practică a elaborărilor din domeniul științei, culturii și tehnologiei, ca vectori ai dezvoltării societății în contextul revoluțiilor industriale, totodată fiind scoase în evidență complexitatea și provocările ultimelor etape ale revoluției industriale legate de societatea hiperconectată. Raportorul a remarcat că știința și tehnologia s-au dezvoltat într-un proces de spirală pe parcursul celor patru revoluții tehnologice, bazate consecutiv pe descoperiri din domeniul utilizării puterii apei și a aburului, a motorului cu ardere internă și electricității, a electronicii și calculatoarelor, până la automatizarea complexă, integrarea calculatoarelor cu obiectele fizice prin rețele de senzori și elemente de execuție, dezvoltarea sistemelor inteligente cu autonomie ridicată, internetul obiectelor și internetul serviciilor.
În continuare, acad. Ioan Dumitrache a precizat că, ținând cont de dezvoltarea accelerată a tehnologiilor, cele mai importante descoperiri ale omului sunt cele din secolul al XX-lea, care au avut efecte majore asupra umanității și au condus către o lume globalizată. Iar toate aceste etape ale dezvoltării științei și tehnologiilor sunt o consecință a creșterii nivelului de educație și a cercetărilor științifice. Ambele componente, ca vectori ai dezvoltării societății, rezultă din evoluția științelor fundamentale ce descoperă noi legi, principii și fenomene, cât și a științelor aplicate, care împreună generează un impact major asupra calității vieții.
Raportorul, de formație inginer energetician, doctor în automatizări și sisteme electrice, a atras atenția și la factorii determinanți ai celei de a patra revoluții industriale, printre care de o deosebită importanță a avut conceperea și dezvoltarea sistemelor integrate complexe cyber-fizice. Noul salt tehnologic reprezintă de fapt o revoluție a hiperconectivității, ca o consecință a integrării spațiului fizic și cel virtual prin intermediului sistemelor cyber-fizice.
Revoluțiile industriale, a indicat acad. Ioan Dumitrache, sunt strâns legate de evoluția societății, de la “Societatea 1.0” în care grupuri de oameni trăiesc din vânat fiind în armonie cu natura, spre „Societatea 2.0” în care grupuri de populații trăiesc din agricultură, spre „Societatea 3.0” care promovează progresul tehnic prin revoluțiile industriale deja menționate, finalizând cu „Societatea 4.0” informațională. Ea este marcată de creșterea valorii adăugate prin conectarea în rețele informaționale, cu un nivel deosebit al calității vieții, prin creșterea veniturilor, crearea de noi locuri de muncă, produse și servicii noi, creșterea eficienței și confortului populației. Totodată, la această etapă, au apărut și noi probleme din punct de vedere al beneficiarului, industriei și al societății per-ansamblu. Printre vulnerabilitățile celei de a patra revoluții tehnologice, dar, mai ales, pentru a cincea emergentă a fost enumerată problema locurilor de muncă și a vieții private a cetățenilor, în situația când aplicarea pe sacră largă a inteligenței artificiale, roboticii și automatizării inteligente tind să înlocuiască operatorii umani. Se generează schimbări semnificative a profesiilor și asupra forței de muncă, în general. Se schimbă radical rolul operatorului în industrie, economie și, în ansamblu, în societate prin eliminarea unor profesii și apariția altor noi.
Deși ne aflăm în plină desfășurare a „Industriei 4.0”, a arătat autorul prelegerii, experții deja formulează noi direcții de dezvoltare a industriei spre o nouă revoluție tehnologică „Industria 5.0”, printre elementele ei funcționale fiind tehnologia informației, întreprinderea inteligentă, colaborarea între oameni și mașini, între mașini și mașini, învățarea automată, dezvoltarea bioeconomiei și realizarea economiei sustenabile. Au fost evidențiate și unele tehnologii suport și factorii-cheie pentru această nouă revoluție tehnologică. Iar această „Industrie 5.0” hiperconectată va fi marcată și de o nouă societate hiperconectată „Societatea 5.0”, cu un concept centrat pe prosperitatea și calitatea vieții oamenilor, bazată pe creativitate/inovare/dezvoltare, dar fără a înlocui rolul oamenilor. Au răsunat și alte concluzii și noi viziuni.
La final, membrii corespondenți Veaceslav Ursachi, Svetlana Cojocaru, Victor Moraru au venit cu aprecieri a acestei deosebit de interesante prelegeri prezentate de acad. Ioan Dumitrache, secretarul științific general al Academiei Române. Au urmat întrebări și răspunsuri orientate în principal pe provocările și vulnerabilitățile „Industriei 5.0,” elementul-cheie al căreia este inteligența artificială.
Veaceslav Ursachi,
Tatiana ROTARU,
AȘM
