„Astăzi am făcut istorie”. Lecție de onoare și demnitate la Chișinău pentru a consemna 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România

La 27 martie 2023, în Sala Unirii a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău (AMTAP), unde 105 ani în urmă Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, punând începutul reîntregirii țării și a neamului, și-a ținut lucrările conferința științifică „105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Unde-s doi puterea crește... Lecția de istorie și demnitate a anului 1918”, moderată de subsemnata și de dr. Marius-Adrian Nicoară.

Startul conferinței, care a ajuns la cea de-a șasea ediție a evenimentelor consacrate Unirii, a fost dat prin intonarea imnului de stat al Republicii Moldova „Limba noastră” și a imnului de stat al României „Deșteaptă-te, române”, interpretate de studenții AMTAP.

La eveniment au participat mai multe oficialități de pe ambele maluri ale Prutului, deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Senatului României, delegații din România, colegi de la institute de cercetare și învățământ universitar din Chișinău.

O apreciabilă echipă a depus eforturi considerabile pentru a realiza această conferință – Primăria Municipiului Buzău; Consiliul Raional Ialoveni; Academia de Ştiinţe a Moldovei; Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”; Universitatea de Stat din Moldova, Programul de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor Republicii Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” (USM); Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice Republica Moldova; Academia Oamenilor de Ştiinţă din România; Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare; Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova; Universitatea Tehnică a Moldovei; Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, România; Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural; Muzeul Serviciului Vamal Republica Moldova; Revista de studii culturale şi literatură „DIALOGICA”; Centrul Cultural şi Educaţional „Alexandru Marghiloman”.

Ședința solemnă a fost deschisă de Ministrul Culturii din România Lucian Romașcanu, care a menționat în alocuțiunea sa că „Sfatul Țării a fost un exemplu de ce pot face oamenii politici, atunci când își iau în serios misiunea”.

Ministrul Culturii din Republica Moldova Sergiu Prodan, urând bun succes conferinței, a precizat în mesajul său de salut că „Noi am trăit vremuri în care noțiunea de Sfatul Țării avea sens peiorativ, era luată în zeflemea. Istoria o scriu învingătorii de moment. Avem șansa să le recuperăm, pentru că prea multe straturi de diferită tencuială s-au așezat peste”.

Deputatul, senatorul Ludovic Orban și-a exprimat opinia că ziua de 27 martie are o deosebită importanță pentru istoria României, subliniind importanța pentru conștiința țării și conștiința neamului românesc.

Titus Corlațean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, salutând prezența oficialilor și a participanților la conferință, a felicitat pe toți cei care simt și gândesc românește pentru că rezonează cu idealurile marii Uniri. Cei care au luat această decizie, membrii Sfatului Țării s-au situat deasupra vremii, îndemnând autoritățile de azi să se gândească tot așa cum s-au gândit deputații Sfatului Țării acum 105 ani.

Readucând emoțiile acelui moment istoric fundamental din 1918, Andrei Daniel Gheorghe, deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României, copreședinte al Comisiei comune pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a menționat că „Suntem cu toții români, iar Unirea trebuie să fie un ideal pentru noi”, subliniind necesitatea reconstituirii unității naționale, astfel ca evenimentele din 1918 să nu fie doar parte din trecut, dar și parte din viitor.

Petru Frunze, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, copreședinte al Comisiei comune pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, a punctat în alocuțiunea sa faptul că anume în această sală s-a legiferat începutul Marii Uniri. „Astăzi este o sărbătoare deosebită pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, deoarece la 27 martie membrii Sfatului Țării au înfăptuit Unirea Basarabiei cu România. Acest lucru ne motivează și pe noi pe ambele maluri ale Prutului să fim conștienți de sacrificiul pe care l-au făcut strămoșii noștri. Suntem datori astăzi să înfăptuim o mulțime de activități comune ca ulterior să avem posibilitatea să promovăm aceleași valori: valorile europene, valori care determină să aducă bunăstare comunității de pe ambele maluri ale Prutului”, a subliniat deputatul Petru Frunze.

Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, a dat citire mesajului de felicitare a Asociației Istoricilor cu prilejul celor 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Domnia sa a propus ca clădirea unde s-a votat Unirea să fie denumită „Palatul Unirii”, iar sala unde s-a desfășurat marele eveniment și unde se desfășoară conferința științifică să fie numită „Sala Sfatul Țării”.

„Dragi români de pretutindeni! Este o bucurie și fericire să vă salut cu această ocazie în Sala Unirii, moment în care se evocă clipa astrală a românilor basarabeni, care au avut curajul și aspirația de a face un pas în împlinirea unui ideal”, avea să menționeze în mesajul său dr. hab. Aurelia Hanganu, prorector pe cercetare și relații internaționale a Universităţii de Stat din Moldova.

Dr., prof. univ. Victoria Melnic, rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, onorată că acest marcant eveniment are loc în sediul AMTAP, Sala unde s-a luat una din cele mai importante decizii din istoria Basarabiei, dar și a României, a venit cu un apel către toți factorii de decizie și societatea civilă în a pune umăr la umăr pentru restaurarea edificiului în care s-a făcut istorie pentru „a salva inima acestei clădiri – Sala Unirii” printr-o campanie de strângere a fondurilor. „În prezent trăim perioada unor amenințări, unele din ele încercând să ne îndepărteze de la cursul firesc al istoriei. Cu atât mai mult trebuie să conștientizăm că Unirea a fost un moment istoric care a adus împreună un popor despărțit forțat și a contribuit la reunificarea firească a celor două maluri ale Prutului”, a subliniat rectorul Victoria Melnic. Filmul „Palatul Sfatului Țării. Trecut. Prezent. Viitor” despre clădirea emblematică și chemarea pentru susținere a fost prezentat în continuarea mesajului doamnei rector al AMTAP.

„Evenimentul solemn a fost bine gândit și a unit sub umbrela sa mai multe domenii distincte – istoricul act al Unirii și revenirea Basarabiei în spațiul juridic românesc; 100 de ani de la adoptarea Constituției României la 26 martie 1923; restabilirea adevărului istoric la 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova adoptând decizia prin care sintagma „limba română” se introduce în toate actele legislative, inclusiv în Constituție, renunțându-se la formulările „limba moldovenească” „limba de stat”, „limba oficială”, „limba noastră”. Astfel, ziua de 27 martie este dedicată limbii și literaturii române; este ziua când vorbim despre destinul celor care au făurit Unirea, personalități marcante ale neamului. Este despre credință, despre patrimoniu ce îl avem în gestiune, dar și despre 90 de ani de la transferul, în 1933, a Secției de Științe Agricole a Universității din Iași la Chișinău și începuturile învățământului agrar superior din Basarabia prin fondarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău. Acum 105 de ani, la Chișinău, prin hotărârea Sfatului Țării, Basarabia a hotărât unirea cu Patria Mamă, un proces firesc pentru toate popoarele, ceea ce a reprezentat un pas hotărâtor întru unitatea românilor. Impactul cultural, științific și economic al acestui act decisiv în istoria românilor încă nu a fost reflectat integral”, a fost menționat în mesajul AȘM exprimat de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, adresând elitei științifice și culturale de pe ambele maluri ale Prutului apelul de a organiza peste 5 ani, împreună cu instituțiile academice, 110 ani de la Unirea Basarabiei cu România printr-o serie de evenimente și acțiuni. Totodată, în contextul desfășurării conferinței, au fost exprimate alese mulțumiri domnului Constantin Toma, primarul de Buzău, care este orașul lui Alexandru Marghiloman, pentru o implicare fără precedent în organizarea mai multor evenimente științifice și culturale în România și în Republica Moldova, susținere necondiționată a tuturor inițiativelor bune.

Despre artizanul Unirii Basarabiei cu România a vorbit Irina Vlăduca-Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman, care a exprimat recunoștința familiei sale pentru evenimentul desfășurat. „Vă mulțumim că ați adus pe prim-plan Unirea, care de multă vreme nu s-a vorbit de ea, că l-ați adus pe unchiul meu, l-ați scos din arhive și ați văzut meritele lui”, a spus vădit emoționată dna Irina Vlăduca-Marghiloman, amintind că evenimentele de readucere a lui Alexandru Marghiloman au început acum cinci ani, în 2018, grație Primarului Municipiului Buzău Constantin Toma.

Vom aminti că personalitatea prim-ministrului Alexandru Marghiloman a fost readusă în atenția cercetătorilor din Chișinău, fiind organizată la 6-8 mai 2022 conferința științifică „Alexandru Marghiloman, artizan al Unirii Basarabiei cu România – un destin în istorie” (https://www.youtube.com/watch?v=mRC2Sc888gY&ab_channel=IDSITV; http://akademos.asm.md/files/11-12_0.pdf). Cu acest prilej, a fost publicat un număr al revistei „DIALOGICA” consacrat integral lui Alexandru Marghiloman (https://dialogica.asm.md/arhivarevistei/Dialogica/Dialogica_supliment_01_2022.pdf).

„În aceste clipe mari, să ne închinăm cu smerenie în fața geniului nației noastre, care a găsit calea spre mântuire așa cum ne arată firesc istoria”, avea să readucă cuvintele lui Alexandru Marghiloman rostite la 1924 la șase ani de la Unirea Basarabiei și 70 de ani de viață în mesajul său Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău, care este orașul lui Marghiloman de unde și implicarea în organizarea mai multor evenimente. Evocând personalitatea lui Alexandru Marghiloman și Ion Inculeț, a doi oameni politici care au fost în fruntea țărilor lor, s-a decis instalarea a două busturi pentru a le înveșnici memoria. Un moment foarte important a fost angajamentul Primarului Constantin Toma ca Sala Unirii, aflată într-o avansată stare de degradare, să fie reabilitată prin suportarea tuturor costurilor de către Consiliul Local Buzău.

De asemenea, în cadrul evenimentului a avut loc lansarea albumului omagial „105 ani de la Unirea Basarabiei cu România”, care a fost prezentat de subsemnata, autorul dr. Marius-Adrian Nicoară, și editorul albumului Ștefan Davidescu, preşedintele Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare. Este o lucrare de înaltă calitate poligrafică, o carte suvenir, un album memorabil, ce are un cuvânt înainte semnat de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, o introducere din partea autorului, precum și câteva capitole: „Aniversarea Unirii Basarabiei. Discursul rostit de Alexandru Marghiloman la banchetul prilejuit de împlinirea vârstei de 70 de ani”; „Împlinirea visului de întregire naţională a românilor”, „Centenarul Unirii Basarabiei cu România sărbătorit la Buzău”.

De menționat că albumul prezentat la 27 martie în Sala Unirii, la conferința științifică „105 ani de la Unirea Basarabiei cu România”, a ajuns ca donație la toți participanții la conferință, precum și la toate evenimentele ce s-au perindat în ziua de 27 martie. Un exemplar al albumului a ajuns și în Sala de Lectură a Academiei de Științe a Moldovei.

Ședința în plen a continuat prin susținerea a două comunicări științifice de notorietăți în domeniul istoriei: dr., prof. univ. Jipa Rotaru (membru titular al Academiei Oamenilor de Știinţă din România) a prezentat comunicarea „Apogeul, dar și sfârșitul activităţii politice a Lordului vlah – Alexandru Marghiloman”, iar dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu (membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știinţă din România, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”) a susținut comunicarea „Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, președintele Republicii Democratice Moldovenești, unificatorul Basarabiei cu România”.

Conform programului, lucrările conferinței au continuat pe trei secțiuni, în cadrul cărora au avut loc dezbateri constructive, discuții, propuneri și recomandări din partea participanților, specialiști în domeniu. Prima secțiune „Ctitori ai unității și demnității naționale românești” a fost moderată de dr. Jipa Rotaru şi dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu, a doua secțiune „Ctitori ai unității și demnității naționale românești” a avut ca moderatori pe dr. Silvia Grossu și dr. Mircea Tănase, cea de-a secțiune „Expresia Marii Uniri: Facultatea de Științe Agricole din Chișinău. 90 de ani de la fondarea instituției” a fost condusă de prof. univ., dr. hab. Sergiu Mustață și de Alexandru Corduneanu. Contribuțiile participanților la conferința din 27 martie 2023 se vor regăsi în Revista de studii culturale şi literatură „DIALOGICA” (https://dialogica.asm.md/).

În finalul conferinței din 27 martie Fanfara Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, conducător artistic și dirijor maestru în artă Oleg Cazacu, a susținut un frumos spectacol Muzical.

Activitățile zilei de 27 martie au continuat în Parcul Sfatul Ţării de la Ialoveni, unde a avut loc ceremonia solemnă de inaugurare a grupului statuar: Alexandru Marghiloman – prim ministru al României (1918), Ion Inculeţ – Președintele Sfatului Ţării (1917–1918) și Pisania.

La dezvelirea grupului statuar au luat cuvântul Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaţilor din România, Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii din România, Sergiu Prodan, Ministrul Culturii din Republica Moldova, Ciprian Dominoschi, sculptorul ansamblului monumental, Irina Vlăduca-Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman, Sergiu Armașu, Primarul Orașului Ialoveni, Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău, Mihai Silistraru, Președintele Consiliului Raional Ialoveni. Sculpturile au fost sfințite astăzi de un sobor de preoți conduși de Înaltpreasfinția sa Petru, Mitropolitul Basarabiei. Ansamblul sculptural a fost donat Consiliului raional Ialoveni de către Primăria Buzău.

Este bine de luat aminte că inaugurarea celor două statui este o premieră pentru Republica Moldova, întrucât pe teritoriul Republicii nu există un monument similar deoarece numele celor doi au fost şterse din cărţile de istorie în perioada sovietică.

Mai multe detalii despre evenimentele desfășurate la 27 martie sunt disponibile la link-urile https://asm.md/105-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-unde-s-doi-puterea-creste-lectia-de-istorie-si-demnitate și https://www.youtube.com/watch?v=MMgc9UE4avU&t=513s&ab_channel=IDSITV (conferința științifică a fost transmisă online de către Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale), https://www.facebook.com/mc.gov.md/videos/900521224556052/ (inaugurarea grupului statuar), https://www.antena3.ro/actualitate/monument-republica-moldova-primaria-buzau-alexandru-marghiloman-ion-inculet-669886.html.

Foto de dr. Natalia Procop (Chișinău) și Liviu Stoica (Buzău).

Ziua memorabilă de 27 martie 2023, dedicată celor 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, a finalizat printr-un impunător concert pus în scenă la Palatul Naţional „Nicolae Sulac” din Chişinău sub patronatul celor două Ministere ale Culturii, din România și din Republica Moldova.

Marele act făurit la Chișinău, în 27 martie 1918, a rămas ca un act de curaj, ca o adevărată lecție de istorie a anului 1918.

Dr. hab. Liliana Condraticova

Secretar științific general al AȘM