La un prag al vieții. Tainele și inspirația oenologului Boris Găină

16.08.2022
Vizitatori unici: 2037

         Meditând asupra biografiei academicianului Boris Găină, m-am convins încă o dată că temelia cunoașterii, caracterul, curiozitatea, comunicarea cu oamenii și alte abilități se formează în copilărie, în sânul familiei, în școală, printre săteni. Protagonistul nostru s-a născut la 17 august 1947 în satul Chițcanii Vechi, județul Orhei, dintr-o familie de țărani viticultori. Își amintește mai târziu că a fost mereu de ajutor tatălui la toate muncile agricole de îngrijire a viței-de-vie, până la etapa finală – procesarea strugurilor recoltați în curtea casei. „Am tras la teasc, când a fost nevoie, simt și astăzi aroma și gustul mustului de struguri, care ne revigora, ne făcea sănătoși pe noi, copiii, dar și buni la carte”, – mărturisește cu nostalgie savantul. Nu știu dacă pe atunci tânărul podgorean Boris Găină auzise de zeul Bacchus al viței-de-vie, al vinului și, implicit, al veseliei, una din cele mai populare divinități a vechilor romani, istorie care ne demonstrează vechimea milenară a acestei îndeletniciri, dezvoltată și perfecționată de civilizația umană la nivel de artă.

În anul 1965, Boris Găină vine la Chișinău și susține admiterea la Institutul Politehnic, Facultatea Tehnologii Alimentare, la specialitatea „Tehnologia vinificației”, pe care o absolvă cu succes în 1970. N-a stat mult pe gânduri, când i s-a propus să rămână la Catedra de vinificație a aceleiași instituții pentru a se dedica cercetării. Prima sa lucrare științifică, consacrată calității vinurilor albe, a fost publicată în 1972. Grație aptitudinilor și capacităților sale excepționale, în  același an, promițătorul cercetător este trimis de rectorul institutului, academician Sergiu Rădăuțanu, la un stagiu la Academia Industriei Alimentare din Moscova în domeniul tehnologiei, chimiei și microbiologiei alimentare. Urmează studiile de doctorat (1973–1975) la Institutul Viei și Vinului „Magaraci” din Ialta (Crimeea), după care se încadrează la muncă în această instituție științifică de elită din ex-URSS și Europa de Est.

În perioada doctoratului și activității în cadrul Institutului Unional de Vinificație și Viticultură „Magaraci” (1973-1979), cercetătorul moldovean reușește să-și manifeste din plin vocația de oenolog și harul profesional. În anul 1977, susține teza de doctor în tehnică, în care a abordat problema stabilizării sucurilor şi vinurilor în bioreactor cu proteinaze imobilizate. Astfel, în perioada respectivă ce vizează Peninsula Crimeea Boris Găină a realizat cu succes pentru prima dată în ex-URSS o nouă metodă de obținere a enzimelor imobilizate, în baza căreia au fost elaborate noi procese tehnologice de stabilizare garantată a sucurilor și vinurilor. De asemenea, la fel, pentru prima dată, a fost creat, construit și implementat primul bioreactor original pentru limpezirea și stabilizarea mustului din struguri și din mere (1975). Această lucrare valoroasă și-a găsit aplicare în oenologie, ca rezultat, pe liniile tehnologice din această ramură au început să se producă vinuri de calitate superioară și alte produse din struguri.

Dar dorul de casă, de prieteni și de rude, de podgoriile Moldovei îl copleșea adesea pe protagonistul nostru. În anul 1978, la Ialta a avut loc un for științific unional, la care a participat și un grup de reputați cercetători și specialiști vinificatori de la baștină. Printre ei se aflau membrii corespondenți Gheorghe Cozub și Nicolae Guzun, prof. Anatolie Bălănuță, dr. hab. Aba Gohberg, prof. dr. Mecaslav Peleah, dr. Constantin Olaru şi dr. Sofronie Carpov. Dialogul cu colegii săi de breaslă îl determină să revină la Chişinău, la Institutul Naţional al Viei şi Vinului.

Din 1979, viaţa şi activitatea ştiinţifică a lui Boris Găină se desfășoară nemijlocit în această instituţie, unde ocupă pe rând posturile de şef al Secţiei de Vinificaţie (1979–1990), director ştiinţific în oenologie (1990–2004), șef al Laboratorului tehnologia vinului prin cumul (1997–2008). Chiar de la bun început contribuie la dezvoltarea patrimoniului științific și tradițiilor școlii științifice naționale, creată și moștenită de la savantul oenolog, acad. Petru Ungurean. Depune eforturi energice la perfecționarea bazei teoretice și a celei experimentale din institut.

 Între anii 1981–1982, dr. Boris Găină câștigă concursul unional pentru un stagiu de studiu și perfecționare de durată la Centrul Mondial al Vinului – Institutul de Oenologie din Bordeaux (Franța), având o temă de actualitate “Procese biotehnologice în vinificație”. În contextul dat, mi-au rămas în memorie cuvintele inspirate așternute într-un ghid turistic: dacă zeul Bacchus s-ar fi reîncarnat într-un oraș contemporan, acesta ar fi Bordeaux. Orașul francez este destinația, unde nectarul zeilor se poate degusta în toate formele și aromele sale. Renumit pentru crame și vinurile Premium, Bordeauxul deține cel mai mare muzeu din lume, dedicat vinului: Cité du vin. Altfel spus, Bordeaux este localitatea unde vița-de-vie, fabricarea vinurilor și a altor produse din struguri au devenit un mod de viață, o artă, o filozofie a locuitorilor ei, care le permite să dezvolte ramura, orașul, țara, să atragă turiștii, iar oamenii, în consecință, să aibă o viață stabilă și prosperă.

În Franța, pe parcursul unui an de cercetări, reputatul savant Boris Găină a publicat cinci valoroase lucrări, referitoare la microbiologia și micologia vinului. A fost observat și apreciat în această țară din centrul Europei. La 5 iunie 1982, în faimosul Palat subteran (similar cu cel de la Cricova) din orășelul Chinon, Departamentul Vale de Loire i-a conferit titlul onorific de „Cavaler a Uniunii viticultorilor și vinificatorilor Rabelais”. Aceasta a fost prima mențiune franceză pentru colaborarea fructuoasă științifică în oenologie cu colegii săi din țară.

Odată cu revenirea în republică a dr. Boris Găină începe, din 1983, epoca de valorificare la noi a soiurilor franceze Chardonnay și Sauvignon în condițiile climei și ale solurilor noastre. Această consemnare a fost făcută cu diverse ocazii publice în adresa protagonistului de un conducător de rang înalt al R. Moldova din acea vreme.

Au urmat și alte distincții internaționale și aprecieri în adresa omagiatului nostru. Pentru realizările marcante obținute în domeniul cercetărilor științifice, în perioada anilor 1973-1993, în cadrul unor prestigioase centre mondiale ale Oenologiei practice, cum sunt Institutul Unional pentru Vinificație și Viticultură „Magaraci” din Ialta, Institutul de Biochimie a Compușilor Naturali al Academiei de Științe a URSS (Moscova), Institutul de Oenologie a Universității din or. Bordaux II și Institutul Național de Cercetări Agronomice-INRA (Franța), savantul Boris Găină a fost apreciat cu titlul onorific de „Personalitatea anului 1993 în Oenologia mondială”, acordat de Marele Juriu al Organizației Internaționale a Viei și Vinului cu 44 state membre, înmânat la Palatul Congreselor din Paris pe 17 iulie 1994. Subliniem că anterior, în 1992, dl Boris Găină a susținut și teza de doctor habilitat în tehnică la Institutul Viei şi Vinului „Magaraci”din Ialta – un alt pas important în maturizarea științifică a cercetătorului.

Au fost și pagini triste în istoria republicii noastre, care au afectat grav economia vitvinicolă și știința din domeniu. Aducem în vizor perioada perestroicii lui M. Gorbaciov în URSS, care pe lângă cuceririle democratice, au fost luate atunci și decizii deșucheate, ca, de exemplu, cea cu privire la lupta împotriva beției și a alcoolismului. La indicația organelor de partid și de stat au început să fie defrișate podgoriile industriale, producția vinicolă a fost interzisă sau limitată în vânzare, nunțile, cumetriile și alte manifestări se organizau cu sucuri, limonadă și apă. Această extremă antialcoolică a tulburat societatea o bună bucată de vreme, până a mai scăzut din elanul ei, dar oamenii continuau să fie obligați să se înscrie în Societatea unională voluntară de luptă pentru modul de viață treaz. Păstrez acest carnet de membru al ei din 1986, cu nr. 6984, eliberat de sovietul raional Anenii Noi, în speranța că poate va fi creat un muzeu, în care își vor găsi loc și aceste acte bizare ale timpului.

Au trecut de atunci 36 de ani. Consecințele defrișării viței-de-vie au fost grave pentru viticultură, economie, dar și pentru știința din domeniu. Bunăoară, oenologul Boris Găină a fost invitat la Guvern și i s-a spus, în prezența unui trimis de la Moscova, că i-au fost excluse de la finanțare cinci teme de cercetare. Astfel, patru doctoranzi din cei cinci ai săi, aflându-se la etapa finală de elaborare a lucrărilor pentru susținere în domeniul oenologiei, au abandonat știința. „De aceea eu astăzi am doar 10 doctori cu tezele susținute în domeniu, a mărturisit cu tristețe conducătorul științific al acestor tineri. Încă pe doi i-am pierdut în timpul recentei pandemii. Părinții lor, gestionând mici afaceri, au falimentat și nu au putut în continuare să-i sprijine financiar pe copiii lor doctoranzi”.

E lucru știut că știința costă, ea necesită investiții din partea statului, sacrificii financiare personale ale tinerilor cercetători și familiile acestora. În context, specificăm că atitudinea guvernării de azi de a lichida institutele de cercetare și colectivele acestora prin absorbția lor de către unele universități trezesc multe semne de întrebare. Altfel spus, se distruge patrimoniul științific și cultural, în care generațiile anterioare și statul au investit sume de milioane în valută străină. Dar acesta deja e un alt subiect de discuție.  Amintim doar că o societate nu se poate dezvolta fără o educație modernizată, fără cercetare-inovare și aplicarea rezultatelor acestora în practică, fără oameni culți și devotați profesiei lor și țării.

Dar să revenim la activitatea științifică a dlui Boris Găină. Rezultatele obținute de-a lungul anilor de dumnealui astăzi stau la baza producerii în Republica Moldova a vinurilor de calitate superioară și competitive în baza soiurilor de struguri Chardonnay, Pinot noir și Muscat-Otonell. Studiul soiurilor noi cu rezistență sporită la factorii biotici și abiotici ai mediului i-au permis savantului să elaboreze procedee tehnologice optimale de producere a vinurilor ecologice cu un grad sporit igienic și curativ.

    În strânsă colaborare cu colegii săi, a lansat vinuri cu arome noi și originale, obținute din soiurile de struguri „Viorica”, „Legenda”, „Riton”, „Muscat de Ialoveni”, „Alb de Ialoveni” ș.a., precum și din soiuri introduse, precum sunt „Bianca”, „Romulus-GM” ș.a.

În familia oenologilor europeni dl Boris Găină este cunoscut pentru fondarea noilor direcții științifice în oenologie și biotehnologie, realizarea pentru prima dată a imobilizării proteinazelor acide prin legături covalente cu o activitate hidrolitică înaltă față de proteinele și polipeptidele din suc și vinuri.

         Alte rezultate științifice țin de perfecționarea tehnologiei de producere a vinurilor din soiul Muscat Otonel în Zona de Centru a viticulturii din Moldova (1994–1997); valorificarea deșeurilor vinicole pentru o vinificație curată (2004); elaborarea procedeelor tehnologice de obținere a colorantului natural din struguri roșii pe procese baromembrane (2001–2006); studiul  comparat al resveratrolilor din vinul roșu, produs în diferite regiuni viticole ale Europei: Moldova (Cahul), Franța (Bebian și Peche Rouge), Italia (Rauscedo) (2007–2011); perfecționarea tehnologiei de obținere a uleiului din semințe de struguri (2017–2021); elaborarea procesului de producere a prafului din semințe pentru înlocuirea prafului de cacao din import (2016–2019); perfecționarea tehnologiei și executarea utilajului tehnologic pentru obținerea oțetului natural condimentat de calitate înaltă din vinuri (2018–2022) ș.a.

Rezultatele cercetărilor științifice au fost reflectare în cca 900 de lucrări științifice, editate în țară și peste hotare, inclusiv 29 de monografii (autor și coautor, inclusiv  trei lucrări cu coautori din Franța și două din România), 66 de brevete de invenții, 35 de mărci de vinuri, 17 acte normative, 3 lucrări metodico-didactice pentru studenți, 5 elaborări noi de transfer tehnologic. La prima vedere, avem niște date simple statistice, dar ele înglobează anii de muncă și de zbucium ai unui om, nopțile nedormite, dar și bucuriile succesului recunoscut în țară și în străinătate.

În anul 1995, oenologul Boris Găină a fost ales membru corespondent, în 2007 – membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, în 1996 a devenit profesor universitar. În calitate de profesor al Facultății Tehnologii Alimentare a UTM, la specialitățile „Tehnologia vinului”, „Tehnologia produselor alimentare” și „Biotehnologie alimentară” a ghidat pregătirea și susținerea a cca 80 teze de licență și masterat, aducând astfel o contribuție semnificativă la pregătirea cadrelor de ingineri-tehnologi pentru economia R. Moldova.

 În 1992, dl Boris Găină a creat şi prezidat, timp de 30 de ani, Consiliul Specializat de susţinere a tezelor de doctorat în viticultură şi vinificaţie. Este necesar să menţionăm că activitatea sa în calitate de profesor universitar s-a realizat și se realizează la UTM (1998-prezent), USM (1997-2004), ULIM (1998-2000).

Odată cu creșterea numărului de specialiști cu grade științifice în viticultură și vinificație în țară, la finele anului 1998, academicianul Boris Găină, împreună cu alţi colegi ai săi, au creat Uniunea Oenologilor din Moldova, organizație în cadrul căreia membrii ei discută problemele de perspectivă ale dezvoltării domeniului.

Activitatea protagonistului în cadrul AȘM a căpătat noi valențe. Grație cunoștințelor sale vaste în domeniul vinificației, multiplicate și fortificate pe parcursul vieții, dar și a experienței manageriale obținute, academicianul Boris Găină și-a manifestat din plin calitățile organizatorice și profesionale în postura de secretar științific general al AȘM (2004-2008), de academician coordonator al Secției Științe Agricole a AȘM (2008-2018). În anul 2019, dl Boris Găină a fost ales unanim în calitate de vicepreședinte al AȘM și, respectiv, coordonator a Secției Științe ale Vieții, funcție pe care o deține și în prezent.

Activitatea de cercetare a omagiatului este considerată și sub aspectul dezvoltării și extinderii relațiilor științifice internaționale. Primele contacte cu cercetătorii din străinătate au avut loc în 1978, în cadrul Congresului Mondial al Viei și Vinului, convocat la Ialta de Organizația Internațională a Viei și Vinului cu suportul Ministerului Industriei Alimentare a URSS. Tânărul savant de atunci Boris Găină a stabilit relații importante pentru viitorul cercetărilor științifice vitivinicole cu Institut National de Reshershes Agronomiques-Narbonne, Institutul de Oenologie al Universității Bordeaux II, ENSA Montpellier, Stațiunea de cercetare vitivinicolă Cognac din Franța. În cadrul acestor relații de cooperare, doctorul în științe tehnice Boris Găină, a prezentat în instituțiile franceze prelegeri referitoare la șampanizarea și heresarea – ambele, în flux continuu, fabricarea vinurilor de  desert „Madera” și „Portvein”. Prelegerile au fost editate în cunoscuta revistă franceză „Conaissance de la vigne et du Vin”.

Un succes recunoscut ține și de dinamizarea colaborării cu cercetătorii din Germania: Colegiul Pomicol din Helbron, Institutul pentru Selecție a Viței-de-Vie din Gaiwellerhof și Institutul pentru Viticultură și Vinificație din Haisenheim.

Este fructuoasă și colaborarea pe multiple planuri, inițiată de Boris Găină, cu savanți notorii din România de la Institutul Vitivinicol „Valea Călugărească”, Institutul de Chimie Alimentară, Institutul „Horting” din București, Stațiunea Cercetare Dezvoltare a Viei și Vinului Murfatlar, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași și similara instituție de învățământ din Timișoara, Academia de Studii Agricole și Silvice ASAS. Sunt importante și colaborările rodnice cu Institutul Național al Viei și Vinului „V.E. Tairov” din Odessa.

O pagină nouă a constituit în activitatea savantului stabilirea relațiilor de colaborare științifică cu Institutul de Pomicultură din Penglai și Chateau „ Yantai” din China, organizând stagii pentru tinerii specialiști din China la INVV din Moldova. Știința vitivinicolă moldavă a fost prezentată de acad. Boris Găină în câteva entități chineze de cercetare horticolă. Au fost lansate mai multe prezentări-degustații de vinuri moldovenești în regiunile Chandon și Hunani ale Chinei (2003, 2015). Ca urmare, vinurile moldovenești au trecut cu succes îndepărtată frontieră chineză, exporturile în această țară atingând cote impresionante în volumul total de producție viti-vinicolă exportată de R. Moldova peste hotare.

  Apropo, de degustări care se organizează la orice expoziție de vinuri. Acad. Boris Găină este expert degustător de talie internațională: de exemplu, în perioada (2016-2018) a fost membru al Comisiei Internaționale de degustare a vinurilor „Cabernet et Merolot du Monde” în Bergamo, Italia. A contribuit mulți ani la organizarea și desfășurarea cunoscutelor Concursuri internaționale de vinuri „Vin-Moldova”, în calitate de președinte al comisiilor și membru al juriului (1982-2019). L-am întrebat recent pe savant, care calități ale unui vin bun sunt apreciate de un degustător profesionist. Mi-a răspuns vădit emoționat privind aceste taine, inspirate de mișcarea vibrantă a vinului în pahar:

– Armonia în gust; aroma florală fină; corespunderea culorilor tipice ale vinurilor: verzui-galben pentru vinurile albe, roze pentru vinurile de culoarea respectivă, rodie-vișină pentru vinurile roșii. Totodată, ținem cont și de tipicitatea produsului. Vreau să subliniez cu recunoștință că am învățat arta de degustător de la profesorul meu, acad. Petru Ungureanu.

Dacă astăzi Republica Moldova este cunoscută prin podgoriile ei industriale, prin renumitele fabrici de vinuri ca C.V. „Cricova”, „Mileștii Mici”, vinăriile Chateau Vartely,  „Mimi” (s. Bulboaca, Anenii Noi), Winery Poiana (s. Ulmu), „Fautor” (Tigheci, Leova), „Migdal P” (Cojușna, Strășeni) etc. este meritul incontestabil al savanților, specialiștilor vinificatori și al fermierilor din țară care înțeleg rostul și semnificația acestei ramuri pentru economia națională. Printre ei, de-a lungul anilor, se evidențiază carismaticul și energicul savant Boris Găină, care a ajuns, pe neobservate, la vârsta de 75 de ani. Continuă să muncească cu dăruire și același elan tineresc. Ultimul soi de vin cu denumirea „Pinot gris”, la crearea căruia a participat și omagiatul, se află deja pe polițele centrelor comerciale din țară. Recenta elaborare, înalt apreciată la concursurile internaționale de vinuri, este un cupaj din  „Feteasca albă” și „Feteasca regală” în proporție de 50 % fiecare, un vin delicat, gustos și culege deja primele aprecieri din partea cumpărătorilor și oaspeților de peste hotare.

În agenda oenologului Boris Găină este în plină desfășurare proiectul revalorificării soiului „Legenda”, creat prin încrucișarea soiurilor franceze de struguri „Traminer” și „Seeve Villard” – donator de gene puternice noului produs. Să sperăm că „Legenda”, pornind de la vița-de-vie, va străluci la expoziții prin noi calități gustative, va cunoaște o nouă istorie de succes.

    Omagiatul a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii” (2017), Ordinul „Meritul Bisericesc” de gr. III (2017), Medalia „Dimitrie Cantemir” și Medalia „Nicolae Milescu Spătaru” ale AȘM (2021) și altele. Este doctor honoris causa al Universității de Stat din Cahul (2014), membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România (2015), membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice  „Gheorghe Ionescu-Șișești”, România (2017), membru extern de onoare al Academiei Naționale de Științe Agricole a Ucrainei (2019).

    La acest prag al vieții, ținând un pocal cu nectarul zeilor romani, îi spunem podgoreanului de la Chițcanii Vechi, Boris Găină, cetățean de onoare al satului natal, ajuns savant recunoscut în lume, profesor universitar și academician:

    – La mulți ani sănătoși cu pace și noi împliniri în știință! Să vă trăiască familia și neamul de podgoreni!

Tatiana ROTARU

Sursa:
Categorie:
Cuvinte-cheie: