- Vizualizări: 312
Miercuri, 8 iunie 2022, în Sala Azurie a AȘM se va întruni Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM, în cadrul căreia vor fi aleși 7 membri de onoare ai AȘM – personalități notorii ai comunității științifice internaționale, cu care Academia de Științe a Moldovei a avut în ultimii ani relații strânse de colaborare științifică și de prietenie. Printre ei sunt și doi Laureați Nobel: fizicianul de origine rusă Konstantin Novoselov din Marea Britanie (2010) și americanul de origine indiană Rattan Lal, profesor universitar în științele solului (2007). Ambele candidaturi au fost votate și recomandate unanim de secțiile de profil ale AȘM Adunării Generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM pentru a fi aleși în calitate de membri de onoare ai AȘM.
Despre fizicianul celebru Konstantin Novoselov, printre colegi i se spune și Kostya Novoselov, este de baştină din Rusia şi, la fel ca mai mulţi alţi tineri cercetători, în anii `90 ai secolului trecut, a luat calea exodului, activând iniţial în Olanda, ulterior – în Marea Britanie, la Universitatea din Manchester. După ce a fost dată publicităţii ştirea difuzată de Academia Regală de Ştiinţe din Stockholm cu privire la conferirea Premiului Nobel în fizică pentru anul 2010 savanţilor de origine rusă Andre Geim şi Konstantin Novoselov, colaboratori ai Universităţii din Manchester, vuia lumea academică: glumă e să fii distins cu cea mai înaltă apreciere științifică la doar 36 de ani! Aceasta se întâmplase în contextul în care alți merituoși savanți deveneau Laureați Nobel la adânci bătrânețe pentru rezultate obținute cu 25-30 de ani în urmă. Prin urmare, aveau loc schimbări spre bine și la Academia Regală de Ştiinţe din Stockholm.
Regretatul academician Valeriu Canțer într-o discuție ce a avut loc cu 12 ani în urmă a remarcat: Konstantin Novoselov a devenit acum celebritate ştiinţifică de talie mondială, dar titulatura dată o poartă în comunitatea fizicienilor mai de demult, ea constituindu-se pas cu pas prin muncă asiduă zilnică şi investigaţii perseverente. Numai graţie acestei recunoaşteri internaţionale de breasla profesională, un cercetător poate deveni laureat al celui mai prestigios premiu ştiinţific din lume. Spun acest lucru pentru a sublinia că un savant veritabil de un asemenea calibru nu se naşte peste noapte. Pentru a reuşi o atare performanţă, sunt necesare mai multe condiţii. De rând cu cele menţionate – har de cercetător, multă muncă şi măcar puţină baftă – sunt obligatorii încă câteva: mediul şi infrastructura respectivă, intuiţia – pe potriva problemelor abordate, curajul şi voinţa de a aborda un domeniu totalmente nou.
L-am rugat atunci pe acad. Valeriu Canțer să ne vorbească cu privire la contactele pe care le-a avut cu dl Konstantin Novoselov. „L-am cunoscut pe Kostea Novoselov, în 2005,
Studiile dlui Constantin Novoselov impresionează: a absolvit Institutul Fizico-Tehnic din Moscova (1991–1997), ulterior, Universitatea Nijmegen, Țările de Jos, în procesul educațional al căreia se pune un accent puternic pe cercetările științifice. Conform site-ului Wikipedia, în iulie 2020, lucrările științifice ale lui Kostia Novoselov au fost citate de 200000 de ori, indicele h (Hirsch) a constituit peste 120.
Colaborarea lui Konstantin Novoselov cu cercetătorii din Republica Moldova a început cu mai mulți ani în urmă. Încă în 2014 în prestigioasa revistă Nano Letters apare lucrarea „Conductivitatea termică a laminatului de grafen”, semnată de un grup de autori printre care sunt Konstantin Novoselov și dr. hab. Denis Nica, șef departament de fizică teoretică din cadrul USM. În ultimii ani aceste relații au luat o nouă dimensiune. Acum un an, în cadrul „Săptămânei Științei”, consacrată aniversării a 60-ea de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei, profesorul Konstantin Novoselov, Marea Britanie, a susținut la 11 iunie 2021 o prelegere publică on-line cu genericul „Materiale pentru viitor” / „Materials for the future”. Raportorul a remarcat perspectivele dezvoltării materialelor bidimensionale, începând cu grafenul, al cărui proprietăți unicale au accelerat interesul pentru investigarea altor materiale, cum ar fi nitrura de bor bidimensională, MoS2, WS2, NbSe etc. Dezvoltarea tehnologiilor de producere la scară largă a materialelor 2D, penetrarea pe piață a grafenului în diverse componente electronice și în industria auto, precum și perspectivele de utilizare a acestuia în aplicații medicale de viitor, sunt subiectele principale care au fost expuse de oaspetele nostru.
Cea de a doua personalitate care va fi abordată la Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM din 8 iunie este distinsul om de știință de originea indiană, cetățean al SUA, Rattan Lal, profesor universitar în științele solului, director al Centrului de Management și Sechestrare a Carbonului de la Universitatea de Stat din Ohio, precum și profesor adjunct la Universitatea din Islanda și Institutul de Cercetare Agricolă din India (IARI). Într-un fel, savantul e mai demult încetățenit în Republica Moldova, grație cooperării și relațiilor de prietenie care s-au stabilit între Dumnealui și profesorul universitar Boris Boincean de la Bălți, șef al Laboratorului Tehnologii Agricole şi Sisteme Agrotehnice de la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” și profesor la Catedra de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie (prin cumul), Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului din cadrul Universității de Stat „Al. Russo” din Bălţi.
În una din deplasările sale, la o conferință științifică în Bulgaria (2005), dl Boris Boincean l-a cunoscut pe distinsul om de știință Rattan Lal și s-au împrietenit. Firi înrudite de cercetare și, în speță, de știința solului și sănătatea lui, grija pentru destinul civilizației umane, unde pacea este amenințată, problema alimentației populației de pe Terra, promovarea agriculturii conservative și ecologice, i-au apropiat, au devenit prieteni care păstrează legătura în toți acești ani.
Dar să revenim la figura emblematică a lui Rattan Lal, realizările sale științifice și aprecierile lui la nivel mondial. E vorba de un om cu un talent nativ, poate cu mai multe, pe care și le-a dezvoltat grație muncii sale perseverente în realizarea obiectivelor propuse. Rattan Lal a avut în viața sa multe realizări importante implementate, care i-au favorizat creșterea în cariera profesională și i-au adus recunoașterea internațională.
Născut în India la 5 septembrie 1944, Rattan Lal este licențiat al Universității Agricole din Punjab, Ludhiana, India (1963), diploma de master a primit-o la Institutul de Cercetare Agricolă din New Delhi, India (1965), iar doctoratul l-a luat la Universitatea de Stat din Columbus, Ohio (1968). A ocupat funcția de cercetător științific superior la Universitatea din Sydney, Australia (1968-1969), a fost profesor de fizica solului la IITA, Ibadan, Nigeria (1970-87) și profesor de pedologie la Universitatea de Stat din Ohio (1987 – prezent). Interesele științifice ale lui Rattan Lal includ sechestrarea carbonului în sol pentru securitatea alimentară și climatică, agricultura conservativă, sănătatea solului, principiile și practicile de control ale eroziunii solului, eco-intensificarea agroecosistemelor, restaurarea solului, managementul durabil al solurilor mondiale etc.
Protagonistul nostru este autor/coautor a peste 1000 articole, publicate în reviste cu impact, a peste 550 de capitole de carte, a scris, a editat și coeditat peste 100 cărți. Există diverși indicatori care evaluează potențialul intelectual al unui savant. Bunăoară, prof. Lal are un indice cumulativ de citare de 120.000, este o cifră impresionantă chiar și în familia Laureaților Premiului Nobel. Indicele Hirsch al savantului constituie 164, fiind unul foarte înalt. A fost inclus în lista Thomson Reuters a celor mai influente minți științifice din lume (2014-2016) și se numără printre cercetătorii Clarivate Highly Cited in Agriculture (2014-2020). Există și alte date, măsurări, în care este întâlnit numele indianului american: printre primii 2% de oamenii de știință din domeniul agriculturii și agronomiei Rattan Lal se află pe locul 1 (Ioannidis et al. 2019, 2020). A pregătit numeroase cadre științifice nu numai în SUA, dar și alte țări.
Aprecierile, ca și rezultatele științifice ale profesorului Rattan Lal, sunt impresionante: a fost distins cu diploma Doctor Honoris Causa a nouă universități din lume, inclusiv a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (2010), unde activează și prietenul său, Boris Boincean. Mai mult, Senatul universității bălțene a făcut un demers către Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei în vederea alegerii prof. univ. Rattan Lal în calitate de membru de onoare al AȘM. Secția de Științe ale Vieții a AȘM l-a susținut unanim în promovarea domniei sale pentru a fi ales în calitate de membru de onoare al AȘM.
Evenimentul urmează să aibă loc mâine, pe 8 iunie 2022. Dar, până atunci, să ne bucurăm de distincțiile și aprecierile Domniei sale care l-au făcut celebru în lume: este laureat al Premiului Mondial în Alimentație (2020), al Premiului Glinca în Pedologie (2018), al Premiului din Japonia (2019), al Premiului din India (2019), al Premiului Global de Inovații în Agricultură (2020), al Premiului Mondial pentru Alimentație (2020), al Premiului Padma Shrial al Guvernului India (2021) etc. Premiul Nobel pentru Pace, cel mai mare dintre ele, i-a fost înmânat savantului încă în anul 2007. E un veritabil cetățean al Planetei prin ceea ce a realizat și prin grija care i-o poartă.
Acum un an, remarcabilul om de știință Rattan Lal a fost ales în Bordul de consilieri științifici al celui de al 46-lea Președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care înțelege și apreciază colosal rolul cercetării în evoluția și dezvoltarea durabilă a societăților în tranziție. De poziția fermă a sutelor de mii de savanți din lume astăzi depinde și restabilirea păcii pe Terra. Poate și din această cauză a ajuns la Casa Albă și un așa Om, cum este Laureatul Premiul Nobel pentru Pace, profesorul Rattan Lal, care poartă cu demnitate această povară pe umerii săi.
Într-o Declarație cu privire la situația din Ucraina, întitulată „Transformarea războiului în pace”, Domnia sa s-a adresat comunității științifice internaționale prin intermediul Adunării generale a AȘM din 28 martie 2022, de a restabili Pacea și înțelegerea dintre state și popoare. Subliniez doar două gânduri: „Mama Terra oferă suficiente daruri pentru a satisface nevoile fiecărui om, nu însă și lăcomia anumitor indivizi”. În acest context, face un îndemn către invadatori să oprească războiul și să se așeze la masa negocierilor. De asemenea, se adresează celor care sunt încrezuți în invincibilitatea lor că „în ziua în care puterea iubirii va depăși iubirea de putere, vom avea pace în Ucraina și în alte regiuni ale lumii”. Este extraordinar spus!
Această activitate, fără precedent, a savantului în Republica Moldova a avut și o continuitate apreciabilă: la 24 mai curent, la Academia de Științe a Moldovei și-a ținut lucrările Conferința Științifică Internațională cu genericul „Platforma Europeană pentru Pace”, la care au participat savanți notorii din mai multe țări ale lumii. În cadrul ei, prof. Rattan Lal a prezentat Raportul plenar întitulat “The Role of Scientific Research in the Promotion of Sustainable Development and Peace”.
Să fie Pace pe pământ, să fie Pâine, să fie Cerul însorit de-asupra noastră! Doamne ajută!
Tatiana ROTARU
