ORAȘUL CHIȘINĂU ÎN FILME DOCUMENTAR-ȘTIINȚIFICE

În ultimii doi ani, câțiva membri ai Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei au ales o cale, neobișnuită pentru ei, de a valorifica rezultatele preocupărilor științifice, privind promovarea imaginii culturale a orașului Chișinău din toate epocile lui istorice, în forma unor filme documentar-științifice, care readuc pe agenda societății problema protecției și valorizării științifice a patrimoniului cultural.

Astfel că, în 2020, în cadrul unui proiect susținut de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a fost realizat un serial de filme documentare pe tema „Chișinăul românesc” (director de proiect doctor habilitat în filologie Aliona Grati).

Doamna Mariana Șlapac, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat în studiul artelor, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, cercetător științific principal la Universitatea de Stat din Moldova, este autoarea unui captivant film documentar despre „Cetatea Chișinăului”. În viziunea doamnei profesor: „Povestea unui oraș nu se poate lipsi de un element important care e apărarea. A avut o cetate și oraşul Chișinău. O amenajare defensivă foarte puţin cunoscută, astăzi inexistentă, a fost cetatea bastionară situată altădată pe teritoriul actual al urbei”. Mai multe informații aflați la adresa disponibilă prin link-ul https://www.youtube.com/watch?v=tHD6su_Q95s&ab_channel=AlionaGrati.

„Arhitectura Chișinăului interbelic” este titlul unei alte prelegeri susținute de dna mem. cor. al AȘM Mariana Șlapac și discipola sa, dr. Alla Ceastina. În introducere, autoarele țin să convingă publicul de faptul că: „În perioada interbelică la Chișinău, au fost proiectate mai multe clădiri de o arhitectură remarcabilă. Din păcate, unele nu au fost construite până la capăt din cauza crizei economice mondiale din anii ’30 ai secolului al XX-lea. Câteva construcții pornite atunci au fost finalizate doar după cel de-al doilea război mondial”. Autoarele filmului, Mariana Șlapac și Alla Ceastina, ne invită să apreciem eleganța orașului interbelic. Filmul este disponibil pe adresa https://www.youtube.com/watch?v=g7oLC7o2COs&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=AlionaGrati.

O prelegere a cărei autor este Natalia Procop, doctor în studiul artelor și culturologie, secretar științific al aceleiași Secții, ne prezintă un Chișinău care s-a îngrijit dintotdeauna să aibă biserici frumoase pentru enoriașii ortodocși. Unghiul de reflectare a acestui Chișinău este cel al creației artiștilor plastici autohtoni. Doamna Natalia Procop își argumentează metodologia în felul următor: „Printre multiplele surse și subiecte de creație artistică, lăcașele de cult au constituit dintotdeauna obiecte venerabile ale figurării artistice. Or, arta și credința, în cele mai diferite perioade de timp, au întruchipat simbioza valorilor etico-morale și estetice ale societății. Obiecte ale patrimoniului național, vechile biserici din Chișinău au fost înfățișate în lucrările de artă ale artiștilor plastici autohtoni, cât și din ale celor din străinătate”. Filmului poate fi accesat pe https://www.youtube.com/watch?v=joMilIU4z8A.

În 2021, au apărut alte câteva episoade, cuprinse sub umbrela unui titlu generic „Arta și mitopoetica orașului Chișinău”, care se datorează mai multor cercetători științifici în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor Republicii Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” de la Universitatea de Stat din Moldova (director de proiect doctor habilitat în filologie Aliona Grati), cu susținerea Direcției Cultură a municipiului Chișinău. Și din nou doamna Mariana Șlapac și doamna Alla Ceastina au fost autoarele unui film care contribuie la prezentarea imaginii culturale avantajoase a orașului Chișinău.

Arhitectul Alexandru Bernardazzi, care a activat în calitate de arhitect-șef al orașului Chișinău între anii 1856 și 1878, a adus contribuţii inestimabile la estetica oraşului Chişinău. Grație străduințelor acestui om extraordinar, capitala Basarabiei a obținut imaginea unui oraș modern, european. Premiera filmului a avut loc la 6 iulie 2021, în cadrul unei mese rotunde cu același generic, prilejuită de cei 190 de la nașterea arhitectului. Evenimentul s-a desfășurat în inima orașului, la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, la rândul ei o capodoperă arhitecturală ce păstrează amprenta ilustrului arhitect Alexandru Bernardazzi. Vă invităm să aflați mai multe despre creația lui Alexandru Bernardazzi la Chișinău pe https://www.youtube.com/watch?v=N32df8SUYTk&feature=emb_imp_woyt.

Prelegerea-film „Alexandru Plămădeală – o stea din constelația personalităților făuritoare a identității Chișinăului” a fost susținută de criticii de artă Elena Mustață și Natalia Procop. În viziunea lor: „Imaginea de ansamblu a unui oraș nu poate fi obținută decât dacă memoria individuală și colectivă păstrează semnele trecutului acestuia în forme vizuale. Formele întruchipează aspirațiile și visele celor care au fost preocupați să definească rostul civilizației urbane. Mai ales artiștii au fost aceia care au locuit orașele cu semne pe care le considerau ca fiind frumoase și semnificative, lăsându-le drept dovezi în acest sens. Chișinăul și-a avut artiștii săi care i-au făurit imaginea și identitatea urbană. Unul dintre cei mai importanți este incontestabil artistul plastic Alexandru Plămădeală”. În urma unor cercetări în Arhiva Națională, autoarele filmului scot în evidență un segment mai puțin cunoscut al creației lui Alexandru Plămădeală – grafica și pictura, pe care le puteți vedea la adresa https://www.youtube.com/watch?v=bYFWZGDAjx0. Din păcate, casa în care a locuit sculptorul se află astăzi în stare avansată de degradare.

La 13 octombrie 2021, Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău a organizat o expoziție de pictură dedicată aniversării a 585-a de la prima atestare documentară a orașului. În cadrul acestui eveniment a fost proiectat, în prezența protagoniștilor, filmul-prelegere „Chișinăul care nu mai există decât în artă. Valentina Brâncoveanu și Mihai Mungiu”, al cărui autor este dr. Natalia Procop. În debutul filmului, autoarea susține că „Numeroși artiști plastici au fixat în creația lor imaginea orașului Chișinău. Căutând cele mai potrivite ambianțe sau stări de anotimp și evocând ipostaze reprezentative ale orașului mai vechi sau nai nou, ei au lăsat prețioase mărturii. Astăzi, unele imagini ale Chișinăului nu mai există decât în amintiri și în artă. În acest sens, creația artiștilor plastici Valentina Brâncoveanu și Mihai Mungiu poate fi considerată un depozitar de memorie”. Filmul poate fi găsit la adresa https://www.youtube.com/watch?v=i0Y2rtrCHxo&ab_channel=AlionaGrati.

De luat aminte că aceste creații științifice au fost posibile grație unei echipe specializate pe producerea filmelor documentare de la canalul de televiziune Moldova1, ai cărei membri sunt Diana Pidghirnîi (regizor), Grigore Rață (filmări), Diana Busuioc (editor de imagine), Aureliu Busuioc (grafică), Galina Dimitrova, Iulian Proca (lectură).

Toate filmele pot fi găsite pe site-ul revistei „Dialogica”, la compartimentul „Multimedia”, adresa electronică https://dialogica.asm.md/multimedia/.

Dr. hab. în studiul artelor și culturologie Liliana Condraticova