- Vizualizări: 163
În decursul a peste 30 de ani de independență, vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova a oscilat în funcție de partidele politice care s-au perindat la cârma statului, adesea diferite forțe politice încercând să miște țara în direcții diametral opuse. Fragilitatea situației socio-economice și lipsa perspectivelor de dezvoltare sustenabilă au forțat sute de mii de oameni să emigreze în alte state, în căutarea unei vieți mai bune. Pierderea potențialului uman calificat, inclusiv a tinerilor talentați, a redus substanțial șansele progresului social și economic.
În condițiile provocărilor globale și regionale tot mai grave (schimbări climatice, pandemii, conflicte militare, precum este războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei), Republica Moldova trebuie să-și consolideze societatea în baza unui proiect de țară, care ar oferi cetățenilor săi posibilitatea de a se realiza la ei acasă.
La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, fapt susținut de comunitatea științifică (https://www.asm.md/zi-istorica-pentru-republica-moldova-zi-decisiva-pentru-domeniile-cercetarii-si-inovarii). Este o schimbare calitativă importantă a atitudinii UE față de republica noastră. După experiența altor state, care au reușit să adere la UE în ultimele decenii, integrarea europeană poate fi considerată un autentic proiect de țară pentru Republica Moldova. Avem toată certitudinea că acest proiect este atractiv pentru majoritatea cetățenilor și, în primul rând, pentru generațiile tinere.
În secolul al XXI-lea, țările prosperă în baza unei cercetări științifice performante, susținute de o dezvoltare tehnologică adecvată. La propunerea Academiei de Științe, în conformitate cu Raportul Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa, în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” este stipulată „majorarea treptată a fondurilor alocate pentru cercetare și dezvoltare cu 0,1 la sută din PIB în fiecare an”, ceea ce înseamnă o finanțare de cca 1 % din PIB către 2030. Tot la propunerea AȘM, sunt prevăzute echilibrarea resurselor alocate pentru cercetarea fundamentală și cea aplicativă, crearea condițiilor pentru dezvoltarea și consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare și cel de afaceri, precum și susținerea tinerilor cercetători în afirmarea lor profesională. Urmează să fie elaborată și aprobată, la recomandarea Academiei de Științe, Strategia națională de cercetare și inovare a Republicii Moldova pentru perioada de până la 2030.
Prezidiul AȘM consideră că acordarea Republicii Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană deschide societății noastre orizonturi noi spre o dezvoltare sustenabilă, luându-se în seamă și apropierea firească a celor două maluri ale Prutului în contextul adevărului istoric, al identității noastre etnice și spațiului cultural comun cu România.
Ne adresăm către cetățenii Republicii Moldova să conștientizeze importanța momentului și să se consolideze întru susținerea vectorului european al țării noastre care ne oferă oportunități explicite pentru a asigura, la noi acasă, un viitor prosper copiilor, nepoților și strănepoților noștri.
Suntem convinși că, împreună, prin consolidare, ne va reuși realizarea proiectului nostru de țară europeană, și ne exprimăm speranța că Anul Nou 2023 ne va aduce restabilirea păcii în regiune.
La Mulți Ani cu sănătate și pace în toată lumea!
Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei
