Masa rotundă „Republica Moldova între provocări și oportunități: securitate și dezvoltare în contextul aderării la Uniunea Europeană”

Pe 5 decembrie 2024, în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) a avut loc masa rotundă cu tema „Republica Moldova între provocări și oportunități: securitate și dezvoltare în contextul aderării la Uniunea Europeană”, organizată de Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM. Evenimentul a fost coordonat de academicianul Grigore Belostecinic și membrul corespondent Alexandru Stratan, fiind desfășurat într-un format mixt, cu participare fizică și online pe platforma ZOOM. În cadrul acestei sesiuni, experți din diverse domenii au abordat provocările și oportunitățile economice, sociale și demografice pentru Republica Moldova, în contextul aderării la Uniunea Europeană, securitatea națională și securitatea energetică a țării.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a deschis masa rotundă subliniind importanța unor discuții despre securitatea statului, mai ales în contextul geopolitic actual. Academicianul a menționat că evenimentul oferă oportunitatea de a înțelege mai bine tendințele de dezvoltare în contextul noilor provocări și de a oferi perspective asupra securității naționale și energetice, bazându-se pe o abordare științifică și pe expertiza celor mai buni specialiști.

Acad. Grigore Belostecinic, a subliniat importanța discuțiilor privind securitatea în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. El a menționat că integrarea europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea țării, dar a avertizat asupra vulnerabilităților economiei moldovenești, care trebuie să facă față unui mediu concurențial tot mai dificil. Grigore Belostecinic a reiterat că Republica Moldova trebuie să pună accent pe cercetare, inovare, educație și tehnologii, pentru a deveni competitivă pe piețele externe.

Rectorul Academiei de Studii Economice, m.c. Alexandru Stratan a susținut o prezentare, abordând provocările cu care s-a confruntat Republica Moldova în ultimii ani, inclusiv crizele multiple, secetele din 2020 și 2022, și instabilitatea regională, care au afectat economia țării. El a detaliat impactul acestor crize asupra PIB-ului și al sectorului economic, subliniind, totuși, semnele unei redresări economice în 2024, deși provocările rămân majore.

A urmat directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, m.c. Victor Juc cu un raport detaliat despre securitatea națională a Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, subliniind complexitatea conceptului de securitate și interdependența acesteia cu integrarea europeană. Victor Juc a avertizat asupra provocărilor interne și externe cu care se confruntă țara, cum ar fi presiunile externe hibrid, vulnerabilitățile economice și riscul destabilizării politice. El a subliniat necesitatea consolidării eforturilor naționale pentru a evita un scenariu similar cu cel din Georgia, unde criza politică a pus în pericol parcursul european al țării.

Experții din domeniul energetic au subliniat importanța securității energetice. Astfel, Mihai Târșu, directorul Institutului de Energetică, a subliniat dependența Republicii Moldova de importurile de energie și vulnerabilitățile amplificate de criza energetică și conflictul din Ucraina. El a menționat progresele recente în sectorul energetic, cum ar fi creșterea surselor de energie regenerabilă și interconectarea cu Ucraina, și a detaliat planurile ambițioase ale Moldovei pentru a crește utilizarea energiei regenerabile până la 80% către anul 2050. La rândul său, Dumitru Braga, decanul Facultății de Energetică și Inginerie Electrică a Universității Tehnice din Moldova, a adus în discuție dependența excesivă de gazele naturale importate, subliniind că dezvoltarea surselor autohtone de energie, cum ar fi energia solară și eoliană, este esențială pentru asigurarea securității energetice. El a evidențiat, totodată, importanța investițiilor în infrastructura energetică, pentru a face față provocărilor sectorului. Mihail Lupu, șeful Laboratorului de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă, a abordat tema cu privire la importanța promovării eficienței energetice ca soluție imediată pentru reducerea costurilor energetice. Mihail Lupu consideră că, în urma crizelor recente, cum ar fi conflictul din Ucraina, Moldova a reușit să atragă investiții în tehnologii regenerabile și să devină un exportator important de energie electrică, în special către Ucraina. Acesta subliniază necesitatea decarbonizării și protecției mediului, dar și a investițiilor în sectorul transporturilor, un domeniu neglijat până acum în strategia energetică a țării.

Referindu-se la problemele demografice și impactul asupra dezvoltării economice, directorul Institutului Național de Cercetări Economice al ASEM, dr. hab. Olga Găgăuz a subliniat impactul major al factorului demografic asupra dezvoltării economice și sociale a țării. Ea a prezentat prognozele demografice pentru perioada 2024-2040, care prevăd un declin semnificativ al populației, iar migrarea și îmbătrânirea populației vor pune presiune asupra sistemului economic și social. Olga Găgăuz a subliniat necesitatea unor politici care să sprijine creșterea productivității muncii și să răspundă provocărilor legate de îmbătrânirea populației.
În luarea sa de cuvânt, sociologul Victor Mocanu a abordat subiectul inegalităților sociale ca provocări majore pentru securitatea națională. El a subliniat că o mare parte din populație se confruntă cu dificultăți economice semnificative, iar în mediul rural, multe gospodării se confruntă cu probleme legate de încălzirea locuințelor. Mocanu a subliniat importanța unei guvernări transparente și a implicării civice pentru promovarea schimbărilor sociale necesare.

Într-o perioadă marcată de crize internaționale și schimbări majore în configurațiile geopolitice, conceptul de securitate devine din ce în ce mai important în cercetările academice. Profesorul Serghei Sprincean a vorbit în cadrul mesei rotunde despre  faptul că interesul pentru fenomenul securității a crescut semnificativ în perioade de incertitudine globală, cum a fost sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. El evidențiază evoluția conceptului de securitate umană, introdus de ONU în 1992, care include protecția împotriva violenței, asigurarea nevoilor fundamentale (hrană, îngrijire medicală) și dreptul de a trăi cu demnitate. În acest context, Serghei Sprincean propune dezvoltarea unor noi concepte de securitate pentru a răspunde noilor provocări ale societății contemporane.

În concluzie, experții s-au declarat unanimi în privința importanței adoptării unor politici inovatoare pentru a asigura atât securitatea umană, cât și stabilitatea energetică a Republicii Moldova. Masa rotundă „Republica Moldova între provocări și oportunități: securitate și dezvoltare în contextul aderării la Uniunea Europeană” a subliniat faptul că, în ciuda provocărilor economice și sociale majore, Republica Moldova are oportunități semnificative pentru a-și consolida securitatea națională și pentru a se adapta la noile condiții externe, în special prin integrarea europeană și prin reforme în sectorul energetic, economic și social. Participanții au convenit asupra necesității unei dezvoltări sustenabile, bazate pe încredere în instituțiile financiare și pe politici care să abordeze eficient migrarea, îmbătrânirea populației și inegalitățile sociale.

Cristina BUMBU