Masă rotundă la AȘM: „Noul metapneumovirus uman. Riscuri epidemiologice și medicale”

Pe 24 ianuarie 2025, Secția de Științe ale Vieții a Academiei de Științe a Moldovei a organizat Masa rotundă cu tema „Noul metapneumovirus uman. Riscuri epidemiologice și medicale”. Evenimentul a reunit experți din Republica Moldova și România.

În deschiderea mesei rotunde, președintele AȘM, academicianul Ion Tighineanu, a relevat importanța organizării acestui eveniment în contextul combaterii dezinformării cu privire la noul metapneumovirus uman. „Sunt foarte multe informații controversate pe rețelele sociale. Mulți tind să creadă că acest virus provine din China și se răspândește rapid. Tocmai de aceea, este esențial ca experții să se pronunțe, deoarece informația neveridică creează panică nejustificată”, a declarat acad. Ion Tighineanu. Președintele AȘM a evidențiat că metapneumovirusul nu este o noutate absolută, dar mutațiile sale ridică noi provocări, care necesită explicații clare din partea specialiștilor: „Este foarte important ca cetățenii noștri să cunoască situația reală. Specialiștii trebuie să se exprime pe baza abordărilor științifice și a experiențelor acumulate, pentru a oferi informații corecte și fundamentate.” Ion Tighineanu a subliniat și importanța unui efort coordonat la nivel global, menționând că Republica Moldova trebuie să se alinieze acestor inițiative internaționale.

Vicepreședintele AȘM, acad. Eva Gudumac a atras atenția asupra provocărilor majore în sănătatea publică generate de bolile infecțioase virale și a subliniat necesitatea unei supravegheri epidemiologice mai eficiente. „Sistemul de supraveghere epidemiologică a maladiilor infecțioase, în special de geneză virală, deși a făcut progrese, nu acoperă toate necesitățile. Maladiile precum hepatitele virale, acute și cronice, infecțiile rezistente la antivirale și bacteriile asociate creează probleme majore de sănătate publică, inclusiv în Republica Moldova”, a declarat acad. Eva Gudumac.

Eva Gudumac a subliniat pericolul apariției unor noi tulpini de virusuri gripale cu potențial epidemic și pandemic, evidențiind necesitatea investițiilor în studii fundamentale bazate pe tehnologii avansate, precum biologia moleculară genetică. „De sănătatea populației depinde supravegherea epidemiologică țintită, monitorizarea bolilor transmisibile și aplicarea unui diagnostic și tratament profilactic corespunzător. Aceste aspecte sunt fundamentale pentru protejarea sănătății publice”, a adăugat acad. Eva Gudumac. Un punct central al intervenției sale a fost impactul metapneumovirusului uman asupra sănătății copiilor, un subiect esențial al discuției din cadrul mesei rotunde: „Metapneumovirusul uman afectează calitatea vieții copilului, viitorului adult, iar înțelegerea acestuia este crucială pentru protejarea sănătății generațiilor viitoare.” Eva Gudumac a subliniat importanța colaborării interdisciplinare și a unei supravegheri epidemiologice proactive pentru a face față noilor provocări generate de virusurile emergente.

În continuare, Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei și coordonator al Secției Științe exacte și inginerești, le-a mulțumit organizatorilor și participanților pentru implicare, menționând că astfel de evenimente sunt esențiale pentru a consolida legătura între știință și sănătatea publică. „Aceste discuții și informații reprezintă un exemplu de colaborare interdisciplinară care trebuie susținută. Este important să continuăm astfel de inițiative pentru binele viitorului nostru”, a concluzionat ea.

În cadrul mesei rotunde, mem. cor. al AȘM, prof. univ., dr. hab. Viorel Prisăcari a subliniat importanța studierii și pregătirii pentru combaterea metapneumovirusului, o provocare emergentă în domeniul sănătății publice. „În primul rând, trebuie să cunoaștem acest virus – particularitățile, rezistența lui în medii externe și modurile de transmitere. Este esențial să pregătim specialiști, atât din domeniul clinic, cât și din sănătatea publică, pentru a înțelege și aplica eficient cunoștințele în prevenirea și tratarea bolilor provocate de acest virus”, a declarat mem. cor. al AȘM, Viorel Prisăcari.

Viorel Prisăcari a atras atenția asupra necesității creării unor rezerve strategice de echipamente și materiale sanitare, precum măști, dezinfectante, antibiotice și costume de protecție, lecție învățată dureros în timpul pandemiei COVID-19. „La începutul pandemiei, când nu aveam cazuri confirmate în Republica Moldova, avertizam despre importanța pregătirii. Din păcate, lipsa măștilor și a altor echipamente pentru medici și populație a evidențiat cât de vulnerabili eram. Nu trebuie să repetăm aceste greșeli”, a subliniat el. Un alt aspect critic este comunicarea cu populația. Profesorul Prisăcari a accentuat rolul mass-mediei în educarea publicului despre prevenirea bolilor și recunoașterea simptomelor: „Trebuie să informăm corect populația, să explicăm cum se transmite virusul și când este necesar să se adreseze la medic. Comunicarea eficientă este cheia, iar specialiștii trebuie să fie primii care furnizează informații exacte și clare.”

Membrul corespondent Prisăcari a subliniat importanța cercetării continue și a colaborării între experți, medici și autorități pentru a preveni și combate riscurile epidemiologice emergente, subliniind că pregătirea este esențială pentru a face față provocărilor viitoare. „Să sperăm că acest virus nu va cauza probleme majore, dar dacă va fi cazul, trebuie să fim pregătiți. Lipsa de acțiune astăzi poate costa vieți mâine”, a concluzionat profesorul Viorel Prisăcari.

Șefa Direcției diagnostic de laborator în sănătate publică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), dr. hab., conf. univ. Olga Burduniuc, a declarat că metapneumovirusul uman, descoperit oficial în 2001 în Olanda, reprezintă un virus respirator care circulă în populație încă din anii 1950, conform dovezilor serologice. Ea a subliniat că, deși majoritatea copiilor dezvoltă imunitate protectoare în urma expunerii la acest virus, au fost documentate cazuri de reinfectare, inclusiv la adulți, ceea ce indică fie o scădere a imunității, fie prezența altor genotipuri ale virusului. În ceea ce privește monitorizarea, Olga Burduniuc a precizat că Republica Moldova dispune de un sistem bine pus la punct, bazat pe 10 centre sentinelă care colectează și analizează probe de trei ori pe săptămână. .

Ea a subliniat importanța măsurilor preventive, cum ar fi spălarea mâinilor, respectarea etichetei strănutului și evitarea automedicației. Totodată, a îndemnat populația să se adreseze medicului în cazul simptomelor respiratorii pentru diagnostic și tratament corespunzător. „Este crucial ca populația să fie vigilentă și informată, deoarece prevenirea infecțiilor respiratorii, inclusiv a celor cauzate de metapneumovirus, depinde de respectarea măsurilor simple de igienă și de accesarea serviciilor medicale,” a concluzionat Olga Burduniuc.

Prof. univ. Svetlana Șciuca, șefa Clinicii Pneumologie a Institutului Mamei și Copilului și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, a declarat în cadrul mesei rotunde că metapneumovirusul uman reprezintă o provocare importantă în sănătatea publică, mai ales în rândul copiilor sub vârsta de 5 ani. Potrivit Svetlanei Șciuca, acest virus are particularități ce pot cauza forme grave de boală, în special la sugarii cu vârsta între 6-12 luni. Ea a subliniat că virusul are un mecanism patofiziologic agresiv. Spre deosebire de infecțiile bacteriene, metapneumovirusul determină inflamații extinse și obstrucții severe la nivelul plămânilor, punând în pericol viața copiilor cu comorbidități sau imunitate scăzută.

În ceea ce privește diagnosticarea, Svetlana Șciuca a menționat că laboratoarele din Republica Moldova sunt pregătite să identifice virusul, ceea ce contribuie la un răspuns rapid și eficient.
Deși nu există antivirale specifice pentru metapneumovirus, terapia simptomatică, regimul hidric și izolarea rămân esențiale. Prof. Șciuca a subliniat importanța vitaminelor, antioxidanților și probioticelor în procesul de recuperare a copiilor post-infecție. În ciuda provocărilor pe care le implică, prof. Șciuca a exclus posibilitatea ca metapneumovirusul să devină o pandemie. Svetlana Șciuca a încheiat subliniind importanța colaborării dintre specialiștii din domeniul sănătății publice și populație pentru a reduce impactul acestui virus asupra copiilor și pentru a preveni complicațiile severe.

Dr. hab., prof. univ. Gheorghe Plăcintă, șeful Catedrei Boli Infecțioase a Universității de Stat de Medicină și Farmacie (USMF), a subliniat importanța adoptării unor măsuri proactive în prevenirea și gestionarea infecțiilor respiratorii, fără a crea panică în rândul populației. Profesorul Plăcintă a evidențiat progresele tehnologice în domeniul medical, menționând că numeroase infecții, precum rujeola, rubeola sau oreionul, pot fi prevenite eficient prin vaccinare. Totodată, profesorul a subliniat importanța vaccinării împotriva gripei sezoniere, în special pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi cele în vârstă, pacienții cu boli cronice sau cei cu imunitate compromisă.  Profesorul Gheorghe Plăcintă a subliniat că prevenirea infecțiilor respiratorii nu se limitează doar la vaccinare. „Un stil de viață sănătos, o alimentație bogată în antioxidanți, suplimente precum vitamina C, D, zinc și seleniu, managementul stresului și igiena căilor respiratorii sunt esențiale. Trebuie să ne protejăm de infecții prin metodele disponibile și să rămânem vigilenți.” De asemenea, el a menționat că perioada pandemiei a influențat indirect imunitatea populației față de unele infecții, din cauza utilizării prelungite a măștilor și a altor măsuri de protecție care au redus expunerea la virusuri.

La eveniment a participat, fiind conectată online, și doamna prof. Simin Florescu, de la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din România. Ea și-a exprimat recunoștința și aprecierea pentru organizare la un nivel înalt a mesei rotunde, menționând despre relevanța unor astfel de evenimente atât pentru comunitatea științifică, cât și pentru întreaga societate, care trebuie să aibă acces la informații verificate, din surse sigure.

Masa rotunda a reunit membri ai comunității academice, cercetători și medici. Discuțiile au evidențiat necesitatea intensificării eforturilor de colaborare internațională și a cercetărilor pentru a răspunde eficient provocărilor aduse de metapneumovirusul uman. Evenimentul s-a încheiat cu concluzii și recomandări practice privind monitorizarea epidemiologică și măsurile de intervenție, reafirmând rolul fundamental al științei și medicinei în gestionarea riscurilor emergente pentru sănătatea publică.

Evenimentul s-a desfășurat în format mixt – fizic, în Sala Mică a AȘM, și online, pe platforma ZOOM, de asemenea a fost transmis live de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale, înregistrarea video fiind disponibilă aici.

Cristina Bumbu