Masă rotundă la AȘM: „Calitatea apelor în ecosisteme acvatice”

Marți, 28 ianuarie 2025, la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a avut loc masa rotundă cu participare internațională „Calitatea apelor în ecosisteme acvatice”. Evenimentul, organizat de Secția Științe ale Vieții a AȘM, a reunit cercetători din Republica Moldova și România pentru a dezbate starea actuală a ecosistemelor acvatice și soluțiile inovatoare pentru potabilizarea apei.
În deschiderea mesei rotunde, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a subliniat importanța protejării resurselor de apă și responsabilitatea globală față de mediu. „Este un subiect foarte important, fiindcă, până la urmă, apa este izvorul vieții. Pe parcursul anilor, problema calității apei și a impactului ecologic a fost discutată la multiple conferințe internaționale. Savanții au tras semnale de alarmă, iar laureații Premiului Nobel și mii de cercetători din întreaga lume au cerut liderilor politici să ia măsuri pentru protejarea ecosistemelor”, a declarat acad. Tighineanu. Președintele AȘM a evidențiat și rolul businessului în această problemă, subliniind necesitatea unui echilibru între dezvoltarea economică și protejarea resurselor naturale.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOIND din România a prezentat, în cadrul mesei rotunde, noile tehnologii inovatoare pentru potabilizarea apelor naturale. Dr. Lucian Alexandru Constantin, reprezentant al institutului, a subliniat că ECOIND desfășoară cercetări aplicative și fundamentale pentru identificarea soluțiilor moderne de tratare a apei, vizând reducerea poluanților și îmbunătățirea calității apei potabile.
Printre tehnologiile dezvoltate și validate la nivel de laborator se numără un procedeu avansat de îndepărtare a tricloretilenei din sursele subterane de apă. În prezent, ECOIND continuă dezvoltarea și testarea unor noi soluții pentru îndepărtarea metalelor grele. De asemenea, institutul este implicat într-un proiect european dedicat promovării circularității apei, cu impact asupra ecosistemelor acvatice din România, Republica Moldova și Ucraina.

Dr. Lucian Alexandru Constantin a reiterat angajamentul institutului în sprijinirea stațiilor de tratare a apei din România prin asistență tehnică și testarea soluțiilor la nivel pilot. În acest sens, ECOIND organizează anual Simpozionul „Mediul și Industria”, un eveniment internațional de referință pentru specialiștii din domeniul protecției mediului și al tehnologiilor de tratare a apei.

În continuare, doamna Elena Zubcov, membrul corespondent al AȘM, a prezentat analiza detaliată a ecosistemelor acvatice transfrontaliere ale Republicii Moldova. Ea a subliniat impactul poluării asupra biodiversității, calității apei și sustenabilității resurselor acvatice, oferind concluzii îngrijorătoare privind degradarea acestora. Elena Zubcov a evidențiat că utilizarea masivă a substanțelor chimice și deversările necontrolate afectează semnificativ ecosistemele acvatice. Deși pot fi măsurate concentrațiile de metale grele, azot sau fosfor, structura și impactul exact al acestora rămân insuficient cunoscute. În cadrul studiului său, Elena Zubcov a descoperit acumulări de metale grele în țesuturile peștilor din apele dulci ale Republicii Moldova, mai ales în branhii, piele și ficat, recomandând evitarea consumului acestora. Ea a subliniat importanța colaborării internaționale și a proiectelor de cercetare pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității apei, necesitatea unor politici eficiente de protecție a ecosistemelor acvatice, precum și adoptarea unor măsuri stricte pentru reducerea poluării, asigurând astfel un viitor sustenabil pentru resursele de apă ale Republicii Moldova.

În cadrul mesei rotunde, Antoaneta Ene, doctor habilitat, profesor de la Universitatea Dunărea de Jos, Galați, România, a intervenit online, evidențiind importanța colaborării internaționale în cercetarea ecosistemelor acvatice. Ea a subliniat parteneriatul de lungă durată dintre Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Institutul de Zoologie din Chișinău, început în 2009 și consolidat prin proiecte transfrontaliere de anvergură.

În mesajul său, Antoaneta Ene a făcut un apel către Academia de Științe a Moldovei și Academia Română pentru sprijinirea cercetării de excelență în domenii de interes comun. Aceasta a punctat necesitatea consolidării echipelor de cercetare și atragerii tinerilor specialiști în domeniu, subliniind, totodată, importanța reducerii birocrației în implementarea proiectelor internaționale.
Prezent la eveniment, academicianul Boris Găină a atras atenția asupra problemelor critice legate de calitatea și gestionarea resurselor de apă din Republica Moldova. Boris Găină a evidențiat impactul poluării asupra ecosistemelor acvatice și riscurile pe termen lung pe care le implică schimbările climatice pentru accesul la apă potabilă și utilizarea apei în agricultură și a relatat despre deteriorarea vizibilă a calității apei din râurile Moldovei, inclusiv Nistru, menționând contrastul dintre frumusețea naturală a malurilor și poluarea alarmantă a apei. O altă problemă semnalată este utilizarea apei provenite din râuri pentru irigarea culturilor, inclusiv a legumelor vândute pe piețele locale. „Apa evacuată din stațiile de epurare urbană ajunge în râurile noastre, iar țăranii o folosesc pentru irigare. Acest ciclu trebuie analizat cu atenție pentru a preveni riscurile asupra sănătății publice”, a subliniat academicianul Boris Găină.

Academicianul a pledat pentru o mai mare vizibilitate a dezbaterilor științifice în mass-media națională și pentru organizarea mai frecventă a unor consultări cu autoritățile responsabile de gestionarea resurselor de apă. „Problema apei este primordială. Este esențial să avem mai multe emisiuni radio și TV dedicate acestui subiect, pentru că, din păcate, știința și economia sunt tot mai marginalizate în spațiul public”, a concluzionat Boris Găină.

Academicianul Tudor Lupașcu a prezentat cele mai noi tehnologii inovatoare pentru potabilizarea apelor naturale, elaborate la Institutul de Chimie al Universității de Stat din Moldova. Potrivit academicianului, echilibrul natural dintre factorul antropic și mediu s-a deteriorat semnificativ în ultimele decenii, din cauza consumului ridicat de combustibili fosili și a defrișărilor masive. Aceasta a condus la poluarea apelor subterane și de suprafață cu compuși nocivi precum amoniacul, nitriții, nitrații, hidrogenul sulfurat și metale grele.

Un studiu realizat de Institut a arătat că, dintr-un eșantion de 363 de fântâni arteziene analizate în ultimii cinci ani, doar 5,8% corespund normelor sanitare, în timp ce restul depășesc limitele admise pentru diverși contaminanți. Situația este și mai gravă în cazul fântânilor freatice, unde doar 3,4% dintre probe respectă standardele de calitate a apei. Tehnologiile inovatoare dezvoltate de cercetătorii moldoveni reprezintă o soluție viabilă pentru îmbunătățirea calității apei și reducerea impactului poluării asupra sănătății publice. Implementarea pe scară largă a acestor metode ar putea contribui semnificativ la asigurarea accesului populației la apă potabilă de calitate, un obiectiv esențial pentru viitorul Republicii Moldova.

Un studiu inedit realizat de profesorul de fizică și astronomie Gheorghe Condurache asupra a numeroase fântâni, unele având o vechime de peste 200 de ani, scoate la iveală un fenomen puțin cunoscut: apele freatice oscilează în timp cu o amplitudine de până la patru metri. Profesorul Condurache a avertizat in timpul mesei rotunde că această scădere progresivă va duce la dispariția izvoarelor, uscarea lacurilor și scăderea debitului râurilor.  Cu toate acestea, studiul profesorului nu se oprește doar la predicții sumbre. El sugerează că o mai bună planificare a resurselor de apă și adaptarea infrastructurii de irigare la acest ciclu natural ar putea diminua impactul negativ al acestor fluctuații. „Este esențial să înțelegem acest fenomen și să luăm măsuri din timp pentru a ne adapta”, concluzionează profesorul Gheorghe Condurache.
Masa rotundă cu participare internațională „Calitatea apelor în ecosisteme acvatice” a fost moderată cu multă dedicare de către academicianul Ion Todiraș. Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, atât fizic, în Sala Mică a AȘM, cât și pe platforma ZOOM, de asemenea a fost transmis live de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale, înregistrarea video fiind disponibilă aici.

Cristina Bumbu