- Vizualizări: 57
Serviciul de Presă al AȘM continua prezentarea Laureaților Premiului Nobel care vor susține prelegeri publice în cadrul „Săptămânii Științei”, la Academia de Științe a Moldovei.
Astăzi, Vă prezentăm succint profilul Laureatului Premiului Nobel pentru fizică, decernat în anul 2014, Prof. Hiroshi AMANO (Japonia), fizician, inginer și inventator japonez specializat în domeniul tehnologiei semiconductorilor, care va susține, la 10 iunie 2021 prelegerea publică „Profitul economic al edificării societății energiei regenerabile”.
Hiroshi Amano s-a născut la 11 septembrie 1960, în Hamamatsu, Japonia. Hamamatsu este un oraș industrial faimos prin faptul că aici s-a născut profesorul Kenjiro Takayanagi, un pionier în dezvoltarea televiziunii, precum și Soichiro Honda, care a fondat Compania Honda Motor Co., Ltd., în 1946. Aici sunt amplasate și o serie de companii producătoare de motociclete, instrumente muzicale, uzine optoelectronice, care l-au motivat pe Hiroshi Amano să îmbrățișeze cariera de inginer. În acest oraș Hiroshi Amano a învățat la școala primară și a finalizat cursurile de pregătire preuniversitară la Școala Nishi, în 1979. În același an a intrat la Facultatea de Inginerie Electrică a Universității din Nagoya, unde a obținut titlurile de licențiat în inginerie, master în inginerie și doctor în inginerie in 1983, 1985 și 1989, respectiv.
Din anul 1988 până în 1992 a fost cercetător asociat la Universitatea din Nagoya. În 1992 s-a transferat la Universitatea Meijo, unde a activat ca profesor asistent. Din 1998 până în 2002 a fost profesor asociat. În 2002 a devenit profesor, iar în 2010 s-a transferat la Școala de Inginerie a Universității din Nagoya, unde actualmente activează ca profesor. Este director al Centrului de Cercetare Akasaki de la Universitatea din Nagoya din 2011. În octombrie 2015 devine director al Centrului pentru Cercetări Integrate în Electronica Viitorului din cadrul Institutului Materialelor și Sistemelor pentru Sustenabilitate, Universitatea din Nagoya.
S-a alăturat grupului profesorului Isamu Akasaki în 1982 ca student, începând lucrările de cercetare în creșterea, caracterizarea și aplicarea în dispozitive a nitrurilor semiconductoare cu metale din grupul III al tabelului Mendeleev, care sunt bine cunoscute ca materiale utilizate în diode luminescente albastre. A fost elaborată tehnologia de creștere a filmelor de nitrură de galiu prin metoda epitaxiei metalo-organice din fază de vapori (MOVPE), iar în 1985 a elaborat tehnologia de depunere la temperaturi joase a straturilor tampon pentru creșterea pe suporturi de safir a filmelor de nitruri semiconductoare cu metale din grupul III, care a condus la realizarea diodelor luminescente și diodelor laser în baza nitrurilor semiconductoare cu metale din grupul III.
În 1989 a devenit cercetător asociat al laboratorului profesorului Akasaki și a reușit, pentru prima dată, pe plan mondial, creșterea nitrurii de galiu cu conductibilitate de goluri și fabricarea diodei luminescente cu funcționare în diapazonul spectral albastru/ultraviolet în baza unei joncțiuni p-n. Hiroshi Amano era entuziasmat de lucrul de cercetare, iar laboratorul profesorului Akasaki era numit „castelul fără noapte”, datorită lucrului și zi și noapte, fără zile de odihnă și sărbători. În decursul anilor 1980 și 1990 Isamu Akasaki, Hiroshi Amano și Shuji Nakamura au utilizat cu succes nitrura de galiu, care era un semiconductor greu de operat, pentru crearea diodelor luminescente albastre eficiente.
A devenit Laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 2014, împreună cu Isamu Akasaki și Shuji Nakamura pentru invenția diodelor luminescente albastre eficiente, care au permis creare surselor de lumină albă de mare luminozitate și economisitoare de energie. Dezvoltarea diodelor luminescente a făcut sursele de lumină mai eficiente. Crearea luminii albe, care poate fi utilizată în iluminarea cotidiană, necesită combinarea a culorilor roșii, verzi și albastre. Producerea diodelor luminescente albastre s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât ale celor roșii și verzi.
Hiroshi Amano a fost ales membru al Academiei Naționale de Inginerie în anul 2016 pentru elaborarea nitrurii de galiu cu conductibilitate electrică prin goluri, care a permis crearea diodelor semiconductoare luminescente albastre.
Printre premiile și titlurile obținute de Hiroshi Amano se enumeră premiul special al ediției a V-a a Conferinței în Optoelectronică și premiul în inginerie IEEE/LEOS în 1996; Premiul revistei Japanese Journal of Applied Physics pentru cea mai bună lucrare și Premiul British Rank în 1998; Premiul Academic Marubun în 2001; Premiul Takeda în 2002; Premiul SSDM în 2003; Premiul TITech în 2004; Premiul Asociației de Creștere a Cristalelor JACG în 2008; Membru al Societății Japoneze de Fizică Aplicată și Premiul Institutului Național de Politici în Știință și Tehnologii al Ministerului Educației NISTEP în 2009; Membru al Institutului de Fizică (IOP), UK în 2011; Premiul Societății Japoneze de Fizică Aplicată pentru contribuție editorială APEX/JJAP, Distincția Meritul de Cultură al Guvernului Japoniei și Ordinul de Cultură al Împeratului Japoniei în 2014; Premiul pentru cultură Chu-Nichi, Premiul special al Institutului Inginerilor în Electronică, Informatică și Comunicații, Premiul pentru Știință și Tehnologie al Ministerului Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei, Premiul Asia Game Changer, Premiul Academic al Prefecturii Aichi, Premiul Academic al orașului Nagoya, membru al Societății Japonezo-Suedeze în 2015.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
