- Vizualizări: 24
La 17 februarie curent, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, împreună cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, au organizat lansarea celor două volume ale enciclopediei „Chișinău – cel de-al doilea oraș al României întregite (1918–1940): Studiu monografic, documente și materiale” (volumul I – 685 p.; volumul II – 670 p.). Autorii acestui studiu multidisciplinar sunt dr. în istorie Lidia Prisac, cercetător științific coordonator, șefă a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, aflată în subordinea Universității de Stat din Moldova, și dr. în istorie Ion Valer Xenofontov, cercetător științific, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Evenimentul a fost moderat de istoricul Monica Babuc, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău. Cartea a apărut în anul 2025, la Editura Institutului Cultural Român din București.
În debutul evenimentului, directoarea Monica Babuc i-a prezentat pe autori – istoricii Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov – și a realizat o scurtă incursiune în istoria Chișinăului interbelic prin prisma poeziei lui Alexandru Corduneanu, subliniind importanța comunității academice, precum și a declarațiilor președintelui Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, și a președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop.
În mesajul său, președintele AȘM a menționat necesitatea studierii istoriei adevărate a țării noastre și exigența de a cunoaște destinul marilor înaintași. În acest context, domnia sa a evocat personalitatea celebrului astrofizician Nicolae Donici, născut la Chișinău, la Petricani, care a reușit să creeze un observator astronomic propriu pe moșia sa din Dubăsarii Vechi. Apreciind ponderea cercetărilor multidisciplinare, care extind orizontul nostru cognitiv, acad. Ion Tighineanu și-a încheiat discursul despre Chișinăul interbelic și oamenii săi prin îndemnul la dispariția hotarului de-a lungul Prutului și la crearea unui spațiu științific și cultural comun (https://asm.md/chemare-catre-societate-si-catre-factorii-politici-de-pe-ambele-maluri-ale-prutului).
Pe marginea celor două volume, care integrează o multitudine de aspect din viața politică, socială, economică, educațională și culturală, s-au pronunțat dr. hab. în istorie Nicole Enciu (Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova) și dr. hab. în filologie, profesor universitar Aliona Grati (director al Școlii doctorale „Științe umaniste și ale educației” de la USM). Urbanismul și arhitectura Chișinăului interbelic au fost puse în evidență de membrul corespondent al AȘM, arhitecta Mariana Șlapac, cercetător științific principal la Institutul Patrimoniului Cultural.
Autorii studiului enciclopedic despre Chișinău au oferit cele două volume și Sălii de lectură a Academiei de Științe a Moldovei.
Lucrarea este structurată în două volume și este consacrată Chișinăului în perioada interbelică, când orașul era al doilea ca mărime din România întregită. Monografia reflectă importanța istorică și simbolică a Chișinăului, care s-a afirmat în perioada interbelică drept unul dintre principalele centre urbane ale României Mari. Lucrarea include documente de arhivă din Chișinău, Iași și București, documente edite, memorii și relatări, presa timpului, precum și un bogat material ilustrativ. Precizăm că enciclopedia despre Chișinăul interbelic a fost lansată pentru prima dată în România la 7 decembrie 2025, Institutul Cultural Român participând la standul Editurii ICR, organizat de Centrul Național al Cărții, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România.
Prin editarea unor monografii de valoare, prin promovarea științei și culturii și a personalităților notorii, se afirmă rolul fundamental al culturii scrise în configurarea viitorului.
Dr. Hab. Liliana CONDRATICOVA
