- Vizualizări: 33
La 10 ianuarie 2025, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc lansarea albumului de fotografii „Aur pe argint. Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 1945–1991”, al cărui autori sunt dr. în istorie Denis Topal și dr. în istorie Sergiu Matveev, cu contribuții ale drd. Iulian Salagor. Lucrarea a fost realizată de parteneriatul instituțional foarte eficient – Institutul Patrimoniului Cultural, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Universitatea de Stat din Moldova.
Albumul include un Cuvânt înainte semnat de dr. hab., prof. univ. Gheorghe Postică, care este și recenzentul lucrării, alături de dr. Vlad Vornic; urmat de o introducere și câteva compartimente bine sintetizate, ce reflectă începuturile arheologiei în RSSM (anii 1940–1950), formarea primei generații de arheologi din RSSM (anii 1960) și cea de-a doua generație de arheologi din RSSM (anii 1970–1980). Albumul fotografic este structurat pe decenii și include fotografii rare din istoricul dezvoltării științei în anii 1945–1959, 1960–1969, 1970–1979, 1980–1991.
Lucrarea în 500 de exemplare, este tipărită anul trecut cu contribuția financiară a Ministerului Culturii, în conformitate cu decizia Comisiei de selecție pentru editarea cărții naționale. Conducător de proiect este dr. Denis Topal, căruia îi aparține concepția grafică și designul albumului. Dr. Ion Ursu și-a asumat responsabilitatea în calitate de redactor științific. Albumul de fotografii cu un volum de 372 de pagini apare în condiții poligrafice excelente la editura „Lexon-Prim”, editor Eduard Potînga.
La discuții au participat dr. Ion Ursu, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr. Vlad Vornic, director al Agenției Naționale Arheologice, dr. Aurel Zanoci, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, membru al Secției de științe sociale, economice, umanistice și arte, dr. hab. Valentin Dergaciov, Sergiu Popovici de la Agenția Națională Arheologică, Eduard Potînga, directorul editurii „Lexon-Prim”, dr. Ion Duminica de la Institutul Patrimoniului Cultural, subsemnata ș.a., care au apreciat eforturilor autorilor, calitatea științifică și editorială a lucrării, au îndemnat spre noi proiecte științifice pentru a aprofunda cercetările și a extinde perioada cronologică de cercetare a subiectului istoriei arheologiei din Moldova.
„Inițiativa de a publica un volum foto-documentar privind activitatea arheologică din a doua jumătate a secolului XX din Republica Moldova este una salutabilă, dat fiind că pe această cale se valorifică cotidianul investigației arheologice de teren, care, de obicei, rămâne în anonimat, în necunoaștere. Or, prezentul volum vine să aducă în fața publicului larg pagini neștiute din „bucătăria” procesului de descoperiri arheologice”, ne spun autorii albumului, punând în evidență specialiștii care au adus contribuții inestimabile la dezvoltarea arheologiei – T. Passek, A. Chernysh, G. Smirnov, G. Fedorov, A. Meliukova, E. Rikman, I. Hîncu, P. Bîrnea, N. Chetraru, V. Marchevici, I. Niculiță, V. Dergacev, I. Borziac. Cercetările arheologice din anii 1945–1991 au fost realizate în condiții dificile de teren, în cadrul expedițiilor și șantierelor arheologice la care și-au dat concursul multiple echipe de cercetători (arheologi, arhitecți, conservatori), geodezi, laboranți, pictori-graficieni, studenți, muncitori, elevi.
Și întrucât istoricul cercetărilor arheologice pe teritoriul Republicii Moldova constituie o temă captivantă, însă puțin valorificată, îndemnăm pe toți cei interesați să studieze albumul fotografic „Aur pe argint. Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 1945–1991”, semnat de Denis Topal, Sergiu Matveev și Iulian Salagor.
Astfel, veți putea afla mai multe aspecte din istoria arheologiei și istoria științei, precum ar fi formarea, în 1957, pe lângă Sectorul de Arheologie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al AȘM, a unui Muzeu de Arheologie, care va deveni o subdiviziune distinctă în 1979; deschiderea, în 1961, în cadrul Institutului de Istorie, a Sectorului de Arheologie sub conducerea lui G.D. Smirnov; despre primul arheolog I.G. Hâncu, originar din RSSM, care a susținut teza de doctor în anul 1961, precum și despre rezultatele investigațiilor care la începutul anilor ʼ90 au pregătit terenul pentru fondarea Institutului de Arheologie și Istorie Veche în cadrul AȘM, fapt realizat în 1992.
Dr. hab. Liliana Condraticova
