- Vizualizări: 77
La 16 mai 2025, a fost petrecut pe drumul neîntoarcerii acad. Gheorghe Paladi (9.05.1929–13.05.2025) – ultimul reprezentant al „promoției de aur” de absolvenți ai Institutului de Medicină din Chișinău (1951), numită astfel grație formării din această generație de tineri a unei pleiade de personalități profesorale și științifice care au dezvoltat cercetarea și educația în Republica Moldova, au creat sistemul național de sănătate publică, ce lipsea cu desăvârșire în perioada postbelică.
Ultimele două evenimente, care au avut loc la Chișinău, consacrate obstetricianului și ginecologului Gheorghe Paladi au fost aniversare: la împlinirea a 90 de ani de la naștere pe 9 mai 2019, precum și a 95 de ani, celebrați la 17-18 mai 2024 sub genericul „Zilele Gheorghe Paladi. La a 95-a aniversare”.
Primăria capitalei a realizat niște acțiuni importante pentru a eterniza numele acad. Gheorghe Paladi: la 9 iunie 2020 a fost redenumit Spitalul Clinic Municipal nr. 1 în Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”; la 11 mai 2021 a fost instalat în acest spital basorelieful „Gheorghe Paladi”; tot acolo, la 22 decembrie 2021, a fost inaugurat și bustul savantului.
A trăit 96 de ani. Am putea spune că a avut un destin de legendă. Detaliile - în schița ce urmează.
Au existat niște generații de savanți din diverse domenii ale științei, care s-au format în anii grei de după război: prin perseverență și consacrare totală ele au obținut rezultate strălucite în profesie, cercetare, dar și în edificarea noilor structuri socio-economice ale RSS Moldovenești în cadrul URSS. Așa a fost istoria Basarabiei cu sate și orașe distruse în cel de al Doilea Război Mondial, cu intelectualitatea refugiată peste Prut, cu foametea îngrozitoare din anii 1946-47, cu valuri de deportări etc. Și în aceste condiții extrem de complicate tinerii bine școliți și-au găsit refugiul la diverse facultăți, în studii cu speranța că viața lor în continuare ar putea fi frumoasă și interesantă.
Istoria educației și științei în domeniul medicinei a avut un parcurs de succes aparte, generat de niște circumstanțe poate nefericite pentru alți oameni: în 1945, a fost fondat Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, în baza Institutelor de Medicină nr. 1, Medicină nr. 2 și cel de Pediatrie din Leningrad (astăzi Sankt Petersburg), care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost evacuate la Kislovodsk. Aflându-se o zi sub ocupația fasciștilor în acest oraș caucazian, Stalin nu le-a mai permis acestora să revină în orașul natal de pe Neva, instituțiile fiind transferate la Chișinău împreună cu studenții, profesorii și baza tehnico-materială. Prin urmare, acei tineri, care au venit în 1946 la studii la medicină din localitățile urbane și rurale ale republicii, au avut un mare noroc de profesori iluștri de talie europeană, de laboratoare moderne, desigur o barieră fiind la început limba rusă, pe care treptat au depășit-o.
După cum am remarcat în introducere la acest portret, academicianul Gheorghe Paladi face parte din prima promoție de absolvenți a Institutului de Medicină din Chișinău (1951), numită promoția de aur, dat fiind că din ea s-a ridicat o pleiadă de personalități științifice și profesorale care au dezvoltat medicina și au pregătit cadre profesionale în domeniu: regretații academicieni Vasile Anestiadi, Diomid Gherman, Constantin Țâbârnă, profesorii Nicolae Testemițanu, Pavel Bâtcă, Eugen Maloman etc. Acum 6 ani, conform mărturiei acad. Paladi, din promoția de aur se mai bucurau de viață profesorii Natalia Cherdivarenco și Alexandru Nacu. Astăzi a plecat pe drumul neîntoarcerii ultimul mohican al acestei generații strălucite de medici cu datoria perfect împlinită: a fost greu, au avut multe probleme și necazuri, nopți nedormite, dar a fost și frumos – au trăit bucuriile realizărilor științifice și practice, dar și ale tinereții, anii de pace și de edificare a unei vieți noi în alte condiții istorice, precum cele ale Basarabiei postbelice.
Protagonistul nostru, Gheorghe Paladi, în pragul aniversării de 90 de ani, își amintea de cele trăite și văzute, de realizările sale pe parcurs de 68 de ani în crearea serviciului obstetrical-ginecologic, în dezvoltarea științei din această ramură și pregătirea cadrelor de specialiști de înaltă calificare, care eminamente nu ajungeau pe meleagul nostru. Din această cauză mortalitatea mamelor și a feților era foarte mare.
Născut într-o familie numeroasă de copii în suburbia Buiucani a Chișinăului (9 mai 1929), Gheorghe Paladi știa de problemele maternității nu din auzite, dar din cele trăite pe viu: majoritatea copiilor în acele vremuri se nășteau în casele țărănești, asistate de o babă-vraci care se pricepea la moșit. Însăși mama savantului i-a născut pe cei 8 copii ai săi pe cuptor. Astăzi par neverosimile aceste fapte, dar situația era similară și în perioada anilor `50-`60 ai secolului trecut, când deja s-au încadrat în muncă primii absolvenți ai Institutului de Stat de Medicină: nașterile la domiciliu alcătuiau circa 80%, iar mortalitatea mamelor și a copiilor era de zeci de ori mai avansată decât în prezent: 100-150 de copii decedați la 1000 de copii născuți vii; mortalitatea infantilă (decesele copiilor până la un an) – 180 de decese la 1000 de copii născuți vii; mortalitatea maternă ajungea la 100-180 decese la 100000 de nașteri. Cu atât mai mult, că în noua republică sovietică erau invitați la lucru mulți tineri specialiști din alte republici unionale în scopul de a acoperi golul de cadre din toate domeniile social-economice. Crescuse natalitatea – era aproape 40 de nou-născuți la 1000 de locuitori. Astăzi acest indicator a coborât … la 9 nou-născuți la 1000 de persoane.
Deci, care au fost pașii întreprinși de Gheorghe Paladi, care deja susținuse tezele de doctor (1957) și de doctor habilitat în medicină (1966), devenise profesor universitar (1967), acumulase o solidă experiență de muncă, mai mult, a fost numit specialist principal în domeniul obstetricii și ginecologiei la Ministerul Sănătății (1959-1985). În această postura timp de 26 de ani, împreună cu colegii săi, a fost în permanentă căutare a noi forme de organizare și ameliorare a serviciului obstetrical-ginecologic din republică. Primul pas în această direcție l-a constituit deschiderea unor maternități colhoznice cu 2-3 paturi, asistate de o moașă instruită. Această inițiativă a specialistului principal a fost susținută de ministrul sănătății de atunci, cunoscut savant și un mare organizator al sistemului de sănătate, colegul de facultate și prietenul său, Nicolae Testemițanu, fiind create la sate 1200 de asemenea instituții. Decizia respectivă s-a soldat cu rezultate pozitive – fuseseră luate sub control medical nașterile copiilor, sănătatea lor și a mamelor. Dar, în ansamblu, acest sistem nu putea asigura ameliorarea stării serviciului obstetrical din republică.
Următoarea etapă de dezvoltare a acestui domeniu ține de desfiinţarea maternităților colhoznice pentru a fi centralizat serviciul obstetrical în spitalele de circumscripții, asistate de un medic generalist – lipsa medicilor obstetricieni rămânea o problemă acută. A fost și acest pas unul pozitiv pentru a îmbunătăți și monitoriza situația în domeniu. Peste câțiva ani, a urmat cea de a treia etapă de dezvoltare a serviciului obstetrical-ginecologic: au fost deschise maternități în cadrul spitalelor raionale, unde s-au creat condiții favorabile pentru deservirea mamei și copilului. Locurile de muncă au fost completate deja cu specialiști diplomați, care și-au început activitatea deloc ușoară, dar și de mare răspundere.
Într-un articol omagial, consacrat dlui Gh. Paladi, acad. Ion Ababii, rectorul din acea vreme a USMF „N. Testemițanu”, nota:
– Specialitatea obstetrica și ginecologia este foarte grea – ea se află mereu în zona riscului, aici uneori se desfășoară atât de accelerat evenimentele că te țin mereu în alertă, te impun să adopți decizii în ritm-fulger.
În context, am preciza că de aceste acțiuni echilibrate și precise depindea sănătatea mamei și copilului, dar și viața lor. Este evident că pentru tinerii specialiști aceste emoții sunt duble, iar ajutorul persoanelor cu experiență este necesar. Un mentor desăvârșit s-a dovedit a fi și omagiatul nostru.
Reformele din domeniul sănătății au continuat. Profesorul Gheorghe Paladi și colegii săi participau la conferințe științifice unionale și internaționale, unde luau cunoștință de noile realizări în cercetare, de metode progresiste și inovații care se aplicau în obstetrică și ginecologie în țară și peste hotare. Era necesar de a construi noi maternități și centre dotate cu utilaj modern. În arhiva personală a acad. Paladi s-au păstrat diverse scrisori adresate guvernului și miniștrilor, care s-au succedat după demiterea lui Nicolae Testemițanu, șefului secției de ocrotire a sănătății a comitetului orășenesc Chișinău de deputați ai poporului, în care abordează subiectul construirii unui bloc obstetrical pentru 200 paturi în cadrul Spitalului orășenesc nr.1, finalizarea operativă a reconstrucției maternității din sectorul Râșcani. Trezea îngrijorare și transferarea realizării construcției Maternității Republicane dint-un cincinal în altul. Specialistul principal al Ministerului Sănătății bătea alarma dat fiind că numărul populației creștea, iar indicatorul asigurării cu paturi a populației era aproape de 2 ori mai mic: 6.8 paturi la 10000 de locuitori, în loc de 12 paturi, conform normativului. Cercetătorul cunoștea situația și din numeroasele deplasări pe teren, din contactul cu medicii și oamenii simpli. Cred că cea mai frumoasă realizare a savantului și omului de stat Gheorghe Paladi constituie edificarea, la inițiativa sa, a Centrului Republican de Ocrotire a Sănătății Mamei și Copilului (a.1982), unde pe parcursul a șase ani de activitate, împreună cu colaboratorii Catedrei de obstetrică și ginecologie, a pus temelia dezvoltării acestui complex modern de sănătate.
Paralel cu pregătirea cadrelor în domeniu, aceste reorganizări au contribuit substanțial la micșorarea mortalității și morbidității mamelor și copiilor. Este semnificativ că în anii `80 ai secolului trecut indicii de bază ai deservirii femeilor, mamelor și copiilor erau mai favorabili comparativ cu cei din alte republici unionale. La această ameliorare a situației și-au adus contribuția și cei aproape 1000 de specialiști obstetricieni-ginecologi, pregătiți la USMF „N. Testemițanu”, care s-au înregimentat în reformele din domeniu, implementarea realizărilor științei și a progresului tehnologic.
Această situație a favorizat convocarea la Chișinău a două Congrese Unionale (al XII-lea și al XIV-lea) ale obstetricienilor și ginecologilor (1969 și 1983), a două congrese republicane similare (1972 și 1993) inclusiv un congres republican al moașelor, a trei simpozioane unionale de interes major științific și profesional, organizate și monitorizate de profesorul Gh. Paladi. În consecință, a fost numit expert la Ministerul Sănătății al URSS. A participat la 18 congrese internaționale, organizate de Federația Internațională a Medicilor Obstetricieni. A publicat peste 600 de lucrări științifice, inclusiv 12 monografii și 4 manuale, 45 de lucrări metodico-didactice, 10 brevete de invenție. Bunăoară, manualul "Ginecologie", a fost editat în condiții excelente în Spania, în care au fost sintetizate rezultatele cercetărilor științifice și a experienței de mai mulți ani. De pe poziții noi, contemporane, au fost revăzute unele compartimente clasice, reieșind din progresul ştiinţific în ginecologie și în alte discipline medicale.
Astfel, anii de muncă cu abnegație, responsabilitatea și patriotismul în crearea sistemului național de sănătate, având ca prioritate ocrotirea sănătății mamei și copilului; activitatea prodigioasă științifico-didactică – a pregătit 35 de doctori și doctori habilitați în medicină – i-au adus savantului recunoștința națională și internațională. Profesorul Gheorghe Paladi a fost ales membru de onoare al Societăţii Internaţionale de Psihologie şi Medicină Prenatală și Perinatală (1978), membru de onoare al Societăţii Române de Obstetrică şi Ginecologie și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1993). În 1995-1999 a activat în calitate de academician coordonator al Secției de Științe Medicale a AȘM și membru al Prezidiumului AȘM. Anume, apropierea de Academia de Științe i-a influențat interesele științifice, canalizându-le spre noi sfere de cercetare. Experiența de viață și setea de cunoaștere îl postează într-un nou domeniu de activitate în calitate de director fondator al Centrului de Cercetări Medicale și Socio-Demografice ale Familiei în cadrul AȘM (2001-2006), unde a muncit și muncește cu același interes și dăruire. În prezent, această structură modificată se regăsește în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice, reformat ulterior și el.
Rezultatele științifice obținute în acest Centru au fost valorificate nu numai de cercetători, dar și de diverse structuri de stat privind problemele demografice, care continuă să îngrijoreze opinia publică. Savantul consideră că în societate trebuie să se mențină un echilibru între diferite categorii de vârstă. În timpul de față, ne confruntăm cu dereglarea proceselor naturale de procreare a populației, care se manifestă prin micșorarea longevității, îmbătrânirea populației, scăderea natalității și a fertilității. E cunoscut faptul că natalitatea a reflectat întotdeauna bunăstarea economică a populației, nivelul ei de cultură. Pentru familia patriarhală moldovenească era caracteristic un număr de 5-6 copii, când mezinul rămânea să trăiască cu părinții și să le asigure bătrânețea. Astăzi constatăm, cu regret, că pe parcursul ultimelor decenii indicele natalității a scăzut considerabil și se manifestă cu o tendință de continuă scădere.
Savant, pedagog, clinician – în toate aceste branșe academicianul Gheorghe Paladi a făcut performanțe. A primit zeci de mii de nașteri, uneori le demonstra studenților, cum poate fi asistată o femeie când își aduce copilul pe lume. A efectuat și mii de intervenții chirurgicale. Cine le mai poate duce contul? E o muncă zilnică asiduă, însoțită și de nopți nedormite. Așa e travaliul, așa e nașterea – trece prin durere, în cazuri complicate, la solicitarea colegilor, intervine el, profesorul cu decizia sa. La această vârstă onorabilă, academicianul Gheorghe Paladi rămâne de veghe la straja sănătății mamei și copilului pe post de profesor consultant la Catedra de Obstetrică și Ginecologie a USMF „Nicolae Testemițanu” și la Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice.
Academicianul Gheorghe Paladi a fost apreciat cu cele mai înalte distincții de stat și internaționale: cavaler al Ordinului Republicii, laureat al Premiului de Stat al R. Moldova, membru al Uniunii Internaționale pentru Studierea Populației, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România, Laureat „Gala de premiere în sănătate”, organizată de Ministerul Sănătății al RM și Organizația Mondială a Sănătății, medaliile „Dimitrie Cantemir” și „Nicolae Testemiţanu”, ultima îi este deosebit de scumpă.
Protagonistul schiței, academicianul Gheorghe Paladi a devenit o personalitate legendară, venerată de noi astăzi, grație talentului, dragostei față de oameni și de muncă, altoite de către părinți. A ridicat activitatea sa și prestigiul medicinei până la rangul de cult al vieții și trăiește această vibrantă stare de spirit și în prezent. Să-i spunem doctorului: felicitări și la mulți ani cu sănătate, dle profesor!
Tatiana ROTARU
9 mai 2019
P.S.: La 13 mai 2025, savantul s-a stins din viață. La 16 mai, a avut loc prohodul regretatului academician Gheorghe Paladi. La mitingul de doliu, organizat în curtea Mănăstirii Sfântul Mare Mucenic „Teodor Tiron” de pe strada Ciuflea, au participat administrația Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, conducerea Academiei de Științe a Moldovei, reprezentanții Primăriei Municipiului Chișinău, rude, discipoli, doctoranzi, prieteni, foști pacienți.
Dumnezeu să-l ierte pe academicianul Gheorghe Paladi și să-l primească în cercul celor aleși, precum a fost deosebit și în viață! T.R.
