Interviu pe final de an cu Acad. Ion TIGHINEANU, Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Cu ocazia Noului An 2025 am adresat câteva întrebări acad. Ion Tighineanu, Președinte al Academiei de Științe a Moldovei, prin care să ne relateze despre realizările de seamă și problemele Academiei și a comunității științifice din republică.

1.  Academia de Științe a Moldovei a reușit să ajungă în atenția comunității științifice internaționale, organizând manifestări științifice și culturale cu o deosebită semnificație. Cum a fost anul 2024 pentru AȘM în ideea promovării pe plan internațional și colaborării cu academiile din alte țări?

Fiind printre promotorii Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă, declarat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 25 august 2023, Academia de Științe a Moldovei participă activ la promovarea Deceniului. În 2024 a contribuit, în calitate de membru al Coaliției Pământ-Umanitate (https://earth-humanity.org/), la elaborarea viziunilor de dezvoltare a științei și de utilizare a rezultatelor științifice pentru a atinge Obiectivele Dezvoltării Durabile. Activitatea în cadrul Consiliului Științific Internațional ne-a făcut mai cunoscuți în mediul științific global și ne-a facilitat interacțiunea cu mai multe academii naționale și europene. Spre exemplu, pe 12 iunie 2024 am semnat Acordul de colaborare cu Academia de Științe din Lituania, iar câteva săptămâni mai târziu, într-o ședință comună a Prezidiului AȘM și a Prezidiului Academiei din Lituania, au fost punctate acțiunile și domeniile de colaborare. La scară europeană, merită a fi menționată colaborarea fructuoasă cu Academia Europeană pentru Științe și Arte (AEȘA) cu sediul la Salzburg, Austria. În cadrul acestei colaborări, în 2024 au întreprins vizite la AȘM și au susținut lecții publice Prof. Klaus Mainzer, președintele AEȘA, și Prof. Violeta Dinescu, decanul Secției “Arte”. Prin activitățile enumerate, Academia de Științe a Moldovei și-a adus aportul la promovarea imaginii  Republicii Moldova în Europa și în lume, contribuind astfel la realizarea proiectului de integrare a țării în Uniunea Europeană.

2. Portalul AȘM demonstrează cu prisosință o colaborare tot mai strânsă cu Academia Română și alte entități de peste Prut. Ce aspecte noi au apărut în această colaborare frățească?

La finele lunii august 2024, în cadrul vizitei Acad. Ioan-Aurel Pop la Academia de Științe a Moldovei, am semnat un nou Acord de colaborare cu Academia Română. Pe 12 noiembrie am reușit, împreună cu Academia Română și patru Academii de ramură din România – Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Juridice, Academia de Științe Tehnice și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – să lansăm Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă în întreg spațiul românesc, eveniment ce a avut o rezonanță deosebită pe ambele maluri ale Prutului. Pe lângă sărbătorirea Zilelor Naționale – Zilei Culturii Naționale pe 15 ianuarie, Zilei Limbii Române pe 31 august, în anul curent am marcat împreună și Ziua Europei. Se intensifică colaborarea AȘM cu Academiile de ramură și alte entități din România. Spre exemplu, pe 15 noiembrie 2024, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc masa rotundă „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol”, organizată de AȘM în parteneriat cu Banca Națională a României, Școala Doctorală „Istorie. Patrimoniu cultural. Modernitate” și Catedra de Istorie și Științe Sociale a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. În afară de seria de conferințe devenite tradiționale, am inițiat organizarea unor evenimente deosebite cu desfășurarea lor consecutivă pe două maluri ale Prutului: pe 2 iulie am cinstit memoria Domnitorului Țării Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt în cadrul Simpozionului Științific cu genericul „Ștefan cel Mare și Sfânt – 520 de ani de nemurire ștefaniană”, iar pe 8 iulie Mănăstirea Putna a fost gazda unei importante manifestări științifice și culturale cu participarea unei delegații de la Academia de Științe a Moldovei. Pe 11 septembrie, în strânsă colaborare cu Academia Română și Institutul Astronomic al Academiei Române, am organizat simpozionul „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene”, dedicat omagierii personalității astronomului Nicolae Donici în contextul împlinirii a 150 de ani de la naștere, iar în ziua de 29 noiembrie am organizat Conferința științifico-practică cu participare internațională „Anomaliile Congenitale și Afecțiunile Chirurgicale la Copii. Probleme. Perspective”, consacrată aniversării a 110-a de la nașterea acad. Natalia Gheorghiu.

3. În ultimii ani tot mai des se menționează faptul că cercetarea științifică nu este atractivă pentru tineri. Ce masuri întreprinde Academia de Științe pentru a identifica tineri talentați și a-i atrage în cercetarea științifică?

La inițiativa Academiei de Științe a fost creată Academia Tinerilor din Moldova, membrii cărora practică susținerea în liceele din țară a unor prelegeri tematice pe domeniile lor de competență. A devenit o frumoasă tradiție organizarea pentru liceeni a Școlilor de vară multidisciplinare cu genericul „Calea spre descoperiri științifice”, în cadrul cărora conferențiază experți notorii din Republica Moldova, România și alte țări ale lumii, inclusiv Laureați ai Premiului Nobel. Important este că prelegerile teoretice sunt urmate de vizite în laboratoarele și centrele de cercetare unde elevii fac cunoștință cu cele mai importante cercetări științifice care se realizează în republică. Colaborăm în acest sens și cu Academia Română, unii liceeni fiind selectați pentru a participa la Școala de vară „Sub semnul istoriei“, care are loc anual la Centrul de Dezvoltare Durabilă din localitatea General Berthelot, județul Hunedoara, România.

4. Fiind membru al Consiliului Științific Internațional, Dvs adesea faceți referință la vocea globală a științei care s-a făcut auzită la ONU, UNESCO și alte organizații internaționale. În Republica Moldova, vocea oamenilor de știință este auzită de autorități?

Au fost situații când această voce a fost auzită. Un exemplu elocvent este următorul. Pe 25 noiembrie curent, factorii de decizie ai AȘM și ai Academiei Române, în cadrul unei ședințe comune, au lansat inițiativa ca anul 2025 să fie declarat drept „Anul Eminescu”. La 23 decembrie această inițiativă a fost avizată pozitiv de Guvern, iar trei zile mai târziu Parlamentul Republicii Moldova a declarat anul 2025 drept „Anul Eminescu”. Bineînțeles că sunt și altfel de situații. Spre exemplu, Academia de Științe s-a expus categoric împotriva unor aspecte din Metodologia finanțării instituționale, în particular contra punctului de tristă faimă cu numărul 46, care în mod mecanic impune angajarea pe normă incompletă a cercetătorilor de o anumită vârstă.  Am argumentat și demonstrat că această prevedere sfidează mai multe legi naționale și tratate internaționale și este completamente în detrimentul cercetării. În primăvara acestui an am mai adresat încă un demers factorilor de decizie, solicitând modificarea acestei norme. Spre regret, chiar dacă s-au făcut promisiuni verbale, până azi nu a intervenit nicio schimbare. Oricum, aflându-ne în interacțiune și dialog cu Ministerul Educației și Cercetării, sperăm că această problemă va fi în curând soluționată.

5. În decursul ultimei săptămâni ale anului Secțiile de științe ale AȘM au organizat audierile publice ale rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare finanţate din bugetul de stat. Înțelegând că o analiză profundă a rezultatelor încă urmează a fi efectuată, ce putem spune despre nivelul cercetărilor realizate pe parcursul anului 2024?

În pofida tuturor dificultăților, unele echipe de cercetători reușesc să realizeze proiecte cu impact și să publice lucrări în importante reviste internaționale, continuând frumoasele tradiții ale generațiilor precedente de oameni de știință din republică. În conformitate cu bazele de date Web of Science, în 2024 savanții noștri au publicat 88 de lucrări în domeniul fizicii, 75 - în domeniul chimiei, 37 în domeniul științei materialelor, 28 - în domeniul științelor agricole; 28 - în domeniul mediului; 22 – în domeniul ingineriei etc. A crescut numărul de lucrări în domeniul științelor medicale: medicina internă – 21; gastroenterologia și hepatologia – 18; cardiologia – 12; pneumologia – 18; imunologia – 11; stomatologia – 11 etc. Lider al anului 2024 la acest compartiment este doamna Dr. hab. Liliana Cepoi, director al Institutului de Microbiologie și Biotehnologie din cadrul UTM, care a reușit să publice 9 articole cotate ISI, majoritatea dintre ele fiind interdisciplinare. Printre membrii AȘM, o performanță impresionantă a fost atinsă în 2024 de academicianul Isaac Bersuker, expert în chimia cuantică, care conform portalului ScholarGPS.com, se regăsește printre 0.5 % de oameni de știință cu realizări deosebite la nivel mondial. În mesajul de felicitare transmis cu ocazia sărbătorilor de iarnă, acad. Isaac Bersuker ne informează despre Ediția a 3-a a cărții “Structura Electronică și Proprietățile Compușilor Metalelor de Tranziție”, editată recent în colaborare cu profesorul Yang Liu de la Universitatea din Zhejiang, China. În această carte au intrat și rezultatele cercetărilor pe care acad. Bersuker le-a efectuat în Institutul de Chimie. E un cadou inedit pentru toată comunitatea științifică din domeniu!

Voi menționa și câteva rezultate care au atras atenția participanților la audierile publice recente. În cadrul unui proiect realizat de către cercetătorii de la Institutul de Fizică Aplicată al USM sub conducerea acad. Leonid Culiuc, în colaborare cu o echipă din Turcia, au fost fabricate tranzistoare cu efect de câmp inovatoare în baza nano-foliilor bidimensionale perforate din MoS₂ și WSe₂, destinate utilizării în calitate de biosenzori, în particular pentru detectarea bacteriei E coli și altor agenți patogeni. În domeniul medicinei personalizate, o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, sub conduicerea acad. Stanislav Groppa, a efectuat identificarea markerilor genetici asociați cu farmacorezistența în epilepsie, care oferă posibilități noi în optimizarea tratamentului pacienților. În domeniul agriculturii, datele experimentale obținute în condițiile dificile ale anului 2024 de echipa m. c. Boris Boincean de la Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (Sectorul Bălți) au evidențiat eficiența sporită a asolamentelor cu ierburi perene, contribuind astfel la optimizarea utilizării azotului din îngrășăminte și ameliorarea sănătății solului. Video înregistrările de la audierile publice sunt disponibile la următorul link: https://asm.md/en/node/1966

6. Domnule Președinte, la cumpăna anilor, care sunt urările Dvs pentru membrii AȘM, pentru întreaga comunitate academică?

Împreună cu tradiționalele urări de pace, sănătate, inspirație și noi împliniri, le doresc membrilor comunității academice să aducă în continuare o contribuție semnificativă la progresul științei și culturii, la procesul de pregătire a cadrelor înalt calificate, la dezvoltarea economică a țării. Să însușim arta abordărilor sistemice, a conlucrării eficiente în cadrul rețelelor multidisciplinare, care ne-ar crea oportunități pentru noi salturi științifice și elaborări tehnologice întru prosperarea țării noastre!

Doina DABIJA