Interviu în contextul Zilei Internaționale a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei. Dr. hab. Liliana Condraticova: Știința nu este un gen al sportului, în care să concureze femeile cu bărbații

11.02.2023
Vizitatori unici: 1141

În perioada de 9-10 februarie 2023, la Academia de Științe a Moldovei, și-a ținut lucrările cea de-a treia Conferință științifică internațională cu prilejul Zilei Internaționale a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei. La lucrările ei au participat reprezentanți din diverse domenii de cercetare, inovare și tehnologie din țară și de peste hotare. Am rugat-o pe dna doctor habilitat Liliana Condraticova, secretarul științific general al AȘM, să vină cu unele informații și detalii cu privire la acest eveniment semnificativ pentru societatea noastră.

– Mai întâi, stimată doamnă Liliana Condraticova, Vă felicit cu acest eveniment frumos pentru cele și cei care activează în cercetare! V-aș ruga, în continuare, să vă referiți succint la istoricul Zilei Internaționale a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei. Când a apărut și care a fost necesitatea instituirii unei asemenea sărbători?

Această sărbătoare a fost stabilită prin rezoluția Adunării Generale a ONU din 22 decembrie 2015 pentru a evidenția și recunoaște contribuția importantă a fetelor şi femeilor în dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei. Datele UNESCO ne mărturisescde cca 30% de femei încadrate în domeniul științei. De fapt, încă Tratatul de la Amsterdam din 1999 a pus bazele în UE privind stabilirea egalității între bărbați și femei, astfel ca promovarea egalității de gen să devină parte în abordarea strategică a Comisiei Europene în domeniul cercetării și inovării.

Egalitatea gender în cercetare s-a regăsit în Foaia naţională de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul European de Cercetare (SEC) pe anii 2019–2021 şi a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia, optându-se pentru eliminarea barierelor legislative şi de altă natură care împiedică recrutarea, menținerea și dezvoltarea carierei femeilor cercetătoare, în deplină conformitate cu legislația UE în acest domeniu.

Ziua Internațională a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei, declarată ca atare pe 11 februarie, este marcată în Republica Moldova începând cu anul 2016. Prima conferință dedicată femeilor și fetelor din știință am organizat la Academia de Științe a Moldovei în 2021. În așa fel, odată cu acordarea statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, AȘM se aliniază la standardele europene, afirmând că știința, precum și egalitatea de gen, sunt iminente pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, aprobând Planul pentru egalitatea de gen pentru anii 2022–2025.

– La lucrările Conferinței internaționale s-au înscris doar femei cercetătoare sau și colegii lor bărbați?

Întrebarea Dvs. a fost abordată și acum trei ani, când unii cercetători se interesau dacă pot veni și ei la conferința noastră. Afirm și de această dată că evenimentul științific este deschis pentru toți, optăm pentru egalitatea de gen, de o reprezentativitate echitabilă în domeniul științei și inovării. Îmi amintesc de anul 2021, eram în plină pandemie, cu lecții online și transferul mai multor activități, inclusiv conferințe, în spațiul virtual. Atunci cu echipa noastră, de altfel, una extraordinară în ceea ce ține implicare, am lucrat contra cronometru pentru a lansa și organiza conferința științifică internațională, pe care am hotărât să o desfășurăm în contextul Zilei Internaționale a femeilor din domeniul științei. În așa fel, am oferit posibilitate cercetătorilor de a discuta, împărtăși gândurile și a-și prezenta rezultatele studiilor, a face schimb de experiență cu colegii lor din afara țării, precum și de a examina subiectul prezenței femeilor în cercetare. La conferința desfășurată de Ziua Internațională a femeilor cu activități în domeniul științei am invitat pe toți acei, care nu sunt indiferenți față de soarta cercetării din Republica Moldova, care optează pentru integrarea în Spațiul European de Cercetare, realizează studii valoroase pentru societate și dezvoltarea durabilă a țării.

– Care sunt astăzi problemele principale ale femeilor din știință în vederea realizării lor profesionale?

Ziua Internațională a femeilor în cercetare ne oferă posibilitatea să fim nu doar ascultate, dar și auzite. Nu pentru a obține favoruri sau careva avantaje, înlesniri că suntem firave. Pentru că munca de calitate pe care o realizăm zi de zi, efortul depus cu devotament ani la rând, au o valoare incontestabilă. Suntem vrednice să fim apreciate nu doar la bucătărie, la care mai încearcă uneori să ne „direcționeze” unii colegi.

Mai există opinii separate precum că femeile nu se vor descurca în anumite domenii de cercetare, pe segmentul inovare și tehnologie. E vorba de mentalitate, de unele stereotipuri înrădăcinate, pe care vrem și putem să le depășim, să avansăm în domeniul cercetării, educației pentru o paritate de reprezentare, nu cedare pentru că așa este prevăzut în unele regulamente. Totuși, există o problemă mare: sunt domenii preferate mai mult de doamne sau cele în care tradițional prevalează bărbații (fizică, chimie, matematică). Sfera dominată de femei sunt educația preșcolară, școlară, chiar și la treapta gimnazială și cea liceală. Pentru a educa o generație sănătoasă și instruită, este nevoie de o implicare activă în sfera educației nu doar a femeilor, ci mai ales a bărbaților. Lipsește o motivare la nivel de politici de stat pentru bărbați de a se dedica procesului educațional preuniversitar. Situații similare sunt atestate nu doar în educație. Egalitatea de gen înseamnă echitate și pentru bărbați, și pentru femei, fără exagerare, contează profesionalismul. Noi nu ne-am propus să ne angajăm în competiție cu bărbații la capitolul cercetare, rezultate obținute sau management. Știința nu este un gen al sportului ca să concurăm între noi. Optăm pentru o egalitate efectivă între bărbați și femei, o balanță reprezentativă de genuri și respect reciproc. În consecință, vom deveni mai competitivi pe plan național și internațional.

– Să ne referim în continuare la agenda Conferinței științifice internaționale. Care subiecte au fost abordate?

– Recunosc, am pornit un proiect destul de ambițios: să sensibilizăm opinia publică cu privire la egalitatea de gen în domeniul cercetării și inovării și să ne reafirmăm poziția că femeile optează pentru pace, acuză cu vehemență războiul. Lansând apelul de organizare a conferinței, care să acopere mai multe domenii de cercetare, rezultatele obținute sunt pe măsura așteptărilor. Este o conferință științifică multidisciplinară și astăzi deja pot să vin cu unele totaluri: s-au înregistrat cca 260 de participanți, dintre care peste 90 din afara Republicii Moldova– 44 din România, 40 din Ucraina, 6 din Germania și o colegă din Franța. Per total, au fost susținute cca 210 de comunicări. Ponderea comunicărilor susținute de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Moldova este impunătoare. Este surprinzătoare prezența tinerilor: masteranzi, doctoranzi de la mai multe Școli Doctorale ale USM, chiar și studenți din ultimii ani de studii. Ei ne demonstrează și ne încurajează că avem potențial. Ne rămâne doar să-i susținem, să-i promovăm și să le creăm condiții pentru ca acești tineri să-și continue cercetările acasă, spre binele familiilor lor și ale țării noastre.

Arealul tematic al discuțiilor este foarte vast: arta și mitopoetica orașului, arte plastice, arhitectură, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, probleme de lingvistică și literatură, patrimoniul etnologic, probleme și soluții în arheologie, abordări contemporane în istorie, filozofie, educație, științe juridice, design, istoria orașului Bălți, precum și paneluri de discuții în domeniile agriculturii, biologiei, medicinei, matematicii și chimiei, tehnologiei și securității alimentare, biodiversității și ecologie.

Ne-am bucurat să-i revedem pe partenerii noștri tradiționali din România, Germania, Franța. I-am salutat și pe cercetătorii care ni s-au alăturat de la Academia Națională de Științe din Ucraina (institutele de cercetare din Lvov și Kiev), Universitățile din Ivano-Frankivsk, Ternopol ș.a. Ne exprimăm tot respectul și admirația pentru colegii noștri ucraineni, care în condițiile dure ale războiului – energie electrică și căldură având doar pentru câteva ore – s-au mobilizat și ne-au transmis rezumatele comunicărilor. Chiar au solicitat organizarea unei secțiuni aparte a Conferinței cu genericul „Arta populară decorativă aplicată: probleme de cercetare, reprezentare și valorificare a artefactelor autentice”, ce s-a desfășurat la Lvov pe 9 februarie. O altă secțiune în domeniul artei și etnologiei a avut loc la Chișinău, la 10 februarie, cu implicarea specialiștilor de la Chișinău: dr. Ekaterina Cojuhari și dr. Victor Cojuhari.

Ca întotdeauna, ne onorează cu participarea colegii de la Centrul Mitropolitan TABOR, Iași, complexele muzeale Iași și Neamț, Universitatea „A.I. Cuza”, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași, Filiala Iași a Academiei Române ș.a. Menționez secțiunea „Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice” care tradițional este organizată la Iași, colegii din România devenind în acest fel mentorii noștri la capitolul conservare, restaurare, muzeificare, pentru care le suntem recunoscători.

Un loc aparte îi revine secțiuniiArta și mitopoetica orașului” care consună cu denumirea Programului de Stat, în cadrul căruia ne-am luat angajamentul să sensibilizăm societatea si cu referire la activitatea femeilor în știință. Am stabilit, în consecință, mai multe parteneriate între AȘM, USM, institutele de cercetare ale Academiei Române și ale Academiei Naționale de Științe din Ucraina, între organizațiile din domeniile cercetării și inovării din Republica Moldova, România, Ucraina, Germania ș.a.

– Știu că dispuneți și de date statistice. Cum sunt reprezentate femeile noastre în structurile de cercetare și educație?

– Anual, Biroul Național de Statistică vine cu date și cifre concrete. În activitatea de cercetare-dezvoltare, numărul femeilor a crescut și a înregistrat o valoare similară cu cea a bărbaților. Ponderea femeilor este superioară celei a bărbaților în științe medicale (cca 60,0%), sociale (60,0%) și umaniste (53,0%). Nivelul mai jos de 50% a fost atins de femei în domeniile: științe naturale (49,0%), agricole (48,0%) și științe inginerești și tehnologice (20,0%). La capitolul studii de doctorat, ponderea fetelor este superioară celei atinse de băieți (cca 55,0%). La studii postdoctorat, la fel, prevalează ca număr femeile cu indicatorul de 60-70% din numărul solicitanților. Rapoartele asupra stării științei, elaborate anual de AȘM începând cu anul 2019, indică în activitatea științifică o corelație de cca 94-97 de doamne la 100 de bărbați cercetători.

În domeniul editării revistelor științifice, din 9 reviste Categoria A, înregistrate în baza de date SCOPUS și Web of Science, 4 sunt conduse în calitate de redactor-șef de doamne cercetătoare. Unica în Republica Moldova revistă științifică cu caracter generalist „AKADEMOS” este fondată de AȘM și-i condusă, la fel, de o doamnă. Din 11 universități din Republica Moldova (de stat și private), 4 sunt conduse de femei.

În prezent, se remarcă tendința de feminizare a cercetării științifice din Republica Moldova – peste 60% din titlurile științifice fiind conferite femeilor. Referitor la Programele de Stat (2020–2023), din cele 166 de proiecte 57 sunt conduse de doamne, cam o treime din numărul total.

De altfel, datele statistice oferite la ședința plenară de dr. Andrei Chiciuc, președintele ANACEC, sunt elocvente, în acest sens: la capitolul susținerea tezelor de doctorat din nou femeile au preponderență în mai multe domenii de cercetare.

–Care este geografia țărilor participante la acest for științific, având în vedere situația externă tensionată?

Conferința a fost organizată de Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași, România), Școala Doctorală Științe Umanistice a Universității de Stat din Moldova, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina (or. Lvov), Universitatea Liberă din Berlin (Germania), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu alte instituții de cercetare, învățământ, agenții, muzee, și se încadrează în cea de-a șaptea ediție a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”.

Doamnă secretar științific general Liliana Condraticova, vă mulțumesc mult pentru aceste răspunsuri la întrebări și consacrare!

– Și eu vă mulțumesc, aducând sincere felicitări tuturor femeilor și fetelor care s-au dedicat cercetării, urându-le sănătate, pace, succese și apreciere!

 

Pentru conformitate

Tatiana ROTARU

Categorie:

Înregistrări online