- Vizualizări: 145
În perioada 13-14 iunie 2024, la Bălți, în incinta Centrului Național de Cercetare și Producere a Semințelor, și-a ținut lucrările Conferința științifică consacrată aniversării a 80-a de la fondarea Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” (IP ICCC „Selecția”) cu genericul „Probleme științifice în domeniul culturilor de câmp – realizări și perspective”. La eveniment au participat distinși specialiști din domeniu – reprezentanți ai unor instituții științifice naționale și internaționale din România, Ungaria și Turcia.
Conferința a fost deschisă de către vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al R. Moldova. Înaltul oaspete i-a felicitat cordial pe savanți cu prilejul aniversării a 80-a de la fondarea Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, le-a urat sănătate și succes în activitatea științifică, care trebuie să devină un reper în dezvoltarea economică a țării. În continuare, oficialul a subliniat necesitatea integrării cunoștințelor științifice în sectoarele critice ale economiei, precum agricultura, pentru a răspunde eficient provocărilor de astăzi. Un cuvânt de salut a adresat participanților la Conferință și dr. Anatolie Spivacenco, director al Instituției Publice Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor.
În prezent, în Registrul Soiurilor de Plante sunt incluse 56 de soiuri și hibrizi creați la IP ICCC „Selecția”, inclusiv 22 de soiuri de culturi cerealiere, 22 de soiuri de culturi leguminoase, 8 hibrizi de floarea-soarelui și 2 soiuri de sfeclă. De-a lungul celor opt decenii de activitate, la IP ICCC „Selecția” au fost obținute 365 de soiuri și hibrizi, inclusiv 179 înregistrați.
Platformele demonstrative și testările ecologice demonstrează că soiurile de grâu și orz de toamnă, precum și soia, create la institut, nu cedează celor străine în vederea nivelului de producție și calității. Comparativ cu soiurile de grâu create în alte state europene, soiurile locale sunt mai productive și mai rezistente la secetă, fapt dovedit în testări.
În prima zi a Conferinței științifice, au fost audiate rapoarte științifice ale savanților din instituții de cercetare din țară și de peste hotare. Un raport a fost dedicat istoriei institutului de opt decenii, fiind evidențiată contribuția oamenilor de știință care au creat și continuă să creeze soiuri și hibrizi noi, tehnologii de creștere a culturilor, pregătirea cadrelor de înaltă calificare etc. Vom prezenta denumirile rapoartelor plenare din prima jumătate a zilei pentru a sesiza actualitatea cercetărilor și cele mai importante rezultate științifice obținute de-a lungul anilor. M.c. Boris Boincean, șef de laborator, IP CNCPS, sectorul „Selecția”, a reflectat subiectul „Cercetările Laboratorului sisteme agrotehnice – baza tranziției la un sistem durabil și rezilient de agricultură din Republica Moldova”; dr. Valeriu Vozian, șef de laborator IP CNCPS, a analizat „Retrospectiva cercetărilor științifice în ameliorarea culturilor leguminoase pentru boabe și furaj”; m.c. Mihail Vronschih, IP CNCPS a prezentat „Istoria cercetărilor în domeniul protecției plantelor la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” în perioada 1944-2023”; dr. Alexei Postolati, IP CNCPS, a evaluat „Selecția grâului de toamnă în stepa Bălțiului din Republica Moldova (O retrospectivă istorică)”. A fost ascultată cu interes și dr. Ela Malai, directorul Asociației „Donau Soja”, cu raportul său „Prezentarea rezultatelor de cooperare și perspectivele de dezvoltare ale relațiilor între Asociația „Donau Soja” și ICCC „Selecția”.
La eveniment au participat: acad. Boris Găină, adjunct al coordonatorului Secției de Științe ale Vieții a AȘM, dr. Oleg Mașner, directorul Institutului de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară, șefii direcțiilor agricole și specialiști din diferite raioane ale Republicii Moldova. În cadrul dezbaterilor, au fost abordate astfel de chestiuni ca sistemul conservativ de agricultură orientat spre reducerea cheltuielilor de producere și a impactului negativ asupra mediului ambiant; posibilitatea reducerii folosirii mijloacelor chimice de nutriție și protecție a plantelor s.a. Un interes viu a trezit luările de cuvânt ale fermierilor care au demonstrat eficiența practicilor aplicate de ei în folosirea culturilor succesive pentru ameliorarea fertilității solului.
Discuțiile, consideră membrul corespondent Boris Boincean, au arătat în mod convingător semnificația schimbului de experiență în vederea tranziției la un sistem durabil și rezilient de agricultură.
Tatiana ROTARU
