Încă o donație de carte valoroasă pentru Academia de Științe, din partea Primului Președinte al RM, E.S. Mircea Snegur

03.08.2021
Vizitatori unici: 1081

Astăzi, 3 august, primul Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, Doctor Honoris Causa al AȘM, a mai făcut un dar generos înaltului for științific: impresionanta colecție „Labirintul destinului”, în nouă volume. Amintim că prima surpriză de acest gen a venit la 6 septembrie 2019, când Dl Mircea Snegur a donat bibliotecii AȘM „Encyclopedia Britanica”, exemplul fiind preluat și de alte personalități notorii ale țării.

Valoroasa colecție a fost transmisă președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, în prezența membrilor Prezidiului și a reprezentanților Aparatului Administrativ al AȘM. Imediat ce a fost transmis, prețiosul dar și-a ocupat un loc, la fel de prestigios pe rafturile Sălii de lectură a Academiei de Științe.

Președintele Mircea Snegur a dorit, în primul rând, să mulțumească pentru oportunitatea unei reîntâlniri, dat fiind că pandemia a despărțit multă lume pentru foarte mult timp. Și-a amintit că atunci când a adus în dar Academiei „Encyclopedia Britannica”, mai făcuse promisiunea să aducă pentru Sala de lectură și volumele Domniei Sale de memorii, odată ce Biblioteca AȘM a fost scoasă de sub egida Academiei. „Asta trebuie să poți să-ți închipui așa ceva… Ei, bine, mai înțeleg că poate cuiva îi trebuia Institutul de Genetică, dar Biblioteca…  Și iată că din cauza pandemiei, abia astăzi mi-am îndeplinit această promisiune”, a spus Președintele Snegur, prezentând fiecare volum în parte:

I volum – „Calea spre „Olimp” (perioada de până la 3 septembrie 1990), consacrat baștinei, neamului, pentru că se termină cu alegerea Sa în calitate de Președinte al RM;

II – „Independența între euforie și zbucium”, consacrat independenței și separatismului în RM;

III - „Edificarea statului”, consacrat în totalitate acestui subiect;  

IV – „Republica Moldova și lumea” (perioada de până la 1 ianuarie 1997), consacrat politicii externe, recunoașterii Republicii Moldova de către țările lumii și stabilirii relațiilor de colaborare cu alte state; 

V – „Economia de piață: primii pași”, consacrat economiei de piață și reformei agrare;

VI – „Presiunea tranziției”, un volum, mai mult, de dureri, cum s-a exprimat Excelența Sa; iar cei care nu au înțeles greutățile prin care trece noul stat Republica Moldova, nu l-au mai votat la alegerile următoare; 

VII – „Urme pe dreapta (și-n suflet), activitate post-prezidențială, consacrată unificării dreptei politice, convenția democrată etc;   

VIII – „Completări și replici oportune”, volum cu mai multe compartimente, participarea în organizații internaționale, câteva eseuri, câteva dezamăgiri cauzate de unele evenimente și de unii “condrumeți”, un compartiment aparte fiind dedicat “replicilor întârziate”; 

IX – „Evoluții” (Interviuri), editat împreună cu Eduard Volkov.

Președintele Mircea Snegur speră să-l scrie și pe cel de-al X-lea, pentru că „se cere”. Va fi consacrat familiei, care i-a fost mereu alături, dar și celor care l-au susținut și care merită mai mult. Poate voi scrie și un Testament la sfârșit”, a mărturisit Președintele Snegur. 

Excelența Sa a vorbit și despre pasiunea sa în ale scrisului, considerând că ea este foarte atractivă. În ultimul timp, scrie articole în „Literatura și Arta”, în special, analizând operele unor scriitori. A citit și analizat în totalitate opera regretatului Mihail Gheorghe Cibotaru, co-pământeanului său de la Varvareuca, și a scris două eseuri. Acum este preocupat de analiza operei lui Nicolae Dabija, publicând deja trei eseuri. „Dabija, după mine, a fost cel mai prolific scriitor care s-a manifestat pe toate dimensiunile spirituale. Am o satisfacție morală și intelectuală de la această ocupație, pentru că așa am fost deprins, să muncesc, nu să privesc numai fotbal la televizor”, a recunoscut Președintele Snegur.

La rândul său, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a exprimat cuvinte de gratitudine Excelenței Sale Mircea Snegur pentru această vizită și pentru această valoroasă donație de carte. Totodată, președintele AȘM l-a felicitat pe Dl Mircea Snegur pentru faptul că a reușit să pregătească și să editeze aceste nouă volume impresionante, dat fiind că informațiile pe care le conțin sunt importante pentru toată societatea. „Ați fost primul Președinte al Republicii Moldova, ați participat la această trecere dintr-o lume în alta. Au fost ani fierbinți și faptul că avem posibilitate acum să facem cunoștință prin prisma experienței Dumneavoastră din acești ani, este foarte important. Este un cadou inedit pentru membrii AȘM, pentru toți cercetătorii. Vă dorim multă sănătate și să realizați și cel de-al X-lea și cel de-al XI-le volum și Vă așteptăm cu drag la Academia de Științe. Este o situație destul de complicată, iar opinia și suportul Dumneavoastră contează foarte mult pentru noi”, a menționat președintele Tighineanu.    

În contextul vizitei la Academie a Președintelui Mircea Snegur au fost abordate și o serie de probleme foarte importante pentru destinul științei. Președintele AȘM a venit cu o informație parcursă de știința autohtonă în acești 30 de ani, începând cu anii '90. Președintele Tighineanu a exprimat certitudinea că anii '90 rămân în memoria colectivă, în primul rând, ca o deschidere pentru cercetare și cercetători, o deschidere totală spre Occident. „Chiar începând cu primii ani de independență, cercetătorii noștri au fost invitați la conferințe pe toate continentele, au devenit ambasadori ai țării noastre, au dus imaginea țării departe peste hotare. În anii 90 au fost create punți de colaborare cu foarte multe centre de cercetare și universități din lume. În acest secol și în primul deceniu 2000-2010, s-au început reforme serioase în cercetare”, a punctat acad. Tighineanu, specificând că în 2000 a fost creat Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică (CSȘDT) pe lângă Guvern, în 2001 au demarat proiecte individuale, proiecte de transfer tehnologic, în 2004 a fost adoptat Codul cu privire la știință și inovare care a dat un impuls activ dezvoltării cercetării științifice. În opinia sa, aceasta se datorează și faptului că a fost o susținere financiară mult mai consistentă. Și anume: în 2001 finanțarea constituia 0.22% din PIB, în 2008 - 0.64% din PIB, iar din 2009 s-au început din nou problemele, inclusiv cea generată de criza financiară. „Anii 2011-2015 vor rămâne în memorie ca ani ai asocierii Republicii Moldova la Programele comunitare de cercetare și inovare, iar 2016-2021 - ca ani ai unei noi reforme. Cu regret, menționez că această reformă care a fost impusă din exterior, pentru noi, cei de la AȘM, a avut un impact negativ prin ruperea institutelor de cercetare. În acest context noi am elaborat propuneri de modificare a Codului pentru a reveni la normalitate și pentru ca institutele să revină la AȘM. Toate propunerile sunt la Parlament. Sper ca cercetării științifice să i se acorde atenția cuvenită. Cercetarea este foarte importantă, fiindcă problemele majore ale civilizației pot fi soluționate doar de cercetătorii științifici și pandemia a demonstrat acest deziderat”, și-a exprimat optimismul președintele AȘM.

Președintele Mircea Snegur s-a arătat nedumerit de faptul că, componenta cercetare nu se regăsește în structura noului Guvern, fiind de părea că așa cum, pe bună dreptate, au fost separate cultura și educația, așa trebuie să se regăsească separat și știința. O altă problemă expusă de Președintele Snegur a fost, dacă președintele AȘM ar trebui să fie membru al Guvernului din oficiu, așa cum a fost până la reformă.

Referitor la reformă, pe care o consideră absolut neinspirată și neadecvată, acad. Mihai Cimpoi, a relevat că a fost singurul la întâlnirea cu prim-ministrul de atunci, care a spus că nu e bună reforma. „E realizată de oameni care nu cunosc domeniul și asta s-a dovedit”, făcând referință la Eminescu care spunea în publicistică: „Au șanse numai reformele care vin dinăuntru, nu acelea care vin dinafară, care sunt impuse”. Cât privește separarea ministerului, acad. Cimpoi consideră că ar fi de bun simț să fie consultați oamenii de cultură și știință, „Eu cred că e binevenită, fiindcă 400 de persoane au semnat, pentru existența unui Minister al Culturii, care să aibă grijă de cultură. Aici nu trebuie să mai dovedim că imaginea adevărată a unei țări este cea culturală. Cea economică poate fi bună, cea politică poate fi cu totul rea, dar imaginea culturală este cea care ne prezintă ca identitate. Așa că ne bucură să vedem acest lucru”.

Ideea readucerii institutelor de cercetare la AȘM a fost reiterată și de acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției științe ale vieții a AȘM, care a subliniat: „Noi avem o știință în Republica Moldova și ea trebuie susținută. Aici sunt academicienii, sunt membrii corespondenți, aici este fruntea științei ca atare”.

„Sigur că suntem toți într-o așteptare de niște transformări în societate care nu au fost până acum. Sper să se împlinească măcar jumătate din ceea ce s-a promis în campania electorală”, a spus dr.hab., prof. Aurelian Dănilă, adjunctul conducătorului Secției științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM.  Referitor la separarea ministerelor, prof. Dănilă a estimat ca fiind o greșeală, atunci când a fost atașat Ministerul Culturii. „Și educația și știința trebuie să fie aparte. Mai multe greșeli și mai multe neajunsuri le avem, pentru că nu avem cultură. Noi cu cultura generală stăm încă foarte prost și lucrul acesta cauzează multe erori”, a mai spus prof. Dănilă, exprimând speranța că revenirea institutelor va da posibilitate Academiei să reînvie și să meargă cu pași normali înainte și să poată promova știința în beneficiul societății.

M.c. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM a menționat că cercetarea nu poate fi niciodată pur locală, ea întotdeauna se întâmplă în context internațional. „Și numai grație faptului că am devenit o țară independentă ni s-au deschis orizonturi foarte largi de colaborare internațională care au adus și rezultate foarte înalt apreciate, nu doar de țară, dar și de comunitatea internațională. Cu atât mai regretabil este faptul că reforma din 2017 a dat o lovitură foarte sensibilă cercetării noastre, a creat o situație instabilă”, a remarcat vicepreședintele AȘM, venind cu câteva cifre concludente care se regăsesc, de altfel, și în Raportul asupra stării științei, prezentat în cadrul Adunării Generale a AȘM, în anul curent. „Doar pe parcursul unui an, din decembrie 2019 până în decembrie 2020, institutele de cercetare, care anterior au fost subordonate AȘM, 18 la număr, au pierdut aproape 290 de cercetători. Institutele noastre nu sunt mari. Dacă luăm la starea medie 290 de cercetători este echivalentul a 5 institute, a potențialului științific din 5 institute. Deci, doar într-un an am pierdut 5 institute. Nu putem merge mai departe în același mod. Se cer intervenții rapide la nivel de modificare a cadrului normativ, a legii, a hotărârilor de Guvern. Ne bucurăm că în structura anunțată a Guvernului se fac pași spre normalitate”, a subliniat m.c. Svetlana Cojocaru. Pentru ca aceste speranțe să se realizeze, susține însă vicepreședintele AȘM, trebuie, cu eforturi comune, să se încerce încă o dată a sensibiliza guvernarea, astfel încât să se conștientizeze că o țară nu poate exista fără cercetare.  

Președintele AȘM i-a mulțumit Președintelui Mircea Snegur pentru interesul manifestat față de soarta Academiei de Științe, institutelor de cercetare, dar și viitorul științei, în general. De asemenea, președintele Tighineanu a exprimat speranța că în măsura posibilităților, Excelența Sa va contribui și în continuare, prin implicarea sa la soluționarea problemei de a scoate cercetarea din Republica Moldova din acest declin.

În contextul aniversării a 60-a a AȘM, prin decizia Prezidiului AȘM, Domnului Mircea Snegur, Doctor Honoris Causa al AȘM, Primul Președinte al Republicii Moldova, doctor în științe agricole, i-a fost conferită Diploma aniversară de gratitudine, pentru meritele deosebite aduse la întemeierea, afirmarea suveranității şi independenţei Republicii Moldova, precum și cu prilejul aniversării a 60-a de la fondarea AȘM și aniversării a 75-a de la crearea primelor instituții științifice de tip academic și împlinirii a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

Categorie: