„Grigore Vieru s-a născut pedagog și poet”

27.09.2021
Vizitatori unici: 571

Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” a organizat, la 24 septembrie 2021, Simpozionul ştiinţific „Posteritatea critică a lui Grigore Vieru”. Evenimentul a fost organizat în cadrul Festivalului International de Poezie „Grigore Vieru”, ediţia a XIII-a.

La Simpozion au fost prezenți filologi, critici și istorici literari, traducători ai operei lui Grigore Vieru din Republica Moldova, România, Italia. Printre cei prezenți în sală s-au numărat m.c. Ion Hadârcă, dl Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Chișinău, poetul Daniel Corbu de la Iași, prof. Pompiliu Crăciunescu de la Timișoara, fiul regretatului poet, Călin Vieru. Evenimentul a fost moderat de academicianul Mihai Cimpoi.

La deschiderea lucrărilor simpozionului, un cuvânt de salut a rostit președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Președintele AȘM a salutat participanții la eveniment, în special oaspeții de peste hotare, subliniind semnificația prezentei Conferințe, consacrată operei și personalității lui Grigore Vieru, care capătă în timp o rezonanță deosebită pe măsura importanței lor valorice. „Vieru a scris versuri pentru cititorii de toate vârstele, cu o maiestrie de exepție a cântat în versuri sentimentul de dragoste, în special dragostea de mamă. Ne bucură posteritatea sa vie, concretizată în volume ce includ poezia și publicistica ce-l reprezintă, în traducerile care se fac în diferite țări, în elaborarea unor studii științifice despre opera sa, în organizarea de simpozioane și manifestări culturale. Versurile sale și muzica inspirată, scrisă pe ele, continuă să ne îndemne la fapte care să îmbogățească patrimoniul nostru spiritual, să contribuie la mișcarea noastră pe făgașele adevărului și a demnității”, a menționat președintele Tighineanu. Academicianul a relevat, totodată, că este și un bun prilej de a ne aminti de pledoariile sale pentru limba română, pentru valorile noastre spirituale și morale, pentru democrație și recunoașterea adevărului istoric, pe care le-a ținut în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. În context, președintele AȘM a specificat că înaltul for științific i-a apreciat înalt creația literară și activitatea publică, acordându-i lui Grigore Vieru calitatea de membru de onoare al AȘM și cea de Doctor Honoris Causa. „Este îmbucurător faptul că cercetătorii Academiei se ocupă de studiul operei sale, scriind articole, monografii, eseuri, îngrijind ediții, că au fost elaborate și sunt și acum în proces de elaborare teze de doctor, ce abordează diferite aspecte ale creației vierene. Festivalul din anul acesta, desfășurat la Iași și Chișinău, au și o semnificație simbolică, răspunzând visului său de înfrățire prin cântec și poezie a celor două maluri ale Prutului”, a spus președintele Tighineanu, încheind cu îndemnul de a prețui și a cunoaște în continuare opera și personalitatea sa.

Acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, renumit eminescolog, avea să spună că, deși ediția curentă poartă numărul 13, acesta s-a dovedit a fi fast, dovadă fiind și toate manifestările de la Iași. Criticul literar Mihai Cimpoi, prezent și la manifestările desfășurate acolo, a trecut în revistă, episodic, amploarea evenimentului la care, de asemenea, au participat valoroși oameni de litere, de cultură de pe ambele maluri ale Prutului. Eminescologul a menționat în context concertul excepțional, susținut de Eugen Doga, în superba Sala a Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, cu o prezență de 700-800 de oameni. Considerându-se un neofit în muzică, acad. Cimpoi a spus: „A fost o densitate, o densitate muzicală, care se întâmplă numai la marii compozitori. A m simțit o bogăție de sunete, atmosfera distinsă, totul având sens”. Acad. Cimpoi a vorbit și despre traducerile operei lui Vieru în italiană și maghiară care sunt de altfel în ascendență, în crescendo, făcând uz și de termeni muzicali. A menționat, de asemenea, volumul pregătit de dna Raisa Vieru, soția regretatului poet, sub îngrijirea dnei Iuliana Gorea Costin, un volum de sinteză, solid ca substanță, ca selecție.

Vieru a avut o receptare critică foarte bună încă în viață, iar în perioada sovietică i s-a recunoscut valoarea și faptul că el a pus alt accent pe ce spuneau criticii de la Moscova și din alte republici, în abordarea temei Patriei. Grigore Vieru a spus altceva: „Mamă, tu ești Patria mea” și s-a schimbat paradigma, s-a schimbat gândirea, s-a schimbat chiar și lirica de inspirație socială și patriotică, a fost concepută în altă cheie, a menționat acad. Cimpoi, subliniind și legământul care s-a făcut cu poezia lui Octavian Goga, Alexe Mateevici, basarabeanul nostru care a scris cea mai inspirată poezie consacrată limbii române.

Mihai Cimpoi a vorbit despre ceea ce s-a întâmplat în receptarea lui Grigore Vieru în România. Vieru, a avut norocul să fie întâmpinat de marii poeți români – Marin Sorescu, care spunea că poezia lui Eminescu e axată pe obârșii, pe izvor, mamă, vatră și limbă, bineînțeles. De Nichita Stănescu care spunea și el niște cuvinte care au devenit o formulă-cheie: ,,Grigore Vieru transfigurează natura naturii în natura gândirii”. De Ioan Alexandru care a intuit fenomenul religios în poezia lui Grigore Vieru, amintind mai apoi de marea prietenie cu Adrian Păunescu: fiind amândoi niște rapsozi, au legat o prietenie care a rămas ca un model. Prietenia în domeniul literaturii e un fenomen rar, ei au demonstrat că poate exista. Eminescologul a menționat că ulterior s-au aplecat asupra operei lui Vieru critici importanți ca Eugen Simion, Constantin Ciopraga, un mare cărturar ieșean care a înțeles foarte bine mesajul poeziei lui Vieru, Alex Ștefănescu care a spus că pentru poeziile despre mama merita Premiul Nobel. Acad. Cimpoi a amintit în context că a și fost propus la Premiul Nobel pentru Pace de Academia Română, „dar n-a fost să fie, cum nu e să fie nici Premiul Nobel pentru Literatură”. Șirul acestor nume sonore a fost completat și cu numele profesorului universitar Adrian Dinu Rachieru, critic literar, eseist și prozator, precum și cu criticul și istoricul literar, Theodor Codreanu, care a scris lucruri fundamentale despre Vieru, inclusiv, monografia „Duminica Mare a lui Grigore Vieru”. Acad. Cimpoi a exprimat bucuria că la acești critici se mai adaugă un foarte important critic, prezent la Simpozion, dr. Pompiliu Crăciunescu, de la Universitatea din Timișoara, care a și deschis, de altfel, Simpozionul de la Iași cu un substanțial eseu, scris și publicat în Literatura și Arta, intitulat „Spațiul de joc al tradiției”.

Reiterând bucuria de a se afla și la Chișinău, în același context al Simpozionului, dr. Pompiliu Crăciunescu a sintetizat o parte din eseul „Spațiul de joc al tradiției”, un text care face parte dintr-un proiect mai amplu asupra operei lui Grigore Vieru. „Ceea ce voi viza cu precădere în intervenția mea, s-ar putea exprima foarte scurt, sensurile găsindu-se chiar sub expresia pe care am împrumutat-o și pe care dl Cimpoi a citat-o de la Martin Heidegger”.

În comunicarea sa „Mitul solar al existenței în poezia lui Grigore Vieru”, dr. Tatiana Butnaru a dezvăluit atmosfera de luminozitate ce persistă în versurile lui Grigore Vieru, poetul care și-a prefigurat universul creației sale într-un cosmos existențial specific, în conformitate cu anumite modele arhetipale - mama, iubirea, plaiul, frunza de aur a toamnei, steaua, izvorul…

Dr.hab. Vlad Pâslaru a vorbit despre relația lui Grigore Vieru cu pedagogia și despre relația sa cu Grigore Vieru, despre care spune că era o adevărată revelație. „Nu e vorba atât de atitudinea lui Grigore Vieru față de manuale, de didacticismul sec, e vorba de lucruri mult mai mari, concluzionând că întreaga creație a lui Grigore Vieru este una atât artistică, cât și pedagogică prin definiție, precum e și creația lui Ion Creangă, de altfel”, a remarcat filologul, specificând că literatura și pedagogia sunt surorile gemene ale existenței metafizice, literatura și pedagogia au la origine aceleași principii de cunoaștere. „Grigore Vieru s-a născut pedagog și poet. Ideea noastră e că Vieru a scris intenționat pentru a promova niște valori care, de fapt, reprezintă în mare, matricea națiunii române. Și el insistă ca prin poezia sa că aceste valori să ajungă la cititor, mai întâi la scriitorii mici, la copii, prin abecedar, muzicuțe, dar încercăm să arătăm că și în cele mai profunde, cu caracter filosofic poeme ale lui Grigore Vieru că se resimte și ca intenție și ca structură, tendința, dorința, de altfel, neascunsă a poetului de a spune cititorului: învață aceste lucruri, ele te vor desăvârși, iar educația este desăvârșire”, a relevat dr. Pâslaru.

Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru” s-a desfășurat în perioada 22-23 septembrie, la Iași, și pe 24-25 septembrie, la Chișinău. Deschiderea Festivalului a avut loc pe 22 septembrie, la Muzeul Unirii din Iași. În seara aceleiași zile, a avut loc spectacolul omagial cu participarea compozitorului academician Eugen Doga, despre care maestrul Doga a spus: „Eu am avut onoarea de a participa cu un program de concert extraordinar în care au cântat prietenii mei de scenă, minunata soprană lirico-dramatică cu temperamentul său de foc Ana- Maria Donose, Cristina Grigoraș cu strălucita sa voce de soprană coloraturo, ambele de la opera din Iași, tenorul Dumitru Mâțu și baritonul Veaceslav Timofti soliști ai operei din Chișinău care un șir de ani la rând mă însoțesc în turnee și cu dragoste împărtășesc harul său cu publicul. A cântat tot programul Orchestra Simfonică a teatrului, dirijată de Bogdan Chiroșcă, corul mare condus de Manuel Giungulea și corul de copii condus de Raluca Zaharia. Ce sentimente plăcute am trăit eu când la ieșirea mea în scenă sala m-a aplaudat din picioare! Pentru un artist este cea mai mare răsplată pentru creația sa”. Totodată, compozitorul-academician Eugen Doga a ținut să exprime cele mai călduroase mulțumiri „motorului” acestui festival, dnei Filomena Corbu, pentru lucrul imens pe care l-a făcut pentru organizarea acestuia, pentru confortul sufletesc pe care l-a oferit cu atâta dragoste, pentru lumea frumoasă pe care a adunat-o după „chipul și asemănarea sa”. Mulțumirile s-au îndreptat și către marele poet și scriitor foarte apreciat și iubit, de altfel, și la Chișinău, Daniel Corbu, care era și Domnia Sa mereu cu grijile festivalului. „Iașul a devenit pentru mine un magnet și mai puternic, de care e greu să te desprinzi”, a spus maestrul.

Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” a continuat cu depuneri de flori, la 24 septembrie, pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Chișinău și s-a încheiat la 25 septembrie, cu colocviul artistic cu genericul „Acum și în veac”, la Biblioteca Publică Raională „ÎPS Antonie Plămădeală” din Hâncești.

Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” a fost lansat în 2009.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

Categorie: