- Vizualizări: 684
Republica Moldova este tot mai des menționată de prestigioase portaluri internaționale în contextul faptului că mari personalități ale lumii își reamintesc de rădăcinile lor genealogice basarabene. Cel mai recent este cazul profesorului Randy Schekman – Laureat al Premiului Nobel în medicină, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, care pe site-ul NobelPrize.org menționează că părinții mamei provin din orășelul Lipcani, de unde au emigrat în Statele Unite ale Americii aproape cu 100 de ani în urmă, în 1927. În timpul vizitei în Republica Moldova, în septembrie 2023, prof. Schekman s-a deplasat la Lipcani pentru a aduce un omagiu străbunicilor înmormântați aici.
Prin personalități de excepție, Basarabia a contribuit mult la dezvoltarea fizicii moderne. Originar din Basarabia a fost tatăl profesorului Piotr Kapitsa (Kapița), Laureat al Premiului Nobel în Fizică pentru descoperirea fenomenului de suprafluiditate. Renumitul astrofizician român Nicolae Donici, care a dus în lume faima acestor meleaguri în calitate de cercetător de excepție și fondator al Uniunii Astronomice Internaționale, provine din Basarabia. În anul 1908, a fondat pe moșia sa din Dubăsarii Vechi un observator astronomic şi o staţie meteo, având în dotare un telescop care se număra printre cele mai performante șapte telescoape din lume.
Avem și o pleiadă de fizicieni care au strălucit la intersecția a două secole și milenii, unul dintre ei fiind regretatul academician Sveatoslav Moscalenco, Laureat al Premiului de Stat al ex-URSS, care, prin intermediul cercetărilor teoretice, a prezis fenomenul condensării Bose-Einstein a excitonilor și bi-excitonilor, ulterior demonstrat experimental și utilizat pentru elaborarea unui nou tip de laser – laserul polaritonic, actualmente implementat cu succes în biomedicină.
Cu regret, o analiză nepărtinitoare a bazelor de date internaționale arată că în ultimii ani știința noastră este în derivă, iar situația în domeniul fizicii este dezastruoasă. Universitatea de Stat din Moldova, încă mai ieri numărându-se printre liderii regionali în domeniul cercetărilor în domeniul fizicii, înregistrează în ultimul timp doar câte 3-4 studenți înmatriculați anual la specialitatea de fizică. În 2022 USM a absorbit Institutul de Fizică Aplicată în speranța că va deveni mai atractivă pentru tinerii interesați de fizică, dar anul 2023 nu a demonstrat efectul scontat. Bazele de date internaționale și Raportul asupra stării științei în Republica Moldova, realizat de Academia de Științe pentru anul 2023, arată că „mariajul” nu a fost de bun augur nici pentru Institutul de Fizică Aplicată.
În aceste condiții alarmante aflăm că Ministerul Educației și Cercetării a creat un Grup consultativ pentru dezvoltare curriculară care a intervenit destul de nechibzuit în structura Curriculumului școlar. Conform unei scrisori alarmante pregătită de Comunitatea fizicienilor și a profesorilor de fizică din Republica Moldova, „practic a fost eliminată din Curriculum disciplina școlară fizica, reducând numărul de ore de studiu al acesteia la un minim care nu se regăsește în nicio țară din Europa”.
Nu este exclus, mă gândesc eu, că membrii Grupului consultativ au avut, la timpul lor, probleme cu însușirea subiectelor la fizică și la alte științe exacte. În așa caz, conform logicii elementare, numărul de ore nu trebuie redus, ci majorat. Personal cred că inițiativa Grupului consultativ de a comasa, în cadrul gimnaziilor, a biologiei, chimiei și fizicii în disciplina „Științe” este dăunătoare și va avea rezultate negative pe termen lung. Biologia, chimia și fizica sunt domenii complexe și comasarea lor într-un singur curs va fi în detrimentul înțelegerii profunde a fiecărei discipline în parte, iar înțelegerea superficială a subiectelor va avea, fără îndoială, un impact negativ asupra pregătirii tinerilor care trebuie să facă față exigențelor și provocărilor crescânde ale Secolului XXI. În atare condiții, peste zeci de ani, vom mai avea savanți notorii care să contribuie plenar la dezvoltarea fizicii moderne?!
Acad. Ion Tighineanu,
președintele Academiei de Științe a Moldovei, membru al Consiliului Științific Internațional
Sursa: Ziarul „Făclia” Nr. 21 (3801) din 14 iulie 2024
