Tehnologii moderne, inteligență artificială, energie regenerabilă - subiecte actuale pe agenda Conferinței Științifice Internaționale, organizată în ziua a patra a „Săptămânii Științei”, la AȘM 

11.06.2021
Unique visitors: 559

„Tehnologii moderne: actualitate și perspective” a fost genericul Conferinței Științifice Internaționale online, care a făcut agenda zilei a patra, 10 iunie 2021, din cadrul „Săptămânii Științei”.

Evenimentul a reunit personalități notorii ai domeniului din Republica Moldova, Bulgaria, Austria, Japonia, Germania. La inaugurarea lucrărilor a participat Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, dna Lilia Palii, președintele Agenției Naționale de Cercetare Dezvoltare, dr.hab. Olga Tagadiuc, m.c. Alexandru Stratan, directorul Institutului Național de Cercetări Economice, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare.

Moderatori: acad. Ion Tighineanu și m.c. Svetlana Cojocaru.

 

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a salutat participanții la evenimentul științific internațional, inclusiv, invitații de onoare ai zilei din Țara Soarelui Răsare, Austria, Bulgaria, Germania, mulțumindu-le pentru disponibilitatea de a participa cu lecții publice, în cadrul unei săptămâni de triumf a științei naționale, marcate de două aniversări semnificative – 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și 75 de ani de la crearea primelor instituții de cercetare de tip academic. Președintele Tighineanu a prezentat informații despre participanți la conferință și temele prezentărilor acestora. Făcând o expunere succintă a profilului Laureatului Premiului Nobel Prof. Hiroshi Amano, președintele AȘM a exprimat speranța că savantul nipon va veni, în timpul cel mai apropiat posibil, într-o vizită în Republica Moldova, lansându-i o invitație în acest sens.

În mesajul său inaugural, Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, dna Lilia Palii, a felicitat comunitatea academică cu ocazia celei de-a 60-a aniversări de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei, urând succes în activitatea științifică și implementarea rezultatelor noi și tehnologiilor în practică. Oficialul a menționat că vectorii politicilor energetice naționale sunt orientați spre asigurarea securității energetice și securitatea aprovizionării cu resurse energetice,  reducerea emisiilor de dioxid de carbon și dezvoltarea sustenabilă a țării. Asigurarea unui sistem energetic național mult mai sigur și sustenabil reprezintă o prioritate pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii. În context, secretarul de stat a exprimat recunoștință gazdei evenimentului, Academiei de Științe, pentru dedicația și implicarea activă în promovarea energiei regenerabile și alianțelor în domeniul dat. „Republica Moldova a fost țară asociată la Programele-cadru europene, în particular Orizont-2020, actualmente fiind în proces de negociere pentru asociere la Programul Orizont Europa. Datorită acestui fapt, comunitatea științifică a reușit să se integreze în spațiul de cercetare european și să beneficieze de numeroase programe de cercetare”, a declarat demnitarul, specificând că lecția publică pe care urmează să o prezinte prof. Hiroshi Amano, inspiră încredere în faptul că vor fi create noi punți de cooperare științifică între Republica Moldova și Japonia.

În calitatea sa de Secretar de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, MEI, i-a mulțumit prof. Hiroshi Amano pentru lecția publică pe care o susține în cadrul săptămânii aniversare, la AȘM, exprimând certitudinea că relațiile de colaborare științifică dintre Republica Moldova și Japonia se vor fortifica.

Așadar, și cea de-a patra zi care a fost dedicată tehnologiilor moderne, inteligenței artificiale, energiei regenerabile s-a anunțat una cu premiere, or, agenda a inclus prelegeri susținute de notorietăți cunoscute lumii întregi pentru activitățile de cercetare de-a lungul anilor.

Programul a demarat cu prelegerea susținută de Prof. Hiroshi Amano, Laureat al Premiului Nobel în Fizică (2014), Japonia intitulată „Profitul economic al edificării societății energiei regenerabile” / „Economical profit of establishing a renewable energy society”. Savantul nipon a exprimat onoarea de a participa, în cadrul unei săptămâni aniversare pentru Academia de Științe a Moldovei și pentru cercetătorii țării, cu o prelegere publică despre activitatea sa și rezultatele obținute, pentru care a primit recunoaștere internațională. În prelegerea sa, omul de știință nipon a ținut să  sublinieze că știința și cercetarea fundamentală sunt foarte importante pentru a schimba calea dezvoltării. „În primul rând, voi explica ce reprezintă LED-urile albastre pentru coordonatorul meu  Isamu Akasaki și pentru mine în calitate de tânăr student, precum și  provocările în procesul de creare a unei societăți neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, utilizând materiale semiconductoare noi”, a precizat savantul. Laureatul Premiului Nobel a transmis tuturor felicitări cu prilejul aniversărilor, remarcând potențialul științific pe care îl are Republica Moldova, inclusiv personalitățile noastre care au devenit cunoscute peste hotare, grație prestației lor în cercetare.

Profesorul Hiroshi Amano, în prezentarea sa, a făcut o retrospectivă a parcursului său științific spre Premiul Nobel, începând cu lucrul asupra tezei de doctorat până la elaborarea diodelor luminescente în bază de nitrură de galiu. O atenție deosebită a fost acordată problemei tehnologice de depunere a straturilor calitative de nitrură de galiu pe alte suporturi și problemei de obținere a materialului cu conductibilitate dirijată, care este esențială pentru dezvoltarea diodelor luminescente. Ulterior, a fost analizată importanța implementării diodelor luminescente în viața de toate zilele, din perspectiva economică și socială, legată de eficiența superioară a diodelor luminescente pe nitrură de galiu în raport cu sursele tradiționale de lumină și tranziția de la energetica pe carbon către energetica regenerabilă. Într-un context mai larg, a fost analizată implementarea tranzistoarelor pe nitrură de galiu în electronica de putere, inclusiv în automobilele electrice, fiind arătată eficiența superioară a tranzistoarelor pe GaN în raport cu cele pe siliciu sau carbura de siliciu, utilizate actualmente. S-a demonstrat concludent că nitrura de galiu este un material al prezentului și viitorului.

Prof. Klaus Mainzer, Președinte al Academiei Europene de Științe și Arte (cu sediul la Salzburg, Austria) a susținut prelegerea „Inteligența Artificială: Actualitate și Perspective” / „Artificial intelligence: present status and future prospects”. În referatul său, prof. Klaus Mainzer a efectuat o trecere în revistă a abordărilor din domeniul inteligenței artificiale, începând de la formalizarea raționamentelor logice și continuând cu cele bazate pe procesarea statistică a unui volum mare de date,  această abordare fiind cunoscută sub denumirea de învățare automată (machine learning).  Următoarea etapă este cea a inteligenței artificiale hibride, care îmbină atât procesarea statistică, cât și cea bazată pe cunoștințe. Dezvoltarea domeniului se datorează în mare măsură aplicării mecanismelor rețelelor neurale, grație cărora au fost realizate mai multe aplicații de succes în domeniul fizicii particulelor elementare, medicinei (aici, făcându-se referință specială la cele pentru diagnosticul   cancerului mamar și analiza structurii proteinelor virusurilor, precum cel de SARS-CoV-2), roboticii. Secolul XXI este marcat de așa-numita revoluție digitală, o particularitate a căreia este internetul obiectelor, care aduce inteligența artificială în viața noastră cotidiană prin intermediul celor mai diferite aparate și servicii. O perspectivă pentru viitor profesorul Mainzer o vede în calculele cuantice, care asigură o procesare cu mult mai rapidă a volumului de date în creștere permanentă.

Programul a continuat cu prelegerea expusă de acad. Julian Revalski, Președinte al Academiei de Științe din Bulgaria, cu genericul „Programul național al Bulgariei pentru dezvoltarea inteligenței artificiale până în 2030” / „Bulgaria's National Program for the Development of Artificial Intelligence until 2030”. Acad. Iulian Revalski, a prezentat Programul național al Bulgariei pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Domnul academician a menționat, că dezvoltarea inteligenței artificiale este declarată drept o prioritate a țărilor Uniunii Europene, constituind un pilon esențial în programul „Europa Digitală 2021-2027”, precum și în programul Orizont Europa 2021-2027, lansat recent. În anul 2020, Comisia Europeană a publicat rezultatele unui studiu referitor la dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială, Bulgaria clasându-se în top trei din țările UE la acest indicator. Luând în considerare resursele limitate ale țării, este important să fie identificate domeniile prioritare pentru implementarea inteligenței artificiale. În opinia prof. Revalski, pentru Bulgaria în calitate de astfel de domenii sunt industria software, educația, sănătatea, serviciile publice, agricultura. Un subiect aparte l-a constituit elucidarea rolului educației și cercetării în acest proces. A fost subliniată necesitatea extinderii cursurilor de inteligență artificială în instituțiile de învățământ, promovarea obținerii abilităților de operare digitală pentru întreaga populație. În concluzie, a fost menționat că depășirea acestor probleme, alinierea țării la cele mai înalte standarde în domeniu este posibilă doar prin eforturi integrate ale echipelor de cercetători și ale celor din afaceri, cu un suport financiar bine planificat și stabil.

Acad. Aurelian Gulea a prezentat subiectul „Materiale avansate în terapia cancerului” / „Advanced materials in cancer therapy”. În prezentarea sa, acad. Aurelian Gulea a trecut în revistă rezultatele remarcabile ale cercetătorilor chimiști din Moldova, în particular de la Universitatea de Stat din Moldova, legate de elaborarea, sintetizarea și testarea diverselor substanțe chimice, liganzilor și compușilor complecși pentru inhibarea proliferării celulelor canceroase si tratamentul cancerului. Au fost analizate mecanismele de interacțiune a moleculelor substanțelor elaborate cu ADN-ul  din celulele țintă, mecanismele de penetrare a substanțelor prin membrana celulară spre nucleul celulei țintă, legăturile chimice și factorii care facilitează penetrarea și interacțiunea cu celula canceroasă pentru a ridica selectivitatea și eficiența substanțelor elaborate. S-a arătat, că un astfel de studiu profund a avut ca rezultat elaborarea substanțelor cu un grad de toxicitate redus și cu o eficiență sporită în raport cu substanțele actualmente utilizate pentru tratament. Unele dintre substanțele elaborate au demonstrat capacitatea de distrugere a celulelor canceroase în concentrații la nivel nanomolar. S-a arătat concludent perspectiva de implementare a substanțelor și medicamentelor elaborate în practica medicală după testări preclinice și clinice în colaborare cu specialiștii de la instituțiile medicale din Moldova și de peste hotare, în particular cu cercetătorii și medicii de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și de la Institutul Oncologic.

În a doua jumătatea a zilei, Secția Științe Exacte și Inginerești a AȘM a organizat un Simpozion. Evenimentul a fost moderat de m.c. Svetlana Cojocaru, dr. hab. Veaceslav Ursachi. Cu informații detaliate de la Simpozion vom veni suplimentar într-un comunicat de presă.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

           

 

Categorie:
Cuvinte-cheie: