Acad. Boris GAINA: „Moldova nu ar fi fost cunoscută în Europa, în statele CSI, dacă cu 30 ani în urmă, la Institutul Național al Viei și Vinului nu s-ar fi obținut soiul de struguri de masă „Moldova”

03.10.2020
Unique visitors: 105

Acad. Boris Gaina: „Sunt necesare noi programe de cercetare științifică,

finanțate suficient din bugetul statului, elaborări originale ce țin de asigurarea dezvoltării durabile a agriculturii în țară.

Una din căile de redresare a situației este și va fi extinderea tehnologiei de irigare prin picurare la culturile leguminoase și horticole. Pentru culturile de câmp se cer tehnologii noi agrotehnice, varietăți de soiuri rezistente la secetă și la alți factori abiotici ai mediului înconjurător”.

„Avem un singur Pământ şi trebuie să-l protejăm”, acest slogan rostit la Conferinţa Naţiunilor Unite de la Stockholm privind Mediul și Umanitatea, încă în 1972, astăzi, s-a dovedit a fi extrem de actual. Și spunem asta în contextul în care schimbările climatice au devenit tot mai pronunțate, fenomenele extreme avertizându-ne din ce în ce mai frecvent, situația devenind și mai alarmantă, inclusiv din cauza resurselor naturale care se diminuează zi de zi. Și parcă nu ar fi fost destul, la începutul anului curent se declanșează una din cele mai mari nenorociri ale secolului, care ne-a pus și ne pune în continuare la cea mai grea încercare. Avem de dus o bătălie crâncenă nu doar pe sănătate publică, nu doar pe economie, nu doar pe mediu, nu doar pe educație, nu doar pe transport, dar pe toate domeniile vieții, sectorul agricol fiind unul din cele strategice pentru Republica Moldova.

Ne lăudăm de ani buni că resursa naturală vitală pentru noi este solul nostru fertil, bun, care rar unde mai găsești în lume, iar împreună cu apa cea de toate zilele, face minuni. Iată că apa cea de toate zilele ne-a lipsit anul trecut, ne lipsește și acum. Pământul nostru e însetat, nu ne mai poate răspunde la binețe, nu ne mai poate bucura, așa cum obișnuia să o facă de veacuri. Pământul e trist că nu ne poate mulțumi pentru munca noastră investită, pentru că aproape tot ce am semănat, nu ne-a putut răsplăti generos cu roada de altă dată.

Părintele ştiinţei agricole româneşti, acad. Gheorghe Ionescu-Şişeşti, spunea încă acum 50 de ani, că pământul are o funcţie socială și anume, că este veşnic. Dacă pământul dispare, dispare veşnicia, altfel spus, suntem condamnați la pieire. Avertizarea de acum jumătate de secol a redutabilului savant, a devenit o realitate tristă a zilelor noastre. Ce s-a întâmplat cu solul nostru și cu tot ce a fost semănat în el, am văzut. Tristețea oamenilor nu are margini, iar disperarea nu poate fi definită. Pandemia provocată de Covid 19, venită și ea cu cea mai mare secetă din ultimii 10-15 ani, a îngenuncheat și mai mult agricultorul, lăsând slujitorul Pământului, cu ochii în soare, după un an de muncă zadarnică și cu așteptări eșuate. Și chiar dacă a mai dat o ploaie în jumătate de an, a fost fie torențială, fie cu grindină, cu furtuni sau inundații, în urma cărora gospodăriile au avut și mai mult de suferit. Oamenii sunt disperați, iar așteptările lor de acoperire a pierderilor cauzate de secetă, de asemenea, nu se justifică.

Ce e de făcut, cum poate veni în ajutor știința, ce spun specialiștii domeniului, ce analize, studii au fost făcute, ce suport real pot oferi oamenii de știință producătorilor agricoli, cum putem face față acestor intemperii, cum salvăm agricultura, ramura strategică a țării noastre… La acestea, dar și alte întrebări de actualitate, încercăm să aflăm răspunsuri de la academicianul Boris GAINA, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, coordonator al Secției Științe ale Vieții a AȘM, unde este încadrată și subsecția științe agricole, or misiunea de onoare al omului de științe este de a spori cunoașterea umană, de a fi un adevărat susținător și creator pentru asigurarea perenității vieții.

A consemnat

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Domnule academician Boris Gaina, fiind implicat o viață în activitatea științifică privind domeniul agroindustrial, cunoscând în profunzime problemele și provocările cu care se confruntă ramura, coordonând ani buni Secția Științe ale Vieții a AȘM, mă încumet să Vă întreb, ce se întâmplă? Ce momente cheie ale realității de astăzi din ramura agricolă puteți evidenția și cum de s-a ajuns aici?

Agricultura Moldovei a fost înzestrată pe parcursul ultimilor 10-15 ani cu tehnologii moderne, printre care îngrijirea solului prin metodele No Till, utilizarea preparatelor fitosanitare de protecție a culturilor agricole mai prietenoase mediului, cu o perioada de degradare, practic de două ori mai mică, comparativ cu cele utilizate anterior. În această perioadă sectorul agricol a fost înzestrat cu tehnică nouă și performantă, începând cu cele pentru prelucrarea solului, pentru îngrijirea culturilor agricole și finalizând cu combinele performante de recoltare cu pierderi minimale ale produsului. S-a purces la pregătirea și însămânțarea solului cu număr minimum de acțiuni nefavorabile asupra solului (presarea solului, distrugerea structurii lui etc.) S-au realizat pași concreți în direcția producerii culturilor cerealiere, certificate de instituțiile UE ca „ecologice pure” și care se exportă în multe țări ale Europei, Asiei și Africii. Excepție va fi anul 2020 din cauza pandemiei COVID-19.

La drept vorbind, majoritatea procedeelor agrotehnice din agricultura Moldovei nu diferă esențial de cele realizate în Uniunea Europeană, datorită faptului că majoritatea unităților din mecanizare, a preparatelor fitosanitare sunt de producție din UE, Japonia, SUA și Canada.

Cum a fost anul în curs am văzut, cum a fost compromisă roada și îngenuncheat producătorul agricol tot. Sentimentele de compasiune și lamentările noastre nu sunt suficiente pentru a ajuta pământul să ne fie util. Știm că cercetarea științifică, inclusiv cea agricolă, în ultimele decenii este în mare impas, că știința, în general, a fost îngenunchiată și ea, știm că numărul cercetătorilor se reduce substanțial, în special, în rezultatul reformelor inițiate în 2017, că resursele financiare sunt departe de a fi suficiente, că infrastructura lasă de dorit, iar cea existentă este depășită, ca să nu spunem, îmbătrânită chiar. Și totuși, ce face știința, care se zice că merge cu un pas înainte? Ce spun specialiștii domeniului, pentru că din toate timpurile au fost oameni care și-au sacrificat întreaga viață științei, indiferent de circumstanțe? Cum adaptăm eficient agricultura noastră la condițiile de secetă existente, care, potrivit specialiștilor, reprezintă cel mai frecvent aspect negativ al climei.

Agricultura țării noastre, ca și cea și a țărilor Europe de Est a trecut și trece prin hazarduri cumplite, fie grindină, fie temperaturile joase de iarnă (-23 -25 °C), înghețurile de primăvară (aprilie 2017), epifitotii de boli și vătămători (fluturele alb american, invazii de lăcustă, moartea aurie a coardelor viței de vie - Flovecens d'ore etc. la culturile de câmp și cele multianuale), precum și numeroasele focare de boli periculoase ale păsărilor și animalelor din sectorul zootehnic al țării noastre. Lupta acerbă cu aceste deflagrații microbiologice și fizice ale naturii se duce, în primul rând, de către savanții și cercetătorii din întreaga comunitate științifică agrobiologică, cu participarea nemijlocită a specialiștilor experimentați din sectorul agricol și cel zoo veterinar. Aici știința noastră poate da verdictul și să contribuie la diminuarea consecințelor menționate pentru economia națională a țării.

Segmentul slab în tehnologiile agricole, actualmente, este lipsa mijloacelor tehnice și financiare pentru eradicarea secetei care a atins și plaiul nostru mioritic acum, doi ani consecutiv. La inițiativa savanților și cu insistența specialiștilor din ramură, Guvernul Republicii Moldova a adoptat hotărârea cu privire la utilizarea apelor din profunzime la irigarea doar a culturilor horticole. Și în anul de referință 2020 savanții din institutele agrobiologice din țară au consultat multiple gospodării de fermieri, care, prin respectarea recomandărilor științei moderne, au obținut rezultate palpabile în legumicultură și horticultură. Dar rămân culturile de câmp care au suferit catastrofal, îndeosebi, în anul 2020. Seceta care a început în toamna 2019 a ținut practic până la începutul lunii octombrie a anului curent. S-au compromis așa culturi importante ca grâul și orzul de toamnă, grâul și orzul de primăvară, secara, soia. În acest caz, sunt necesare noi programe de cercetare științifică, finanțate suficient din bugetul statului, elaborări originale ce țin de asigurarea dezvoltării durabile a agriculturii în țară. Una din căile de redresare a situației este și va fi extinderea tehnologiei de irigare prin picurare la culturile leguminoase și horticole. Pentru culturile de câmp se cer tehnologii noi agrotehnice, varietăți de soiuri rezistente la secetă și la alți factori abiotici ai mediului înconjurător. De aceste probleme sunt preocupați cercetătorii din țara noastră care sunt în strânsă colaborare cu colegii din țările riverane Mării Negre prin proiecte transfrontaliere și internaționale.

Cu titlu special, în acest context, voi menționa că la 3 octombrie, Academia de Știință a Moldovei, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului organizează Masa rotundă online „Seceta în Republica Moldova – căile de soluţionare a problemei. Utilizarea raţională a potenţialului acvatic”, la care vor participa savanţi şi specialişti din agricultură, agrobiologie, resurselor acvatice, reprezentanţi ai agenţiilor de resort din domeniu.

Așa cum spuneam mai devreme, dacă până acum aveam de dus o bătălie în luptă cu seceta, acum avem de dus două bătălii, a doua fiind cu nemilosul virus de tip nou. Civilizațiile au prosperat când au realizat şi valorificat avantajele oferite de știință. Ce facem acum? Cum, când și ce ne va determina să gândim, să regândim un nou sistem de organizare a tot ce înseamnă ramură agricolă, într-o țară cu potențial real pentru agricultură? Sau rămânem doar cu optimismul și cu vechiul mesaj și destul de răsuflata retorică că totul va fi bine… așa, de la sine?

Pandemia de COVID-19 este un flagel al societății contemporane, este o provocare de amploare și un examen serios în viața noastră. La drept vorbind, toată lumea a fost surprinsă și nepregătită. Chiar și statele înalt dezvoltate tehnico-economic (SUA, China, Canada, Franța Italia, Spania etc.) au suferit mult, pierzând numeroase vieți omenești și diminuând produsul intern brut. Acesta este un dezastru mondial, care ne-a afectat pe noi mai mult decât pe alți. Sectorul agroindustrial a suferit și el puternic: pe de o parte, populație infectată în pandemie, pe de altă parte, cheltuieli mari neprevăzute în lupta cu infecțiile pandemice ale lucrătorilor din agricultură. Pandemia a îngreunat considerabil susținerea sectorului agricol și cel zooveterinar prin subvenționarea pierderilor de recoltă, cauzate de seceta profundă. Cel mai straniu este faptul că nu avem nicio prognoză optimistă vis-a-vis de diminuarea intensității infectării populației, diminuările considerabile ale contaminărilor și deceselor din rândurile populației, care necesită alocarea resurselor financiare necesare și consolidarea resurselor umane existente. Un rezultat îmbucurător l-au primit savanții-medici din Republica Moldova cu primele rezultate ale secvențierii complete a genomului virusului SARS-CoV-2. Să sperăm că știința și practica medicală internațională va veni cu elaborări necesare în lupta cu această periculoasă infecție.

Dumneavoastră faceți parte din 2004 din „cartierul general” al AȘM, ca să mă exprim cu expresia unor colegi de-ai Dumneavoastră. În opinia Dvs, cât de modernă este cercetarea științifică agricolă autohtonă? Cum se consolidează potențialul existent pentru o agricultură performantă, având drept sarcină primordială asigurarea securității şi siguranței alimentare naționale?

Chiar și în anul secetos 2020 securitatea alimentară a statului nostru este asigurată, pe de o parte, prin modesta recoltă obținută în anul acesta, pe de altă parte, cu rezervele statului suficiente în ansamblu de a asigura populația cu produsele necesare. Știința agricolă și-a spus cuvântul în acest an de grele încercări prin implementarea noilor tehnologii de întreținere a solului cu maximă păstrare a umidității lui, prin utilizarea soiurilor noi performante a culturilor de plante, prin protecția eficientă a bolilor și vătămătorilor, precum și prin recoltarea roadei la timp optim cu minimum de pierderi. Potențialul existent de savanți și cercetători din domeniul agricol al țării noastre s-a creat pe parcursul a multor ani cu personalități marcante din acest domeniu, prin elaborările și implementările cărora agricultura Moldovei a atins înalte performanțe. Nu întâmplător Moldova a fost numită „Grădină înfloritoare”. Școlile științifice din țară sunt înalt apreciate de colegii din țările statelor UE și CSI, au proiecte comune de cercetare, inovare, pregătire și perfecționare a cadrelor, de schimb reciproc de material genetic performant al multor culturi agricole. Menționez în context, chiar săptămâna aceasta, Academia de Științe a Moldovei a semnat un Acord de colaborare cu Academia de Științe a Federației Ruse. Foaia de parcurs în această colaborare este în proces de definitivare și prevede o largă colaborare a savanților din Moldova cu colegii lor din cele mai cunoscute centre științifice agricole a Federației Ruse (cele din Krasnodar, Stavropol, Novocercasc, Moscova Sanct-Petersburg etc.) Acest lucru este foarte important pentru Republica Moldova care are un vast export al produselor agricole pe piața imensă a statului rus, iar colaborarea menționată va permite soluționarea multiplelor probleme ce țin de calitatea produselor din Republica Moldova.

Semnal de alarmă pentru agricultori, sperăm, și pentru autorități. Din cauza secetei îndelungate, în 2020, în Republica Moldova seacă râurile și lacurile. Specialiștii avertizează că deja astăzi, după rezervele de apă, țara noastră s-ar afla la nivelul unor țări africane. Ecologii bat și ei alarma, atenționând că dacă astăzi nu va fi schimbată situația și atitudinea privind utilizarea apei, în următorii ani, de pe harta hidrologică a Republicii Moldova vor dispărea pentru totdeauna un șir de râuri și lacuri. Cât adevăr și cât fals este în aceste afirmații?

În condițiile încălzirii globale, secarea bazinelor acvatice ale țării sunt supuse unui mare risc, râurile mici – seacă, afluenții Nistru și Prut au diminuat debitul apei în timpul verii și toamnei până la un minim admisibil. Dacă cineva din agricultori mizează pe apele din profunzime, cele freatice, se greșesc amarnic. Sunt ape din profunzime cu grad înalt de mineralizare ≥ 1,5 g/l, cu concentrații Iod, Clor, Brom în cantități periculoase pentru plante, cu conținut de H2S la fel inadmisibil pentru alimentația hidrică a culturilor agricole. Doar în colaborare cu savanții din țară și de peste hotare se poate veni în ajutor fermierilor.

Pe de altă parte, părerea noastră expusă la ședința Comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară și la ședințele Colegiului Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, constă în mobilizarea tuturor recurselor existente și posibile de a stoca primăvara apele din Nistru și Prut în rezervații acvatice importante. Utilizarea acestui potențial acvatic pe parcursul perioadelor de vegetație a culturilor agricole, în perioadele de secetă și în condiții de bună practică la irigare (prin picurare, subterană etc.) va asigura soluționarea unei bune părți a necesităților vitale de apă în toate zonele agricole în vecinătatea acestor fluvii, inclusiv apele Dunării.

Afirmații că am putea pierde micile râulețe din țară au și ele un temei, dar pentru a salvgarda acest patrimoniu se cer implementate proiecte originale, care transformă albia lor în zone umede, lacuri de acumulare, sectoare agricole performante și zone de agricolă agreabile.

Și în continuarea aceluiași subiect. Recent, prof. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (AȘAS) „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România, a susținut o prelegere publică la Academia de Științe a Moldovei. Pe lângă spectrul vast și interesant al domeniilor în care activează renumitul savant, membru al mai multor Academii, unul vizează un subiect foarte actual și anume, schimbările climatice în contextul secetei din anul acesta. Și Romania şi Republica Moldova sunt state cu o agricultură milenară, cu un sortiment specific de culturi agricole. Ce practici am putea prelua de la colegii specialiști de peste Prut, luând în considerare sublinierea savantului român că implementarea noilor principii si tehnologii ale irigării în agricultură este, indiscutabil, calea spre o dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial.

Realizările din ultimii 10 ani a statului vecin România, în domeniul agriculturii, merită aprecierea noastră înaltă și implementate, în măsura posibilităților în ramura noastră agricolă. Apele Dunării sunt pe larg utilizate la irigarea sectorului legumicol, țara vecină fiind un mare producător și consumator de legume. Noi suntem conștienți de faptul că utilizarea apelor din Nistru, Prut și Dunăre ne vor permite să avem un sector viticol, pomicol și de arbuști care, în baza irigării prin picurare sau cea subterană (în solurile nisipoase) ne-ar permite să aplanăm consecințele secetei și să asigurăm obținerea recoltelor înalte, lucru ce ne-ar permite să ridicăm competitivitatea produselor noastre agricole (struguri de masă, fructe, pomușoare, legume și al.) pe piețele UE, (îndeosebi, a României), a Federației Ruse, Republicii Belarus, Ucrainei și Kazahstanului. Realizări notorii în acest domeniu am apreciat la Mulfatlar, Nâvodari, Ialomița și alte zone agricole din România cu înaltă performanță. Și noi ne mândrim cu realizările colegilor noștri. La concursul porumbului din Ialomița, România, unde au participat firme din 22 de țări, doi hibrizi ai Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” au intrat în topul celor 10 performanți, asigurând recolte de 16-17 tone de semințe la hectar cu umiditate de 11-12%.

Moldova este un important exportator de semințe și ulei de floarea soarelui în UE. Cantități de cca 100 mii tone de struguri de masă produși în țară acoperă peste 50% din necesitățile Republicii Belarus, 30% - ale Rusiei și 20% - ale României. Calitatea vinurilor din Republica Moldova, atinsă prin eforturi colosale depuse de după embargoul din 2006 este competitivă pe piețele mondiale și ține concurența în China, Cehia, Polonia, Rusia, România etc.

Dumneavoastră sunteți membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România și sunteți în relații de bune colaborare atât cu instituția academică de peste Prut, cât și una de prietenie cu însuși președintele acesteia. Prin ce proiecte reale se manifestă colaborarea cu AȘAS și cum știm noi, cei de aici, să beneficiem de sprijinul nu doar colegial, dar și frățesc?

Colaborarea cu savanții de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România ne-a onorat pe parcursul a trei decenii cu 19 membri de onoare din rândurile savanților moldoveni. Această apreciere nu este doar o frăție de neam, ci este rodul colaborării noastre în multiple domenii: pomicultura – cu soiuri aduse la încercare în Republica Moldova, cu varietățile de viță de vie – Feteasca Regală, Victoria, Galbena, Busuioaca de Bohotin și altele, care se cultivă, sau trec testările la noi. Varietățile culturilor leguminoase obținute în România și cultivate la noi ne permit să obținem un randament înalt, presupunem noi că aceasta se datorează condițiilor agroclimaterice similare în ambele state. Colaborarea noastră științifică ne permite să beneficiem de laboratoarele de profil agrobiologic moderne din România, unde realizările cercetărilor comune în domeniile siguranței alimentelor, inofensivității produselor agricole, a metodelor de analiză și prevenire a contaminării și altele. Participarea cercetătorilor din spațiul Nistru-Prut la manifestările științifice din România, consacrate problemelor stringente ale producerii agricole și alimentare, contribuie esențial la perfecționarea cunoștințelor și însușirea celor mai reușite procedee tehnologice în tehnologiile agrobiologice. Practica vecinilor noștri și schimbul de experiență a permis agenților economici din țară să producă cca 80% din materialul săditor viticol și pomicol, palpabilă este susținerea colegilor români în valorificarea pomușoarelor (mure, aronia, afinele etc.). Este substanțială colaborarea cercetătorilor din ambele țări în domeniul agriculturii ecologice. Zeci de fermieri din țara noastră au însușit tehnologii eficace de producere a cerealelor certificate de instituțiile abilitate din UE, pentru exportul lor în lumea întreagă.

Domnule academician, să revenim un pic la sectorul vitivinicol care este unul cu impact esențial asupra economiei naționale. Schimbările factorilor climatici a condiționat cumva și crearea de noi soiuri de viță de vie rezistente la temperaturile extreme, cu care ne confruntăm de ceva ani. Comunitatea științifică Vă cunoaște ca pe un cercetător de frunte în domeniul oenologiei, mai mult, sunteți supranumit chiar Cavalerul oenologiei mondiale. Care sunt cerințele actuale ale sectorului și ce potențial real avem astăzi pentru a asigura soiuri cu potenţial stabil de productivitate, calitate înaltă a strugurilor şi a produselor vitivinicole?

Moldova nu ar fi fost cunoscută în Europa, în statele CSI, dacă cu 30 ani în urmă, la Institutul Național al Viei și Vinului (pe care am avut onoarea să-l conduc 11 ani) nu s-ar fi obținut soiul de struguri de masă „Moldova”. Este suficient să menționăm ca acest soi ocupă astăzi 70% din soiurile de masă roșii în regiunea Krasnodar al Federației Ruse, peste 50% din întregul cuantum de soiuri de masă din Moldova, peste 30% din suprafețele de viță de vie din Crimeea. Soiurile „Moldova”, „Codreanca”, „Suruceni Alb”, „Prezentabil”, Aperen Roz” etc. sunt cunoscute și încep a fi cultivate în România, Bulgaria, Italia, China, Maroc și alte țări. Și la soiurile pentru vinuri avem realizări notabile. De exemplu: doar soiul „Viorica” a selecționerilor moldoveni ocupă actualmente peste 380 ha, iar vinurile obținute din această nouă varietate de viță de vie a adus în palmaresul colecției de vinuri pe parcursul a doar 5 ani - 21 medalii de aur și argint. Eu mă mândresc cu faptul că am fost onorat cu dreptul de coautor la soiurile „Legenda”, „Riton” și „Luminița”, vinurile din aceste soiuri demonstrând calități excelente, pe lângă indicii lor înalți de rezistență la factorii biotici și abiotici.

În context, nu pot să nu Vă întreb, ce puteți spune despre soiurile noi create și lansate anul acesta de cercetătorii noștri de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, care potrivit cercetătorilor selecționeri ar putea „ține piept” schimbărilor climatice catastrofale din ultimii ani. Specialiștii care au vizitat în luna august-septembrie curent parcelele experimentale de noi soiuri de viță de vie au mărturisit că performanțele acestor soiuri, sunt incredibile, luând în considerare lipsa de irigare, într-un an atât de secetos și bonitate joasă a solului? În cazul în care va avea loc testarea parametrilor și particularităților tehnologice ale acestor soiuri, in condiții de microvinificație, vor produce mostrele etalon de vin, ce urmează, cine va sprijini eforturile acestor temerari, care iată au șansă reală de a înscrie o noua pagina în viticultura și vinificația țării?

Într-adevăr, clusterul nostru inovațional, constituit din selecționerul, dr. hab. Eugen Alexandrov, agronom, dr. hab. Vasile Botnari) și oenolog, acad. Boris Gaina, la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor a lansat, în anul acesta, soiuri noi intraspecifice destinate zonei de Centru și Nord a Moldovei cum sunt: „Augustina”, „Nistreana”, „Alexandrina”, „Ametist” etc. Acestea vor servi fundalul obținerii vinurilor ecologice și a strugurilor pentru alimentația curativă.

Dar care este real avantajul acestor soiuri?

Avantajul lor constă în înalta productivitate (mai mult de 10-12 tone la hectar fără irigare), înalte calități organoleptice, competitivitate pe piețele internaționale. Aceste varietăți noi vin să extindă viticultura în țara noastră în zonele de Centru și Nord, așa cum afirma academicianul vinificator Petru Ungurean, care a apreciat înalt multitudinea de microzone originale pentru cultura viței de vie și calitatea înaltă a vinurilor. Fermierii din Rădoaia - Sângerei, Petrunea - Glodeni, Inundeni - Soroca au apelat la autori cu rugămintea de a crea primele plantații de acest gen de viță de vie (de masă și pentru vin) într-un nou areal vitivinicol al Republicii Moldova.

Știm că sunteți nelipsit de la Sărbătoarea Națională a Vinului, care se desfășoară tradițional în fiecare toamnă a lui octombrie. Cum veți participa anul acesta la celebrarea patrimoniului vitivinicol al țării, or, deja de 19 ani, toamna a devenit sinonim cu tradițiile milenare în vinificație, ținând cont de noul context configurat de criza sanitară globală. Unde își dă întâlnire anul acesta reprezentanții comunității vitivinicole? Cum, unde, cu cine veți degusta vinurile Moldovei și cui îi veți spune „Eu deVIN sărbătoare”, slogan de îndemn propus de autorități pentru ediția curentă a sărbătorii?

Itinerarul turistic vitivinicol al Republicii Moldova include peste 18 vinării cu proprii plantații de viță de vie, cu producere modernă vinicolă, cu colecții de vinuri cu săli atrăgătoare de degustații, dar și cu alese bucate culinare. În unele din ele avem hoteluri, trasee velo, lacuri cu luntri, poteci frumoase silvice. Prin respectarea strictă a regulilor sanitar-epidemiologice aceste focare de cultură vitivinicolă vor primi admiratorii vinurilor.

Pe 27 noiembrie curent, orașul Chișinău, alături de alte aproximativ 300 de orașe europene, va marca, concomitentul Noaptea Cercetătorilor Europeni - proiect dedicat științei și inovării, la care Republica Moldova participă din anul 2013. Academia de Științe a Moldovei este partener al acestui proiect grandios. Cum va participa Secția științe ale vieții a AȘM în cadrul acestei ediții, dat fiind că pandemia de Covid-19 a impus anumite modificări în parcursul tradițional al evenimentului. Ce preconizați, cu ce noutăți și curiozități vine secția și ce așteptări aveți, dar mai ales, cum veți demonstra că se poate de promovat cercetarea chiar și în condiții dure și neobișnuite?

Detalii despre modul de organizare a participării savanților din comunitatea țării noastre au fost detailat expuse în interviul Dvs cu doamna vicepreședinte al AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru și plasat pe site-ul AȘM. Cât privește Secția de științe ale vieții, pe care o coordonez, colegii mei din cele opt institute cu pofil agricol și 9 institute cu proful biologic se pregătesc să prezinte realizările recente din domeniile lor de activitate. Și ei au cu ce să se prezinte, își aduc contribuția substanțială la sporirea imaginii Republicii Moldova în comunitatea statelor din UE. Si de data asta noi vom fi alături de colegii noștri din țările europene.

Domnule academician, Vă mulțumesc mult pentru disponibilitate și răspunsuri prompte la întrebările adresate. Deși cauza științei este pusă în mare cumpănă, deși suntem cu toții torturați sufletește de tot ce se întâmplă în sănătatea publică, sperăm totuși să nu ne atingă limitele rezistenței și să nu cedăm, iar convingerea că am învins să fie materializată și în rezultatele obținute de savanții noștri din științele agricole.

Vă mulțumesc și eu.

Categorie:
Cuvinte-cheie: