- Views: 31
La 31 august 2026, Academia de Științe a Moldovei a găzduit deschiderea celei de-a XV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, manifestare devenită o importantă platformă pentru cercetarea, valorificarea și promovarea operei și moștenirii culturale a lui Mihai Eminescu. Ediția din acest an s-a desfășurat cu genericul „Eminescu și lumea noastră postmodernă”.
Sesiunea de deschidere a fost moderată de acad. Mihai Cimpoi, președintele Congresului Mondial al Eminescologilor și director onorific al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”.
În mesajul său de salut, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a remarcat participarea activă la eveniment a reprezentanților mediului academic, a cercetătorilor și a oamenilor de cultură, subliniind că interesul constant pentru creația eminesciană confirmă actualitatea și valoarea universală a acesteia. În acest context, a apreciat eforturile depuse de comunitatea academică și culturală pentru cercetarea și valorificarea moștenirii eminesciene, precum și pentru promovarea culturii naționale în spațiul internațional.
În discursul său, Maria Grapini, europarlamentară și vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, a evidențiat importanța organizării unor asemenea reuniuni și necesitatea promovării lor pe plan internațional. Europarlamentara s-a referit la manifestările consacrate lui Mihai Eminescu desfășurate în spațiul european, subliniind rolul acestora în promovarea valorilor culturale românești.
Acad. Mihai Cimpoi a evidențiat, la rândul său, semnificația cercetării și receptării operei eminesciene în Republica Moldova. Președintele Congresului Mondial al Eminescologilor a subliniat că Eminescu continuă să ne reprezinte în dialogul cultural european și universal, iar opera sa rămâne un reper fundamental al culturii și identității românești.
Congresul a debutat cu o ceremonie festivă, în cadrul căreia au fost acordate mai multe distincții ale Academiei de Științe a Moldovei.
Însemnele de Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei au fost înmânate domnilor Pompiliu Crăciunescu, doctor în filologie, conferențiar universitar și redactor-șef al Editurii Academiei Române, și Adrian Dinu Rachieru, critic literar, eseist și prozator, profesor universitar și membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Medalia „Nicolae Milescu-Spătarul” a fost acordată domnului Daniel Corbu, poet, prozator, muzeograf și editor; domnului Vasile Munteanu, prezentator TVR Moldova; și doamnei Simona Modreanu, critic literar, profesor universitar, editor de carte românească și director al Editurii „Junimea” din Iași.
Diploma „Promotor al valorilor europene” a fost conferită doamnei Maria Grapini, europarlamentară și vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, pentru implicarea cu deosebită dăruire în promovarea parcursului european al Republicii Moldova, pentru organizarea unor manifestări de referință consacrate Anului Eminescu și pentru colaborarea fructuoasă cu Academia de Științe a Moldovei.
Susținător și partener constant al Congresului, primarul comunei Dumbrăveni din România, Ioan Pavăl, a oferit în acest an două trofee ale Congresului Mondial al Eminescologilor, cu o puternică semnificație simbolică, drept recunoaștere a contribuțiilor la promovarea valorilor culturale și a operei eminesciene. Trofeele au fost acordate doamnei Elena Dabija, directoarea Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, și doamnei Doina Dabija, redactor-șef al revistei „Literatura și Arta”.
Cu acest prilej, Ioan Pavăl a prezentat și albumul filatelic „Dor de Eminescu”, publicat în acest an, a cărui prefață este semnată de președintele Academiei Române, acad. Marius Andruh.
Tot în cadrul ceremoniei festive, Diploma de Onoare a Academiei de Științe a Moldovei a fost conferită Congresului Mondial al Eminescologilor pentru promovarea constantă a valorilor culturii naționale și ale identității românești, în contextul marcării a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova și cu prilejul celebrării Zilei Limbii Române.
Lucrările primei zile a Congresului au continuat cu o serie de comunicări științifice și dezbateri dedicate operei și moștenirii culturale a lui Mihai Eminescu, reunite sub genericul ediției din acest an – „Eminescu și lumea noastră postmodernă”.
Pompiliu Crăciunescu, doctor în filologie, conferențiar universitar și redactor-șef al Editurii Academiei Române, a susținut comunicarea „Permanența Eminescu”, în cadrul căreia a abordat actualitatea și permanența operei eminesciene în cultura română și universală.
În continuare, Adrian Dinu Rachieru, critic literar, eseist și prozator, profesor universitar și membru al Uniunii Scriitorilor din România, a analizat actualitatea operei lui Mihai Eminescu și modul în care aceasta este receptată astăzi atât de critica literară, cât și de publicul larg.
Membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Valeriu Matei a abordat în comunicarea sa dimensiunea politică a operei lui Mihai Eminescu și actualitatea ideilor sale. De asemenea, acesta a pus în discuție componenta identitară a creației eminesciene, subliniind că opera poetului continuă să reprezinte o veritabilă ancoră identitară.
Membrul de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei, prof. Grigore Tinica, a prezentat o perspectivă documentată asupra afecțiunilor de care ar fi suferit Mihai Eminescu, abordând circumstanțele bolii și morții marelui poet.
Conectat online la lucrările Congresului, dr. Christian W. Schenk, traducător și promotor al culturii române în spațiul german, s-a referit la procesul de creație al lui Mihai Eminescu, la preocupările și lecturile poetului, precum și la antologia de poezie europeană pe care acesta și-o alcătuise. Comunicarea a evidențiat curiozitatea intelectuală a poetului, preocuparea sa constantă pentru literatura europeană și exercițiile de stil care au contribuit la formarea universului său creator.
În cadrul sesiunilor au fost puse în discuție și concepțiile pedagogice ale lui Mihai Eminescu, completându-se astfel perspectiva multidimensională asupra personalității și operei sale.
Programul primei zile a Congresului s-a încheiat cu două comunicări: cea susținută de studentul Ionuț Dobzeu, care a vorbit despre locul lui Mihai Eminescu în conștiința românească și despre forța simbolică pe care opera poetului continuă să o aibă pentru noile generații, și cea prezentată online de prof. Gisele Vanhese.
Cea de-a doua zi a Congresului Mondial al Eminescologilor s-a desfășurat, la 1 septembrie, la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”. Programul a inclus noi sesiuni de comunicări și dezbateri, lansări editoriale, momente muzicale și expoziții dedicate universului eminescian.
Cristina BUMBU
