Academicianul Ion Tighineanu, Președintele AȘM: „Știința nu separă, știința unește!”

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a participat la Sesiunea festivă „Academia Română – 160 de ani”, care a avut loc la 6 aprilie 2026, în Aula Academiei Române, la București. Evenimentul aniversar, care se înscrie în seria manifestărilor dedicate împlinirii a 160 de ani de la fondarea celui mai înalt for de consacrare științifică și culturală al României, a fost deschis de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop.

În alocuțiunea sa, președintele Academiei Române a reliefat elemente definitorii ale evoluției instituției de-a lungul celor 160 de ani de existență. Academicianul a trecut în revistă istoria Academiei, subliniind că „Academia Română de 160 de ani rămâne instituția fundamentală a consacrării culturale, intelectuale și a cercetării din România”. Evocând contribuțiile unor mari personalități românești la patrimoniul universal, acad. Ioan-Aurel Pop a afirmat că „lumea este sau ar trebui să fie un concert de națiuni, în cadrul căruia națiunea română a venit cu Titu Maiorescu și Mihai Eminescu, cu Hasdeu, Iorga, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, cu Enescu și Brâncuși, cu Mircea Eliade, Cioran și Eugen Ionescu...”. Academia Română, în opinia sa, „este depozitara acestor imense valori, cu rezonanță deopotrivă românească și universală”.

Președintele Academiei Române a exprimat aprecieri pentru colaborarea strânsă cu Academia de Științe a Moldovei, constatând că „în ultimii ani, Academia Română a acționat la unison cu Academia de Științe a Republicii Moldova”. În context, a subliniat necesitatea cultivării identității românești și a reafirmat rolul academiilor în promovarea valorilor naționale în cadrul unei lumi globalizate.

Academicianul Ioan-Aurel Pop și-a încheiat alocuțiunea cu un citat de Lucian Blaga, afirmând că „Academia Română nu strivește corola de lumini a lumii, ci o întregește și o luminează în continuare”.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a prezentat, în cadrul sesiunii, alocuțiunea intitulată „Sub semnul unității: Academiile românești și vocația reîntregirii”. Savantul a evidențiat rolul academiilor în consolidarea spațiului de cercetare românesc și a subliniat că „la 160 de ani de la fondare, Academia Română rămâne un reper fundamental – memorie și conștiință, tradiție și orientare, simbol și forță activă”.

Acad. Ion Tighineanu a reliefat rolul științei ca limbaj al unității în lumea contemporană, menționând că marile provocări ale secolului XXI nu pot fi abordate decât prin cooperare: „Într-o lume în transformare, unitatea comunității academice românești devine o resursă strategică pentru cultură, pentru știință și pentru viitor”. În acest context, consolidarea spațiului academic românesc nu este doar un gest simbolic, ci o necesitate strategică. „Știința nu separă, știința unește!”, a subliniat Președintele AȘM.

Referindu-se la colaborarea dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu a evidențiat evoluția acesteia în ultimii ani: „Am trecut de la contacte sporadice la parteneriate durabile și la o viziune comună”. În acest sens, au fost menționate numeroase inițiative comune – marcarea sărbătorilor identitare, proiectele dedicate lui Mihai Eminescu, conferințele comune și organizarea școlilor de vară. „Nu mai vorbim despre cooperare, vorbim despre convergență”, a remarcat savantul.

Un moment definitoriu îl constituie crearea Consiliului Academic Român (CAR), la 26 martie 2026, la Academia Română. Președintele AȘM a subliniat că „pentru prima dată în istoria recentă, instituțiile academice din spațiul românesc se regăsesc într-un cadru comun de cooperare strategică”. CAR a fost constituit de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu patru academii de ramură din România, având ca obiectiv reunirea eforturilor instituțiilor academice din spațiul românesc.

Crearea Consiliului Academic Român reprezintă un moment de referință, cu valoare istorică, realizat în ajunul marcării a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. În acest context, acad. Ion Tighineanu a evidențiat legătura profundă dintre Basarabia și Academia Română, subliniind că încă de la începuturile sale instituția a inclus în rândurile fondatorilor reprezentanți ai acestui spațiu.

Președintele AȘM și-a încheiat discursul cu „Odă Academiei Române”, versuri din creația proprie, oferite ca un dar simbolic instituției.

Cu prilejul aniversării, în semn de recunoștință pentru susținerea inițiativelor de consolidare a spațiului științific românesc, pentru promovarea excelenței în cercetare și pentru cooperarea eficientă cu Academia de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu a conferit Academiei Române Medalia „Dimitrie Cantemir”, cea mai înaltă distincție a AȘM.

La rândul său, acad. Ioan-Aurel Pop, membru de onoare al AȘM, a fost distins cu Placheta „Excelență în Cercetare” a Academiei de Științe a Moldovei.

În mesajul său de mulțumire, președintele Academiei Române a apreciat versurile semnate de acad. Ion Tighineanu și și-a exprimat speranța continuării apropierii dintre comunitățile academice de pe ambele maluri ale Prutului.

În cadrul sesiunii au susținut alocuțiuni ministrul Justiției, Radu Marinescu, vicepreședinții Academiei Române, acad. Nicolae-Victor Zamfir și acad. Marius Andruh, secretarul general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, precum și dr. Emanuel Petac.

Cu prilejul aniversării, a fost lansat întregul poștal „Academia Română – 160 de ani”, prezentat de Gabriel Bulumac, director general al Romfilatelia, precum și filmul documentar „Academia Română – 160 de ani de la fondare”, realizat de Departamentul de Comunicare al Academiei Române.

Evenimentul integral poate fi urmărit pe canalul Youtube al Academiei Române: https://www.youtube.com/watch?v=1c08skpo3wQ&t=2126s

Manifestările ample, prilejuite de împlinirea a 108 ani de la înființarea Academiei Române, au fost organizate în perioada 30 martie - 6 aprilie 2026. Startul evenimentelor a fost dat de Conferința cercetării științifice din Academia Română, consacrată cercetării din institutele și centrele de cercetare pe care le coordonează AR. Simpozionul a reunit, în zilele de 30 și 31 martie, cercetători și oameni de știință din diferite țări. În cadrul lucrărilor pe secțiuni, organizate de secțiile științifice la institutele din coordonare, au fost reliefate performanțele din sistemul academic de cercetare, fiind acoperit un larg spectru de domenii umaniste și tehnice: filologie și literatură, istorie, arheologie, matematică, știinţa şi tehnologia informaţiei, fizică, chimie, biologie, medicină, geografie și geonomie, știinţe tehnice, agronomie și silvicultură, economie, științe juridice şi sociologie, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, teatru, muzică, cinematografie, arte vizuale și arhitectură. În zilele de 1 și 2 aprilie, în Aula Academiei Române au fost prezentate rezultatele relevante ale secțiilor științifice din ultima perioadă și ale institutelor pe care AR le are în coordonare.

Conferința cercetării științifice a fost urmată de Sesiunea academică „Excelența românească în lume”, moderată de ex-președintele AȘM acad. Gheorghe Duca, Coordonator al Membrilor de Onoare din străinătate (MOS) ai Academiei Române. La sesiunea din 2 aprilie 2026 au participat membrii de onoare ai AR, care activează în instituții universitare și de cercetare din Franța, Belgia, Marea Britanie, Israel, Statele Unite ale Americii și din Republica Moldova.

Membrii invitați ai Academiei de Științe a Moldovei, participanți la Sesiunea academică, au venit cu următoarele prezentări: Plexul identitar și rezistența prin limbă – mem. cor. Ion Hadârcă,  Teze la ciclul de lucrări recent publicate – acad. Andrei Eșanu, Abordări inovative în AVC. Factori etiologici de risc, prevenție și strategii terapeutice – acad. Stanislav Groppa, Contribuția Institutului de Zoologie la dezvoltarea relațiilor cu Academia Română – mem. cor. Laurenția Ungureanu. Acad. Gheorghe Duca a apreciat înalt comunicările oamenilor de știință, expuse în cadrul sesiunii, interesante și pertinente care, în opinia sa, au reprezentat adevărate modele de profunzime științifică și sensibilitate culturală. „Fiecare intervenție – de la reflecțiile asupra identității și limbii române, până la descoperirile de avangardă în medicină, inteligență artificială, energie sau agricultură – a reconfirmat valoarea excepțională a diasporei științifice și academice românești”.

În Scrisoarea de mulțumire, adresată Membrilor de Onoare din Străinătate ai Academiei Române, semnată la 4 aprilie 2026, acad. Gh. Duca și-a exprimat recunoștința Prezidiului Academiei Române, Președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, vicepreședinților AR, acad. Nicolae-Victor Zamfir și acad. Marius Andruh pentru prețuirea acordată parteneriatului cu membrii de onoare și pentru prezența constantă alături de comunitatea academică din diasporă.

În aceeași ordine de idei, coordonatorul MOS a adresat cuvinte de mulțumire colegilor săi care prin știință, cultură și devotament rămân uniți cu România, demonstrând că ”excelența românească în lume nu este doar un generic, ci o realitate vie”. Participanții la Sesiunea academică „Excelența românească în lume” au venit cu propunerea de a continua această inițiativă, transformând conferințele dedicate Membrilor de Onoare din străinătate ai Academiei Române într-o tradiție academică de înaltă ținută.

În Sala „Theodor Pallady” a fost deschisă expoziția „Academia Română la 160 de ani”, iar la Editura Academiei Române, la Casa Oamenilor de Știință – expoziția „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! La 160 de ani de la fondarea Academiei Române”.

Academia Română a fost fondată la 1 aprilie 1866, inițial cu numele Societatea Literară Română. Un an mai târziu a devenit Societatea Academică Română, fiind transformată în anul 1879, printr-o lege specială, în institut național cu denumirea actuală.

La mulți ani Academiei Române - simbol al unității culturale și spirituale a neamului românesc!

Svetlana MICU