- Views: 195
Academia de Științe a Moldovei a anunțat câștigătorii premiilor sale pentru realizări remarcabile în domeniile științelor sociale, economice, umanistice și arte, pentru perioada 2022–2023. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc pe 12 noiembrie, la AȘM, în cadrul ședinței festive dedicate Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare.
Președintele Academiei de Științe, acad. Ion Tighineanu a ținut să-i felicite pe laureații premiilor AȘM, menționând că aceste premii reprezintă o recunoaștere a excelenței în cercetare, atât prin lucrările recunoscute pentru impactul lor științific, cât și prin contribuția lor la promovarea culturii și a științei în societate. La rândul lor, laureații acestor premii s-au arătat profund recunoscători Academiei de Științe a Moldovei pentru faptul că, în ciuda tuturor greutăților, reușește să motiveze cercetătorii să-și continue activitatea și-i impulsionează să o facă cu și mai multă dedicare. Sub aplauzele tuturor celor prezenți în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, laureații și-au primit distincțiile, diplomele și flori, ca semn de înaltă recunoaștere a meritelor lor.
Astfel, în domeniul limbii și literaturii române, Premiul „Eugeniu Coșeriu” a fost acordat echipei de la Universitatea de Stat din Moldova, formată din Aurelia Hanganu, Elena Ungureanu și Elena Varzari, pentru ciclul de lucrări intitulat „Destine de lingviști.” Acesta se alătură Premiului „Alexandru Boldur” în domeniul istoriei și filosofiei, obținut de cercetătorii Aurel Zanoci și Mihail Băț, care au realizat studii valoroase asupra patrimoniului arheologic din epoca fierului, în bazinul Nistrului de Mijloc. În aria științelor sociale și economice, Premiul „Paul Bran” a fost acordat Tatianei Gutium, de la Institutul Național de Cercetări Economice al ASEM, pentru cercetările sale orientate spre crearea unei societăți reziliente prin competitivitate și economie durabilă.
Premiul „Constantin Stere” pentru drept și științe politice a fost câștigat de Tudor Osoianu și Dinu Ostavciuc, autorii ciclului de lucrări „Urmărirea penală.” Pe tărâmul artei, Premiul „Maria Bieșu” a fost decernat profesorului Aurelian Dănilă pentru lucrarea sa „Retrospectivă diplomatică,” iar Premiul „Valeriu Canțer” a fost acordat tânărului cercetător Eugen-Tudor Sclifos pentru studiile sale privind problematica internațională a Basarabiei, analizată între mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Premiul pentru promovarea științei în mass-media în 2023 a recunoscut contribuția Emiliei Ghețu (Compania „Teleradio-Moldova”), Svetlanei Micu (Academia de Științe a Moldovei) și Anei Iacub-Lupu (TVR Moldova), pentru dedicarea lor în a aduce știința mai aproape de publicul larg.
Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare a fost stabilită la 2 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), prin Rezoluţia 20/31C, şi sărbătorită pentru prima dată în lumea întreagă la 10 noiembrie 2002, sub auspiciile UNESCO. De menționat că Republica Moldova, reprezentată de Academia de Științe a Moldovei, a devenit prima țară din cadrul Parteneriatului Estic și a doua inclusă în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care obține statutul de țară asociată la PC7. La 17 martie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la Programul European pentru Cercetare-Inovare „Orizont 2020”. În iulie 2014 a fost semnat Acordul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul Programului Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare şi Inovare (2014–2020) „Orizont 2020”, iar în octombrie 2021 Republica Moldova a semnat Acordul cu privire la participare la Programul Cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021–2027. În țara noastră, Ziua profesională a lucrătorilor din domeniul științei – Ziua Științei – a fost instituită prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1083 din anul 2010.
Cristina BUMBU
