- Views: 263
Astăzi, 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului. Pentru a consemna 75 de ani de la deportările staliniste din RSS Moldovenească în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949, Academia de Științe a Moldovei a organizat la 4 iulie 2024 manifestarea științifică „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949”. Evenimentul s-a desfășurat în format mixt, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Bogdan-Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” ș.a. Agenda încărcată a evenimentului a inclus discuții în cadrul Mesei rotunde, lansarea volumului de studii despre deportările din 1949, expoziție a reproducerilor lucrărilor bijutierului Alexei Marco.
La dezbateri au participat acad. Ion Tighineanu, mem. cor. al AȘM Ion Hadârcă și dr. hab. Liliana Condraticova (Academia de Științe a Moldovei), dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu și dr. hab. Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova), dr. Ludmila D. Cojocaru (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Claudia-Florentina Dobre (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, București), iar pe online au luat cuvântul dr. Liudmila Chiciuc (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul), dr. Marina Miron (Universitatea de Stat din Moldova), Mariana Mihailevschi (Muzeul de Etnografie Bălți), Maxim Avădănii (Muzeul Național de Istorie a Moldovei) ș.a.
Un moment de maximă încărcătură emoțională, dureroasă până la lacrimi, a fost prezentat de dr. Rodica Gotca de la Universitatea de Stat din Moldova, care a dat citire la câteva fragmente din amintirile deportaților, evocând spusele unei victime a deportărilor, care se întreba cu ce era de vină pruncul de numai două săptămâni dus în Siberia împreună cu părinții?
În luările sale de cuvânt participanții la eveniment au abordat asemenea subiecte precum drama și rezistența basarabenilor deportați în cel de-al doilea val al deportărilor staliniste, în zorii zilei de 6 iulie 1949; traumele poporului și depășirea tragismului prin care au trecut mii de basarabeni, urmările psihologice și emoționale urmărind acești oameni până în prezent; revenirea în RSS Moldovenească și încercarea de a se încadra în activitate; memoria și speranța basarabenilor, recunoașterea drepturilor și reabilitarea bunului nume al gospodarilor deveniți peste noapte „chiaburi” și „dușmani ai poporului”, trimiși în trenuri marfare în frigurile Siberiei și largurile Kazahstanului; experiența cercetătorilor români în elucidarea problemelor ce țin de deportările în Bărăgan pe 17-18 iunie 1951, urmând modelul sovietic de strămutare forțată a populației „aflate în grupul de risc”. Un loc aparte a fost rezervat necesității studierii deportărilor în instituțiile de învățământ, educarea tinerilor în spiritul respectului pentru adevărul istoric. Au fost discutate și anumite studii de caz privind deportarea din sudul Basarabiei (Cahul), nord (Bălți), a etnicilor bulgari din Basarabia; rolul muzeelor naționale, regionale și municipale în abordarea acestui subiect sensibil prin necesitatea realizării unor expoziții permanente sau temporale; includerea monumentelor deportărilor, a muzeelor cu asemenea expoziții în rutele naționale turistice, precum și implicarea tinerilor în cercetare, care alături de seniori pot învăța metodologia intervievării persoanelor deportate, sintetizarea materialului acumulat, elaborarea comunicărilor și articolelor științifice. De asemenea, participanții au constatat că este imperioasă atenția statului față de problema deportărilor prin reluarea cercetărilor în cadrul unui program de stat, similar celui desfășurat între anii 2015 și 2018 sub conducerea dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu, precum și revederea unor acte legislative.
Cel de-al doilea val al deportărilor, din 5-6 iulie 1949, a fost cel mai amplu act de strămutare forțată a populației, casele, bunurile celor deportați fiind trecute în folosința colhozurilor sovietice. În cele 3.071 de camioane și 1.736 de vagoane au fost transportate cca 36 de mii de oameni sau peste 11 mii de familii. Expoziția de carte organizată în Sala Mică reflectă cercetările istoricilor privind deportările din RSS Moldovenească și impactul distrugător al acestora. Catalogul victimelor regimului sovietic este în acces deschis la link-ul https://www.nationalmuseum.md/ro/press_releases/memory_book/ sau https://arhiva.gov.md/centercartea-memoriei-catalog-al-victimelor-totalitarismului-comunist-center/.
În cadrul evenimentului a fost lansat volumul „Drama basarabenilor: 75 de ani de la deportările staliniste din RSS Moldovenească în cadrul Operațiunii «SUD» (5-6 iulie 1949)” (Iași-Chișinău, 2024, 264 p.+ il.:), care a fost realizat ca urmare a susținerii comunicărilor în cadrul secțiunii cu același generic a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine” (ediția a IX-a) din 8-9 februarie 2024, precum și a materialelor pregătite pentru această Masă rotundă. Dr. hab. Liliana Condraticova a prezentat (descarcă) autorii care au dat curs invitației de a contribui la elaborarea volumului, precum și a descris succint cele 17 articole care s-au regăsit în lucrare.
Volumul VI, coordonat de dr. hab. Liliana Condraticova, dr. Ludmila D. Cojocaru și dr. Lidia Pădureac, apărut la Iași-Chișinău în seria „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”, este în acces deschis și poate fi descărcat aici.
Pe finalul evenimentului, participanții au avut posibilitatea să vadă reproducerile articolelor de giuvaiergerie, fildeș, artă emailieră, însoțite de file din dosarul de arhivă al bijutierului Alexei Marco (mai multe despre a se vedea la link-ul http://www.akademos.asm.md/files/174-178.pdf), deportat la 14 ani împreună cu familia în Siberia în zorii zilei de 6 iulie 1949. Expoziția poate fi vizitată pe durata lunii iulie în Galeria de artă, inovație și știință (Sala Aurie a AȘM, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 1).
Transmisiunea live-stream a manifestării științifice dedicată consemnării 75 de ani de la deportările staliniste a fost asigurată de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale, înregistrarea video este disponibilă la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=e24zlSyaErg.
Dr. hab. Liliana Condraticova