- Views: 316
15 mai 2024, s-a întrunit în ședință Adunarea generală a Academiei de Științe a Moldovei, la care s-au prezentat 82 de membri din totalul de 118 membri, ceea ce constituie peste 2/3 din personalului scriptic al membrilor Adunării Generale. Acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a adus la cunoștință celor prezenți Agenda Adunării, care a fost votată unanim: 1) Cu privire la audierea și aprobarea raportului asupra stării științei din Republica Moldova în anul 2023, raportor acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM; 2) Cu privire la raportul de activitate al AȘM în anul 2023, raportor dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM; 3) Cu privire la modificarea structurii și efectivului-limită de personal (organigramei) Aparatului administrativ al Prezidiului AȘM, raportor m.c. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM.
La începutul ședinței cuvântul i-a fost oferit dlui Dr. Tomas Kostelecky, care a adresat un mesaj de salut din partea Academiei de Științe a Cehiei, subliniind disponibilitatea colegilor din această țară pentru o cooperare mai strânsă între instituția pe care o reprezintă și Academia de Științe a Moldovei.
Academicianul Aurelian Gulea a înmânat înaltele distincții decernate de Salonul internațional de invenții de la Geneva, care a avut loc în perioada 17-21 aprilie curent, printre laureați fiind acad. Ion Toderaș și echipa (medalie de argint), m.c. Emil Ceban și echipa multidisciplinară formată din cercetători de la USMF și USM (medalie de aur). De medalii de aur s-au învrednicit de asemenea acad. Mihail Popovici cu colegii săi, precum și m.c. Valeriu Fala și prof. Dorin Istrati cu echipele.
După aprobarea Regulamentului de lucru al Adunării generale, a fost confirmată componența Comisiei de redactare a primelor două proiecte de Hotărâre care urmau a fi aprobate de Adunarea generală a AȘM. Secțiile de Științe ale AȘM au propus în Comisia de redatare următoarele persoane: acad. Mihail Popovici, mem. cor. Elena Zubcov, mem. cor. Veaceslav Ursachi, dr. hab. Aculina Arîcu, mem. cor. Victor Moraru, mem. cor. Gheorghe Cojocaru.
Potrivit Agendei de lucru a Adunării generale, președintele a ieșit la tribuna Adunării generale pentru a prezenta chestiunea „Cu privire la audierea și aprobarea raportului asupra stării științei din Republica Moldova în anul 2023”. După cum a menționat raportorul, au fost utilizate date din surse oficiale interne și externe, inclusiv rezultatele prezentate în cadrul audierilor publice de către directorii proiectelor realizate în anul 2023.
Raportul asupra stării științei în Republica Moldova în anul 2023 este structurat în următoarele compartimente: analiza situației în domeniile cercetării și inovării, reflectarea politicilor elaborate și modul lor de implementare; potențialul științific, pregătirea cadrelor și rolul tinerilor în cercetare; nivelul de finanțare a științei și infrastructura de cercetare; rezultate cuantificabile și vizibilitate pe plan național și internațional; integrarea în spațiul internațional/european de cercetare; audierile publice, raportarea anuală și finală a implementării proiectelor din domeniile cercetării și inovării; rezultate științifice și inovaționale, calitatea cercetărilor, impactul și implementarea rezultatelor obținute; constatări, probleme identificate, recomandări și propuneri de perspectivă. Prin urmare, de vorbit despre toate aceste lucruri într-o simplă relatare de la eveniment este imposibil. Cei interesați de acest raport vor avea posibilitatea să-l citească pe site-ul AȘM, el va fi prezentat și în structurile de stat, de competența cărora ține dezvoltarea cercetării și educației, progresul tehnico-științific al țării noastre.
Conform prevederilor Codului cu privire la știință și inovare, asigurarea cadrului de politici pentru domeniile cercetării și inovării revine Ministerului Educației și Cercetării (MEC). În anul 2023 MEC a elaborat și aprobat următoarele documente de politici, pe care le-a analizat în continuare președintele AȘM Ion Tighineanu: Legea nr. 266/6 septembrie 2023 pentru modificarea Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259/2004 (republicat); Hotărârea de Guvern nr. 864/8 noiembrie 2023 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării; Hotărârea de Guvern nr. 1049/21 decembrie 2023 cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024–2027.
Cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024–2027 (PNCI), raportorul a constatat nerespectarea prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (Lege nr. LP315/2022 din 17.11.2022), prin care este stipulată „Majorarea treptată a fondurilor alocate pentru cercetare și dezvoltare cu 0,1 la sută din PIB în fiecare an (07.3)”. Această creștere a alocațiilor financiare reprezintă, în același timp, una din recomandările experților internaționali, expusă în Raportul „Innovation for Sustainable Development – Review of Moldova”, elaborat de Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa cu suportul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională și a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Potrivit datelor furnizate de respectiva Hotărâre de Guvern (PNCI) la capitolul finanțare, nu este asigurată creșterea investițiilor în domeniile cercetării și inovării de la 0,23% din PIB (în anul 2023) la 0,63% din PIB către anul 2027, după cum prevede Strategia națională de dezvoltare, iar pentru anii 2026–2027 se atestă o stagnare a susținerii financiare a științei. Nu a fost argumentat nici mecanismul de consolidare a potențialului uman în cercetare și creșterea numărului de cercetători de la 2809 (în 2022) la 3500 de cercetători (către 2027).
Aprobarea Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării a produs un adevărat șoc în rândurile cercetătilor științifici. Punctul 46 din Metodologie prevede că pentru salarizarea personalului științific al organizației de drept public din domeniile cercetării și inovării, din finanțarea instituțională pot fi utilizate sume ce nu depășesc următoarele norme: 1,0 salariu de funcție – pentru cercetătorii care nu au atins vârsta de pensionare; 0,5 salariu de funcție – pentru cercetătorii care au atins vârsta de pensionare și nu depășesc vârsta de 70 de ani; 0,25 salariu de funcție – pentru cercetătorii care au vârsta ce depășește 70 de ani. Subliniem, că punctul respectiv cu privire la salarizare intră în contradicție cu legislația Republicii Moldova. Instituirea limitărilor în ocuparea posturilor de cercetător științific, cauzate de atingerea unei anumite vârste, este o acțiune discriminatorie, prin care se încalcă atât prevederile Constituției Republicii Moldova, Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalităţii, precum și alte acte normative naționale și internaționale.
Ignorarea domeniului de cercetare și inovare în politicile promovate în ultimii ani a condus la reducerea numărului de cercetători științifici în țară. În conformitate cu datele Biroului Național de Statistică, în 2023, comparativ cu anul 2022, în organizațiile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare au activat cu 9 la sută mai puțini salariați. La 31 decembrie 2023, în domeniile cercetării și inovării, au fost antrenate 3526 de persoane (cu 363 mai puțin decât în anul 2022). Numărul cercetătorilor s-a redus până la 2584 (cu 225 mai puțini comparativ cu 2022, dintre care 120 de femei). Comparativ cu anul 2022, se atestă o scădere a ponderii cercetătorilor tineri cu vârsta de până la 35 de ani cu 3,9 %.
În anul 2023 cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 671,1 milioane de lei, reprezentând 0,22% din produsul intern brut (conform BNS), mai puțin comparativ cu anii 2020-2022, cu excepția anului 2019 – 0,24% din PIB). De remarcat că media globală este de peste 10 ori mai mare (sursa: https://data.worldbank.org/indicator/GB.XPD.RSDV.GD.ZS).
Cel de al doilea raport, cu privire la activitatea al AȘM în anul 2023, a fost prezentat de către dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, în care au fost analizate activitățile AȘM în vederea exercitării rolului de consultant strategic al Guvernului, precum și executarea altor atribuții ale Academiei de Științe a Moldovei.
În cadrul dezbaterilor pe marginea rapoartelor prezentate au luat cuvântul academicienii Tudor Lupașcu, Leonid Culiuc, Grigore Belostecinic, membrii corespondenți Alexandru Stratan, Valeriu Fala, Constantin Gaindric, Dumitru Sofroni, Svetlana Șciuca, Ion Gagim. Vorbitorii și-au expus opiniile cu privire la problemele arzătoare ale științei autohtone și la situația concretă din domeniile lor de activitate, inclusiv la salarizarea cercetătorilor, asigurarea institutelor cu materiale și echipamentul necesar, dispariția școlilor științifice odată cu îmbătrânirea și plecarea din activitate a liderilor lor, lipsa tinerilor cercetători, cărora ar putea fi transmise experiența și continuitatea în știință.
În particular, acad. Tudor Lupașcu și-a exprimat regretul că știința așa și nu a devenit o prioritate pentru țara noastră, iar reforma din iulie 2022, față de care membrii AȘM din start și-au declarat dezacordul, a creat mari dificultăți în activitatea institutelor de cercetare, lipsite de statutul de persoană juridică. În opinia domnului academician, angajarea cercetătorilor în conformitate cu algoritmul stabilit de Metodologia finanțării instituționale și nu în baza evaluării, este o abordare greșită și periculoasă, care riscă să aprofundeze declinul domeniului. Continuând subiectul, membrul corespondent Alexandru Stratan a considerat alarmantă tendința de scădere continuă a finanțării per cercetător, care actualmente a ajuns să fie de 100 de ori mai mică decât media UE.
Membrul corespondent Constantin Gaindric a constat cu regret, că printre cele patru priorități, stabilite de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul 2024, nu se regăsește niciuna, care ar aborda cercetarea. Analizând două proiecte, lansate recent de MEC, care se referă la modificarea curriculumului școlar și a nomenclatorului de specialități, ultimul cuprinzând și ciclul III de studii (doctorat), vorbitorul a pledat pentru o implicare activă a Academiei de Științe în acest proces, aducând drept exemplu Academia Română. Academicianul Leonid Culiuc a susținut poziția antevorbitorilor săi, subliniind că Metodologia finanțării instituționale este un document, care pune în pericol continuitatea cercetărilor. Dumnealui a venit și cu trei propuneri: prima – ca în componența Consiliului Consultativ pentru Știință și Tehnologie să fie incluși și reprezentanți ai comunității științifice din țara noastră, a doua – să se opereze modificări în Codul cu privire la știință și inovare, care, în special, ar acorda AȘM posibilitatea de a-și determina structura pe secții de științe și ar extinde numeric componența Prezidiului AȘM, completându-l cu reprezentanți ai instituțiilor de cercetare, a treia – să fie revăzut procesul de cercetare postdoctorală, pentru a-l aduce la practicile țărilor occidentale, de unde a fost preluat. Acad. Grigore Belostecinic și-a exprimat opinia, că persistența tendințelor negative impun constatarea faptului, că reformele în domeniul cercetării au eșuat integral. Totodată, dumnealui a exprimat opinia că atribuțiile AȘM ar trebui extinse prin asumarea unor responsabilități adiționale.
În proiectul de Hotărâre asupra stării științei în Republica Moldovei, Academia de Științe vine cu mai multe recomandări de perspectivă pentru domeniile de cercetare și inovare, inclusiv elaborarea și aprobarea unei Strategii Naționale de Cercetare și Inovare a Republicii Moldova pentru perioada de până la 2030, luând în considerare statutul de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, acordat la 23 iunie 2022, și deschiderea de inițiere a negocierilor, aprobată de UE la 15 decembrie 2023; modificarea şi completarea Codului cu privire la știință și inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat) în perspectiva asigurării dezvoltării durabile a ştiinţei, prin consolidarea și fortificarea tuturor actanților în domeniile cercetării și inovării, inclusiv a Academiei de Științe a Moldovei; luarea în considerare a propunerilor de dezvoltare a științei prin integrarea în Spațiul European de Cercetare; Revizuirea HG nr. 864 din 08.11.2023 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării prin eliminarea discrepanțelor și neconcordanțelor cu referire la angajarea în calitate de cercetători științifici a specialiștilor notorii în domeniu, precum și oferirea unor oportunități sesizabile pentru angajarea tinerilor.
Evidențiem și alte propuneri aprobate de Adunarea generală a AȘM: finanțarea adecvată a științelor fundamentale în vederea asigurării competitivității și internaţionalizării ştiinţei autohtone; susținerea cercetărilor interdisciplinare care generează noi cunoștințe prin integrarea celor produse în diferite domenii științifice pentru a-și aduce contribuția la progresul social și economic; elaborarea și aprobarea unui Regulament unic privind studiile de doctorat și postdoctorat, care ar înlătura carențele depistate în perioada implementării, stimularea pregătirii specialiștilor în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), inclusiv prin finanțare diferențiată și altele.
Adunarea generală a AȘM, de asemenea a aprobat hotărârea Cu privire la modificarea structurii și efectivului-limită de personal (organigramei) Aparatului administrativ al Prezidiului AȘM, chestiune abordată de m.c. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM.
Tatiana ROTARU
