- Views: 559
O revistă de știință și cultură a împlinit în anul curent 33 de ani de activitate. Ce înseamnă vârsta respectivă în destinul unei reviste ca „Limba Română”, înființată la 4 aprilie 1991, cu patru luni înainte de declararea independenței Republicii Moldova. (N.n. activitatea de pregătire a primului număr a demarat în anul 1990, de aici și începe numărătoarea). „Este o vârstă foarte serioasă, simbolică, revista ajungând la apogeul activității sale. Este o revistă de cultură, de instruire, dar și de trezire a conștiinței naționale. Materialele revistei au fost utilizate de profesorii școlari și universitari în predarea limbii române. Artizanii acestei reviste au învins atâtea bariere, ca să-i asigure apariția. 33 de ani revista „Limba Română” a fost în serviciul Moldovei Europene (Scriitorul Arcadie Suceveanu).
Revista „Limba Română” a avut, firește, o contribuție aparte la promovarea adevărului științific privind numele corect al limbii oficiale a R. Moldova. Noua publicație își propunea „să reia firul palpitantei activități declanșate... întru renașterea graiului străbun”. Revista „Limba Română” întruchipa împlinirea visului basarabenilor de a spune deschis și fără frică pe nume limbii materne, de a promova adevărul prin intermediul unei publicații, la îndemâna tuturor și, lucru foarte important, de a avea un reper „autohton”, cu autoritate, în măsură să contribuie la stoparea procesului de degradare a limbii, la anihilarea infernului lingvistic ai cărui captivi am fost până la 1989 (Alexandru Bantoș, redactor-șef al revistei „Limba Română”).
„Revista „Limba Română” a oferit cu generozitate multe pagini colegilor noștri istorici de pe ambele maluri ale Prutului. Vom atrage atenția asupra materialelor publicate de dr. Vlad Mischevca, membru al Colegiului de redacție al revistei ș.a. Noi istoricii am apreciat înalt scoaterea de sub tipar a unei ediții speciale, consacrate împlinirii a 150 de ani de la nașterea celui mai mare istoric român Nicolae Iorga. De asemenea, mulțumim redacției revistei „Limba Română” pentru materialele publicate care au vizat alți istorici români: prof. univ., dr. hab. Alexandru Moșanu, acad. Alexandru Zub (Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova).
Ne întrebăm cum putem să prezentăm în ansamblu aceste fapte, mărturisiri, materiale de arhivă, adunate de-a lungul anilor, publicului cititor la un eveniment cu durata de două ore? Soluția solomonică a echipei redacționale a fost organizarea unei Expoziții retrospective bine gândite și alcătuite. Evenimentul, inaugurat pe 29 august curent în holul Bibliotecii Naționale a R. Moldova, și-a propus să reflecte destinul revistei „Limba Română”, care pe parcursul a 33 de ani a contribuit la revigorarea limbii române, la repunerea în circuit a valorilor culturale românești.
În această perioadă, au fost editate un număr impresionant de studii, articole, comunicări, documente, recenzii, constituind o importantă sursă de informare privind identitatea etnică, lingvistică și culturală a românilor basarabeni, evoluția științei filologice românești în cele mai diverse și specifice aspecte lingvistice și literare.
În cadrul expoziției sunt prezentate numerele de revistă (de la primul, din 1991, și până la cel mai recent număr din 2023), precum și cărțile editate de echipa redacției „Limba Română”, galeria fondatorilor revistei și a celor mai importanți autori ai publicației, opinii, aprecieri, mențiuni, scrisori, documente, poze ce oglindesc activitatea jurnaliștilor de-a lungul anilor. Documentele sunt sistematizate în 10 compartimente: „Limba Română” – o publicație a unității naționale; Limba Română și adevărul despre noi; Coșeriana; Eternitatea Limbii Române; Virtuțile limbii române literare; Dimensiuni ale continuității românești; Lecțiile istoriei; Însemne identitare; Trei decenii de febrile căutări; Victorie a spiritului liber.
Din partea autorităților, au venit la eveniment cu un cuvânt de felicitare și urări de bine secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii Andrei Chistol, din partea Parlamentului – deputatul Vitalie Jacot. Oficialii au evidențiat contribuția revistei la renașterea națională, promovarea limbii române, rezistența și curajul echipei redacționale în depășirea diverselor dificultăți de ordin ideologic și financiar. Iar deputatul Vitalie Jacot a subliniat că este mândru de faptul că a participat la legiferarea sintagmei „limba română” pe 16 martie curent, și la introducerea ei în textul tuturor legilor din Republica Moldova, inclusiv în articolul 13 din Constituție.
Conform Programului de lucru al Expoziției-eveniment cu genericul „Limba Română, revistă de știință și cultură. 33 de ani în serviciul Moldovei Europene”, a luat cuvântul dl Alexandru Bantoș, redactorul-șef . „În toți cei 33 de ani, a remarcat el, „Limba Română” s-a manifestat drept o publicație onestă, integră și incoruptibilă în sensul cel mai larg și mai profund al cuvântului. Ne-am propus din start să evităm comoditatea circumstanțelor oportuniste, nu am crezut în prestația idolilor, mai ales, a celor din politică, ne-am bizuit pe munca, pe responsabilitatea și optimismul echipei redacționale. Având susținerea Institutului de Filologie al AȘM, a Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Facultăților și Catedrelor de profil filologic, a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, a cunoscuților lingviști Eugeniu Coșeriu, Silviu Berejan, Nicolae Corlăteanu, Anatol Ciobanu, Anatol Eremia, a scriitorilor Grigore Vieru, Anatol Codru, Vasile Vasilache, Arcadie Suceveanu, Gheorghe Vodă, a istoricilor Andrei Eșanu, Anatol Petrencu, Gheorghe Paladi și atâția alții revista „Limba Română” și-a asumat misiunea de instituție identitară românească, fapt onorabil, dar anevoios de realizat fără asistență din partea autorităților locale (ultima subvenție acordată revistei de către Chișinău datează din anul 1993).
În discursul său, dl Alexandru Bantoș l-a pomenit pe profesorul Ion Dumeniuk, primul redactorul-șef al revistei, de etnie ucrainean, temerar și perseverent luptător pentru cauza românilor basarabeni, la sugestia căruia Ministerul Științei și Învățământului, condus de profesorul Nicolae Mătcaș, a decis ca publicația să se numească „Limba Română”. Spre regret, Ion Dumeniuk, fiind în funcție de Director general al Departamentului de Stat al Limbilor și primul redactor-șef al Revistei „Limba Română”, s-a aflat în fruntea redacției doar 1 an și 7 luni – s-a stins din viață la funeraliile Doinei şi ale lui Ion Aldea Teodorovici. Însă echipa redacțională de atunci a reușit să pună temelia unui proiect de anvergură, care acum, la vârsta lui Hristos, a inaugurat o expoziție retrospectivă.
Prezent la eveniment, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a detaliat istoricul luptei și rezistenței savanților filologi pentru ca adevărul științific să triumfe și pe meleagul nostru: limba vorbită în Republica Moldova este limba română! Pe acest itinerar anevoios de parcurs savanții au mers mână în mână cu jurnaliștii de la revista „Limba Română” și a altor ediții periodice, care au reflectat toate evenimentele cu această tematică de la Academie. Președintele AȘM s-a referit la Congresul al XVIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (12-16 iulie, 1993), la renumita Hotărâre a Prezidiului AŞM nr. 75 din 09.09.1994 cu titlul Răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria şi folosirea glotonimului „limba moldovenească”, care a intrat în analele istoriei. Într-o Scrisoare de însoţire la acest Răspuns este evidențiat următoarele: „Prezentăm Parlamentului Republicii Moldova, într-o formă succintă, opinia specialiștilor Academiei, aprobată în unanimitate de Prezidiul AŞM. Academia de Ştiinţe n-a renunţat în timp la acest adevăr, reconfirmându-l printr-o Declaraţie a întregului corp academic în anul 1996, dar şi prin alte acte științifice ulterioare.
Urmează Conferință științifică cu genericul „Limba română este numele corect al limbii noastre”, la care s-a referit acad. Ion Tighineanu, ce s-a întrunit cu 28 de ani în urmă în Parlamentul Republicii Moldova (20–21 iulie 1995). Organizator al evenimentului a fost Institutul de Lingvistică al AȘM, împreună cu catedrele de specialitate de la instituțiile de învățământ superior din republică, uniunile de creație și redacția revistei „Limba Română”. Dar cei vizați – aleșii poporului din partea majorității agrariene nu s-au prezentat la Conferință științifică din Parlament. Pot fi aduse și alte exemple de „rezistență” a parlamentarilor de-a lungul a peste trei decenii: e lucru cunoscut că limba română a fost mereu captivă în mâinile politicienilor.
În sfârșit, lucrurile s-au schimbat, a subliniat președintele AȘM. Considerăm că această decizie istorică a Parlamentului Republicii Moldova din 16 martie curent constituie un act de recunoștință pentru toți oamenii de știință și cultură, scriitori, jurnaliști, cadre didactice, doctoranzi, studenți care au luptat pentru promovarea adevărului științific privind limba vorbită în spațiul nostru pruto-nistrean și pentru a-i acorda statutul de limbă de stat. E o reconfirmare și a adevărului că în limba română s-au creat opere literare și lucrări științifice, cu care astăzi ne angajăm în dialogul valoric european și universal.
Pentru contribuții semnificative în susținerea cercetătorilor, promovarea științei și artei în plan național și internațional, valorificarea patrimoniului cultural, Prezidiul AȘM a conferit o Diplomă de gratitudine revistei de știință și cultură „Limba Română”, pe care președintele AȘM i-a înmânat-o redactorului-șef Alexandru Bantoș. Totodată, acad. Ion Tighineanu a amintit că acum doi ani dr. hab. Ana Bantoș, redactor-șef adjunct și Alexandru Bantoș, redactorul-șef al revistei au fost distinși cu diploma „Meritul Academic” și medalia academică „Nicolae Milescu Spătarul”.
La eveniment au luat cuvântul, de asemenea, dr. hab. Ana Bantoș, critic și istoric literar, redactor-șef adjunct al revistei „Limba Română”, dr. hab. Viorica Molea, prof. univ., membru al Colegiului de redacție. Moderator al evenimentului a fost Veronica Borș, vice-directorul Bibliotecii Naționale.
Tatiana ROTARU
P.S.: Pe lângă înregistrarea video de mai sus, Conferința științifică cu genericul „Limba română este numele corect al limbii noastre”, care a avut loc în Parlamentul R. Moldova la 20–21 iulie 1995, vă mai propunem un filmuleț privind întâlnirea echipei revistei „Limba Română” la redacție cu celebrul lingvist de origine basarabeană Eugen Coșeriu în toamna anului 1998. Coșeriu citește două poeme „Jandarmul român bătea” și „Sângele nostru”, adresând un mesaj de încurajare comunității științifice și de creație din Republica Moldova: https://www.youtube.com/watch?v=9DKgXhqX1lw. Materialul documentar ne-a fost prezentat de dl Alexandru Bantoș. Vizionare plăcută a acestor două înregistrări video din ultimul deceniu al secolului trecut!
Foto: Mihai Vengher și Ana Plămădeală
