- Views: 116
La 13 martie 2023, Academia de Științe a Moldovei, împreună cu Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan” din Cluj Napoca, România, au organizat un seminar cu privire la sănătatea solului. Evenimentul a fost inițiat de echipa proiectului NAT100NS, în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei, ca un prim pas pentru a sprijini lansarea misiunii UE „A Soil Deal for Europe”. Manifestări științifice similare se desfășoară, în prezent, în 43 de țări din Uniunea Europeană și țări asociate. În plus, o serie de evenimente secundare sunt convocate pentru a facilita crearea rețelor atât la nivel național, cât și între țări, între părțile interesate privind utilizarea terenurilor, facilitând astfel cererile pentru apelurile de proiecte ce vizează crearea laboratoarelor vii și a farurilor în UE și țările asociate.
A deschis seminarul Sorin Dan Clinci, directorul Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară „Ernest Lupan” și moderator al evenimentului. Subiectul acestei întâlniri, a subliniat el, ține de lansarea Proiectul NAT100NS al Uniunii Europene care are ca tematică principală transformarea terenurilor agricole, forestiere, naturale, industriale și urbane în soluri sustenabile, o mare parte dintre care au degradat. Vorbitorul s-a referit succint și la unele momente organizatorice ce vizează noul proiect, promovarea lui în rândurile cercetătorilor și fermierilor.
În luarea sa de cuvânt, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, i-a salutat pe participanții la eveniment, pe partenerii din România și pe reprezentanții Guvernului, care au manifestat interes față de acest for științific. Misiunea programului „Soluri sustenabile”, precum și ideea de a crea laboratoare vii și faruri, a relevat președintele AȘM, se va pune în discuție în contextul soluționării promovării solurilor sănătoase. Deopotrivă, vor fi abordate câteva puncte-cheie ale apelurilor din acest an. Scopul este ca până la finele programului întâlnirii, să ne convingem că laboratoarele vii reprezintă calea de urmat – indiferent de aspectele utilizării terenului în agricultură, silvicultură, agricultură urbană, industrie etc., să evaluăm utilitatea participării la crearea lor.
Vice-premierul Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a apreciat ideea organizării acestui seminar. Tema este extrem de importantă și actuală, reieșind din realitățile Republicii Moldova și modul cum se administrează averea și activele noastre, a remarcat oficialul. Vorbim despre cele 1 mln 600 de mii de teren agricol arabil, care astăzi este gestionat nu în cel mai bun mod, raportat la sănătatea solului. La nivel de minister, se elaborează o mulțime de proiecte de dezvoltare multidimensională, inclusiv în zootehnie – o altă ramură importantă, de care depinde sănătatea solului, obținând și utilizând în rezultatul dezvoltării ei a îngrășămintelor organice. Sănătatea solului depinde direct și de tehnologiile de prelucrare a lui, care nu sunt promovate suficient de mult în R. Moldova. Din cele 1 mln 600 mii ha de teren agricol arabil, trecerea de la agricultura clasică la noile tehnologii de prelucrare a solului a înglobat doar 350 de mii de hectare de pământ, ceea ce constituie un nivel cu mult mai jos decât cel mediu european. Chiar și în unele foste republici sovietice, astăzi țări – membre ale UE, indicatorul de aplicare a noilor tehnologii depășește cu mult media din RM. Totodată, dl Vladimir Bolea a remarcat că Ministerul, care beneficiază de rezultatele cercetărilor științifice ale savanților, este cointeresat de recomandările cu privire la calitatea solurilor și prelucrarea lor, de promovarea realizărilor științei în mediul de afaceri. Există și unele rezultate îmbucurătoare, a specificat la final ministrul: toate proiectele implementate până acum respectă componenta de mediu.
Profesorul Rattan Lal, de la Universitatea de Stat din Ohio, SUA, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, membru al Consiliului pentru Dezvoltarea Alimentară și Agricolă Internațională, Membru de Onoare al AȘM, a prezentat online raportul Importanța solurilor durabile pentru viitorul umanității. Savantul s-a referit la importanța noului Program al Uniunii Europene „A soil Deal for Europe”, în cadrul căruia pe parcursul a doi ani vor fi create 100 de laboratoare vii în 43 state europene și cele asociate. Referindu-se la experiența din trecut și anume la Revoluția Verde, realizată în anii din 1960-1970, a confirmat că ea a fost o poveste de succes. Detalii puteți afla, accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=nMxgzRmKBHM.
În continuare, Sorin Dorin Clinci, directorul Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară „ Ernest Lupan”, a prezentat detaliat proiectul NAT100NS, lansat de UE. Solurile sănătoase, a explicat raportorul, sunt esențiale pentru toate procesele de menținere a vieții pe pământ. Ele au capacitatea continuă de a susține serviciile ecosistemice. Ce înseamnă soluri nesănătoase? Cele degradate de activitățile umane nesănătoase, inclusiv de schimbările climatice antropogene. De multe ori, în asemenea situații este accentuată o lipsă de înțelegere sau educație a cetățenilor. În consecință, aproximativ 2/3 din solurile europene sunt nesănătoase, fie agricole, naturale sau rurale. Serviciile ecosistemice sunt limitate, a remarcat vorbitorul, iar costurile generate de solurile degradate sunt enorme – circa 50 miliarde de euro pe an.
Misiunea Un acord privind solul pentru Europa își propune tranziția către soluri sănătoase până în 2030. O altă misiune în centrul Acordului Verde al UE prevede tranziția pentru a depăși amenințările generate de schimbările climatice și degradarea mediului.
În opinia dlui Sorin Dorin Clinci, proiectul NAT100NS cu100 laboratoare vii și proiecte far pentru toate tipurile de utilizare a terenurilor, ne dau speranța însănătoșirii solurilor, a vizibilității că ele sunt un bun public și un bun social crucial, dar încă nerecunoscut pe scară largă. Abordarea este bazată pe știința deschisă, inovare interactivă și participativă cu o puternică implicare a părților interesate și a cetățenilor.
La dezbateri au participat cunoscuți specialiști în domeniu din republica noastră: m.c. Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, dr. Leonid Popov, directorul Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo”. S-a inclus online în discuții dna Elena Simina Lakatos, președintele Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară „Ernest Lupan” din Cluj Napoca.
De rând cu alte state, Republica Moldova ar putea beneficia și ea de trei laboratoare vii și faruri spre soluri sănătoase.
Tatiana ROTARU,
Academia de Științe a Moldovei
