Pe cine mai interesează seceta, cercetările științifice, dar și ce se mai întâmplă în agricultură? Or, specialiști ne avertizează

25.07.2022
Unique visitors: 649

În contextul situației alarmante în agricultură, cauzată de secetă, academicianul Teodor Furdui, ex-prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, la inițiativa doctorului habilitat Vasile Botnari, fost director al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) a vizitat, la 21 iulie 2022, câmpurile cu culturi cerealiere, porumb și floarea soarelui, din localitatea Rădoaia, raionul Sângerei.

Scopul vizitei a fost familiarizarea cu particularitățile de cultivare a culturilor cerealiere, porumb și floarea soarelui în condiții de secetă acută, care, într-o formă sau alta, se poate repeta și în următorii ani. Cu gospodăria agricolă din satul Rădoaia, dl Vasile Botnari colaborează pe parcursul mai multor ani, iar despre rezultatele implementării unor inovații și particularitățile tehnologice de fondare și întreținere a culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice, atât Academia de Științe a Moldovei, precum și întreaga comunitate științifică, au fost informate cu regularitate.

În debutul vizitei, doctorul habilitat Vasile Botnari a menționat că încălzirea globală, care se face tot mai mult simțită, face agricultura mai vulnerabilă, în primul rând, prin deficitul de umiditate pentru dezvoltarea normală a plantelor și formarea recoltelor. Condițiile climatice din ultimele decenii demonstrează că din an în an se măresc perioadele de secetă, frecvența și intensitatea acestora, factor care deja se răsfrânge negativ asupra fertilității solului și productivității culturilor agricole. Conform datelor serviciului meteorologie republican, secetele din anii 2019, 2020 și 2022 au avut durate de peste 100 de zile, afectând puternic procesele de formare a recoltei la majoritatea culturilor agricole, îndeosebi, a celor cerealiere, de soia, floarea soarelui, porumb, sfecla de zahăr, îngreunând și reținând înființarea culturilor de toamnă grâu, orz, triticale, rapiță etc. Deși și în acest an, după cum se cunoaște, agricultura se confruntă cu o secetă severă, dr.hab. Vasile Botnari, expert consacrat în domeniul științelor agricole, vine cu argumente concludente, demonstrând pe suprafețe comparativ mari, de sute de hectare, că și în aceste condiții de secetă fără precedent, la culturile agricole pot fi obținute producții competitive, pentru care cunoștințele bazate pe rezultatele științifice interdisciplinare sunt de o importanță deosebită.

 Executorul responsabil de managementul culturilor în gospodăria agricolă Rădoianca-Prim, Igor Pânzaru, a specificat că în acest an culturile de orz, grâu de toamnă și triticale sunt amplasate pe 14 câmpuri, fiind semănate mai multe soiuri. ,,Noi ne-am fi dorit mai mult, dar, sincer să fiu în lipsă de ploi și îngrășăminte  ne așteptam la mai rău. În condiții generate de lipsa cronică de umiditate, pe două câmpuri am recoltat câte 5,5  t/ha, pe alte două 4,8 și 4,7 t/ha, celelalte au dat între 3 și 4 tone la hectar.  Însă o mare parte din terenurile pe care le deținem au o bonitate joasă și fertilitate scăzută  a solului. De pe acele câmpuri  am obținut câte 2,1 – 2,5 tone de cereale la hectar, ceea ce noi considerăm  că în astfel  de condiții este un rezultat destul de bun”, a spus tânărul specialist atras și implicat totalmente în agricultură.

În ceea ce privește culturile din grupa a doua, porumb și floarea soarelui, din aceeași cauza,  a temperaturilor înalte și lipsei de umiditate, se află într-o stare mult mai gravă, accentuează specialistul, deși terenurile cu culturile de porumb, unde au fost respectate recomandările științifice sunt într-o stare satisfăcătoare și mai rezistă timp de 10-12 zile.  Plantele de pe sectoarele cu porumb sunt mai puternic afectate la marginea câmpului, în interior datorită micro-climei ce se formează în astfel de agrocenoze, situația este mai bună, încât se prognozează o recoltă de 4-5 tone la hectar. Oricum, conștientizăm că rezistența plantelor la secetă are limitele sale, noi toți sperăm într-o minune, să vină niște ploi, spune dl Botnari.

Pentru diminuarea cât de cât a vulnerabilității culturilor cerealiere la schimbările de climă,    omul de știință a reiterat importanța majorării suprafețelor cultivate cu triticale în condițiile în care Republica Moldova se confruntă deja ani la rând cu temperaturi extreme și lipsă de umiditate. Drept exemplu,  dr.hab. Vasile Botnari a menționat Polonia, țară în care câmpurile cu triticale ocupă peste 50% din suprafață culturilor cerealiere. Plantele de triticale dezvoltă o rădăcină mai puternică, comparativ cu cele de grâu, sunt mai rezistente la condițiile de iernare și secetă. Despre acest lucru, prof. Botnari a vorbit  în repetate ori în cadrul seminarelor științifico-practice, Zile ale Câmpului, dar și în publicațiile din mass-media. Dumnealui a reiterat că în cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor au fost create soiuri de triticale cu bob mărunt pentru panificație. „Acestea pot fi cultivate în toate zonele agroclimatice, astfel încât ar trebui să înlocuim treptat culturile care sunt vulnerabile în condițiile de secetă cu specii de plante mai rezistente. Afacerile în agricultură sunt mult prea vulnerabile la condițiile de climă și nu avem dreptul să riscăm în fiecare an. În agricultură poți să ratezi un an, dar dacă pierzi 2-3 ani, falimentezi și îți trece dorința de a te mai ocupa cu agricultura”, a subliniat omul de știință.

Ca un fapt divers, la recomandările expertului, gospodăria în cauză deja pe parcursul mai multor ani cultivă soiuri de triticale care au fost create la IGFPP. Rezultatele sunt îmbucurătoare.  Concomitent sunt implementate și soiuri de triticale, create în alte centre științifice din străinătate, care, de asemenea, sunt omologate pentru cultivare în condițiile noastre. Domnul  Botnari consideră că agricultorii care înțeleg și conștientizează rolul acestora în diversificarea culturilor și obținerea unor recolte mai stabile de cereale, niciodată nu se vor dezice de triticale. În acest context, managerul gospodăriei agricole din Rădoaia, Igor Pânzaru a menționat că în ultimii ani tot mai mulți localnici deja preferă la cota de participare să li se ofere triticale în loc de grâu.

 

Pe viitor triticalele vor ocupa suprafețe mai mari, consideră dl Botnari, însă trebuie îmbunătățită esențial și calitatea semințelor. „Cu regret, însă, institutele de cercetare cu profil de ameliorare a plantelor, actualmente, nu dispun de bază material-tehnică pentru multiplicarea semințelor la soiurile create, testate și omologate pentru a fi cultivate în condițiile noastre. Deseori, produsele științifice de valoare incontestabilă  sunt  limitate la obținerea unor diplome pentru soi de plantă, dar mai departe ce facem?, se întreabă cercetătorul. „ Conform legislației în vigoare institutele de cercetare nu se pot implica în afaceri cu aspect economic, deoarece sunt instituții publice și nu au dreptul să se ocupe cu producerea și comercializarea semințelor. Dar cum altfel, în aceste condiții, să-ti promovezi produsul științific, în cazul dat a soiurilor autohtone”, se mai întreabă expertul.

 

Omul de știință a mai menționat că în țările economic dezvoltate reformarea sectorului agrar a suportat schimbări organizatorice în scopul concentrării și specializării producției agricole. „La noi, deși în trecut au fost create asociații științifice de producere precum Selecția, Porumbeni, Codrul, Vierul și altele, după obținerea independenței, datorită neglijării postulatelor științifice, ne-am reîntors în haos, ironizând că această stare ne reprezintă mai bine și chiar fiind confortabilă pentru afacerile unora. Cine, când și din a cui logică a fost divizată știința de sectorul real al economiei, inclusiv, producerea semințelor și materialului săditor devirusat, producătorii de materie primă de industria de procesare, achiziționare, comercializare și export. Astfel spus țăranii împroprietăriți au fost lăsați în voia sorții, dându-le dreptul doar să producă pentru bunăstarea altora”, a reflectat profesorul.

 

Astăzi, problema creării structurilor de producere a semințelor și materialului săditor, bazei material-tehnice cu integrarea științei devine una dintre cele mai actuale, susține specialistul, fără de care vom fi nevoiți să constatăm de la an la an condiții nefavorabile, stări excepționale, fără a soluționa problemele legate de instabilitatea producției agricole și afacerilor din agricultură în contextul schimbărilor climatice.      

Analizând gravitatea situației actuale in agricultură, dl Vasile Botnari a menționat că unele  prognoze efectuate de specialiști ne avertizează că spre jumătatea secolului actual frecvența anilor secetoși în zona noastră va crește de trei ori. Aceste scenarii sceptice, chiar și la nivel de prognoze, trebuie să îngrijoreze conștiincios nu numai oameni de știință, dar și conducerea țării, întreaga societate și, nu în ultimul rând, mediul de afaceri în agricultură.

 

La rândul său, academicianul Teodor Furdui, care, în calitatea sa de prim-vice-președinte al AȘM, a coordonat și Secția științelor agricole, și care pe parcursul mai multor ani a vizitat această gospodărie, unde au fost implementate rezultatele științifice elaborate de doctorul habilitat Vasile Botnari, a rămas impresionat de terenurile cu culturile de cereale, dar și porumb și floarea soarelui care se deosebesc net de terenurile altor lideri agricoli din regiune. De altfel, anume acad. Furdui a fost cel care a făcut tot ce a fost posibil pentru a promova activitățile institutelor științifice în soluționarea problemelor cu care se confruntă agricultura. „Au fost multe încercări a mai multor oameni de știință, dar numai datorită profesorului Vasile Botnari, dar și a Institutului de Genetică, Fiziologia și Protecție a Plantelor, pe care l-a condus mai mulți ani, a fost posibil să realizăm multe activități privind situația în agricultură. Domnul profesor Botnari are o capacitate deosebită, nu numai în ceea ce privește creativitatea, dar și privind abordarea foarte profundă a problemelor cu care se confruntă agricultura, iar ceea ce am văzut astăzi, aici, mărturisește încă o dată că fără știință este imposibil a asigura securitatea alimentară, luând în considerare condițiile tot mai dure care se creează în ultima vreme în agricultură”, a spus acad. Furdui la sfârșitul vizitei. Fiind ferm convins că aceste rezultate sunt obținute exclusiv datorită rezultatelor științifice ale dlui Botnari, acad. Teodor Furdui consideră că ar fi bine ca atât conducerea țării, cât și alți factori de decizie din domeniu, să facă cunoștință cu elaborările oamenilor de știință, să susțină și să promoveze activitatea științifică a acestora în dezvoltarea agriculturii. Deși consideră că reforma universităților și instituțiilor de cercetare din ultimele zile nu va favoriza știința, dar invers, totuși, savantul își dorește ca guvernanții să înțeleagă că fără știință, nu putem avea o țară dezvoltată spre care tindem. 

 

 

                                                                          Eugenia Tofan,

AȘM,

s. Rădoaia, r-n Sângerei,

21 iulie 2022

Categorie: