Efortul aplicat al savanților de pe ambele maluri ale Prutului, ca scop comun al unei lumi fără malarie

22.04.2022
Vizitatori unici: 628

În fiecare an, la 25 aprilie, este marcată Ziua mondială de combatere a malariei. În acest an, Academia de Științe a Moldovei și partenerii său – Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Societatea de Epidemiologie din Republica Moldova și Societatea Română de Epidemiologie au marcat această zi prin organizarea Conferinței naționale științifico-practice cu participare internațională „Malaria: prevenire, diagnostic și supraveghere”.

La eveniment au participat savanți, medici epidemiologi din Republica Moldova și România, medici de familie, șefi ai subdiviziunilor din IMS, reprezentanți ai spitalelor raionale, cadre didactice, studenți. La inaugurarea lucrărilor forului științific au fost prezenți cu luări de cuvânt conducătorii instituțiilor partenere, sesiunea în plen fiind prezidată și moderată de acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției științe ale vieții a AȘM.

În debutul manifestării, acad. Gudumac a salutat participanții, subliniind aspectele esențiale care fac dovada importanței acestei întruniri. Poate mulți se întreabă de ce după pandemie imediat trebuie fie discutat subiectul malariei. Desigur, răspunde savantul Gudumac, schimbările climatice din ultima perioadă, acest plasmodium tropical care nu prea are tratamente, dacă nimerește în sânge prin țânțari, poate provoca mari îmbolnăviri cu consecințe fatale. Se știe că malaria este o boală infecţioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale şi subtropicale. Malaria este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob, milioane de oameni fiind infectaţi anual în Africa, India, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, America Centrală şi de Sud, ceea ce face ca aproape 50% din populaţia globului să fie sub riscul infectării cu această boală. Specialiștii avertizează că în lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament, malaria poate duce la deces. Parazitul malariei este transmis prin înţepătura femelei ţânţarului.

În numele Prezidiului AȘM, președintele, acad. Ion Tighineanu a felicitat participanții cu ocazia desfășurării Conferinței dedicate Zilei mondiale de combatere a malariei. Președintele AȘM a exprimat mulțumiri tuturor organizatorilor și, în primul rând, USMF, Societății Române de Epidemiologie, Societății de Epidemiologie din RM, Ministerului Sănătății, care a emis și o dispoziție cu privire la organizarea acestui eveniment, fapt ce denota importanța acestuia. Totodată, președintele Tighineanu a remarcat lista impresionantă de participanți la Conferință, acesta fiind un exemplu de conlucrare la nivel național, regional, malaria fiind de fapt o problema internațională.

Președintele AȘM a subliniat tendințele pe care deja le observă mai mulți cercetători, evidențiindu-le mai ales pe cele negative. „Dacă până acum se dezvoltau tehnologiile foarte rapid și ca rezultat condițiile de viață pe planeta noastră deveneau tot mai bune pentru homo sapiens, acum, observăm că nivelul tehnologiilor crește, iar condițiile de viață devin mai precare”, a punctat academicianul, citându-l pe prof. Peter Gluckman, Președintele Consiliului Științific Internațional care a numit era noastră, era dezinformării. Și aceasta, specifică acad. Tighineanu, se datorează anume acelui flux de dezinformare, acelor rețele, platforme în care predomină dezinformarea. Adică, dezvoltarea tehnologiilor este evidentă, dar utilizarea lor lasă de dorit.

Președintele AȘM a făcut referință și la problemele discutate la Summit-ul de la Glasgow, remarcând că și acest Summit a fost organizat după ce savanții lumii au bătut alarma de mai multe ori. „Trebuie să întreprindem ceva serios pentru a salva planeta noastră. La Glasgow au fost discutate toate aspectele, în care se află planeta noastră și au ajuns la concluzia că salvarea este în mâinile savanților. Doar cercetătorii științifici prin abordări profunde științifice pot să identifice acele căi care ar salva planeta și ar crea condiții ca civilizația să supraviețuiască și să se dezvolte în continuare. Practic, suntem la o întretăiere de mai multe drumuri. Pe care cale s-o alegem, știința mondială trebuie să vină cu răspunsuri. Și faptul că se vede lumină la capătul tunelului în ceea ce privește pandemia de Covid-19, deja demonstrează că știința vine cu soluții pertinente”, a rezumat președintele Tighineanu, adresând în context mulțumiri tuturor lucrătorilor din domeniul medicinii, cercetătorilor științifici, care au contribuit și contribuie la depășirea pandemiei. Președintele AȘM a profitat de ocazie de a reitera gratitudinea dnei acad. Eva Gudumac care joacă un rol foarte important în cadrul conducerii AȘM, fiind responsabilă de domeniul medicinei, de platforma de cercetare ce ține de pandemie și coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2. „Eu cred că doar prin eforturi comune avem toate șansele să depășim pandemia, coronavirusul de tip nou să dispară din regiunea noastră și de pe planeta noastră, să soluționăm toate problemele ce țin și de malarie și să creăm condiții pentru generațiile noastre și pentru cele viitoare. Viitorul este în mâinile cercetătorilor. Să prețuim oamenii de știință și să-i susținem”, a spus la finele discursului președintele Ion Tighineanu.  

La rândul său, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, dr.hab., prof. univ. Emil Ceban a subliniat că astăzi, ca niciodată, problema infecțiilor de orice gen este destul de actuală. „Ne-am convins de acest lucru în condițiile pandemiei Covid-19.

Și deși există succese în tratamentul bolilor infecțioase, infecțiile persistă, ducând cu sine multe vieți omenești. Cu referire la malarie, este vorba de o boala infecțioasă frecvent întâlnită. Riscul de a se îmbolnăvi de malarie este expusă aproximativ o jumătate din populația Terrei. Conform datelor OMS, malaria afectează în prezent peste 100 de țări (preponderent din zonele tropicale și subtropicale). Anual se înregistrează cca 200-300 mln de îmbolnăviri, urmate de 500-600 mii de decese”, a relevat rectorul Emil Ceban specificând că în prezent malaria rămâne o povară grea a comunităților din zonele tropicale și un pericol pentru călători, fiind cea mai frecventă boală de import în zonele non-endemice. Prof. Ceban a specificat că malaria constituie o problemă de sănătate publică care se regăsește printre primele cinci maladii cu cel mai înalt impact asupra mortalității globale, exprimând regretul că măsurile de combatere a malariei la nivel mondial, în ultimii ani, au fost umbrite de pandemia de Covid -19.

Ca linie de sprijin în subiectul abordat, rectorul USMF a afirmat că în cadrul Catedrei de boli infecțioase, tropicale și parazitologie medicală, precum și a Catedrei de boli infecțioase este elaborat un program, dedicat maladiilor tropicale cu genericul „Medicina călătorului”, unde medicii de diferite specialități își pot actualiza competența, inclusiv în diagnosticul, tratamentul și profilaxia malariei. „Am toată încrederea că întrunirea de astăzi va constitui începutul unei etape calitativ noi în teoria și practica RM privind măsurile de prevenire, diagnostic și supraveghere a malariei. Demnă de apreciere, în acest sens, este experiența avansată și bunele practici ale colegilor și prietenilor noștri din Iași, România, care astăzi ne-au onorat cu prezența. Colaborarea prodigioasă cu domniile lor, printre care se înscrie și întrunirea de astăzi, ne oferă posibilitatea de a ne familiariza și cu standardele internaționale în acest domeniu”, a declarat prof. Emil Ceban, precizând că pentru personalul științifico-didactic al USMF, forumul respectiv deschide noi orizonturi și noi perspective în reformarea procesului de instruire medicală și în educarea noilor generații de specialiști medici și asistenți medicali cu studii superioare, orientați și pregătiți pentru diagnosticarea, tratamentul și prevenirea maladiilor tropicale, inclusiv a malariei.

Rectorul Emil Ceban a dat asigurări că USMF va aplica și în acest domeniu tot ce este nou, inovativ și progresiv pentru a aduce beneficii pacienților și sistemului național de sănătate pe domeniile de responsabilitate socială.

Și președintele Societății de Epidemiologie din RM, dl Vasile Sofronie și prof.univ.dr. Doina Azoicăi, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, din Iași au transmis mesajele societăților de epidemiologie, mulțumind pentru invitația de a fi parteneri în organizarea unei conferințe de importanță majoră în condițiile actuale.

Evenimentul și-a continuat lucrările cu prezentarea comunicărilor științifice. Acad. Boris Gaina  a conferențiat la subiectul „Încălzirea globală: probleme și soluții, prognoze”, Mioara Matei, conf. univ. dr. UMF „Grigore T.Popa" Iași , Romania, a vorbit despre „Programul de supraveghere și control a malariei din Romania”, iar Doina Azoicai, prof. univ. dr. UMF „Grigore T.Popa" Iași, Romania a prezentat „Strategii actuale de profilaxie a malariei”.

În continuarea acestora, participanții au prezentat subiecte ce vizează creșterea riscului re-mergenței malariei în România; Malaria: clinica, diagnosticul, evoluție și tratament; modelarea cartografică în limitele Republicii Moldova a indicilor climei actuale și celei posibile în viitor; strategii de control și eliminare a țânțarului Anopheles maculipennis, finalizând cu Unde venis? - malaria, o entitate clinică prezentă în zona de nord-est a Romaniei.

Ziua mondială de combatere a malariei a fost stabilită de statele membre ale OMS, în cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2007. Aceasta marchează efortul mondial pentru a spori gradul de conștientizare a malariei și a fondurilor pentru tratarea și prevenirea acestei maladii.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: