Dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu, Primul cosmonaut roman, în premieră, cu o prelegere publica, la Academia de Științe a Moldovei, de Ziua Limbii Române

01.09.2020
Vizitatori unici: 67

Dr. Ing. Dumitru-Dorin Prunariu: „Indiferent în ce limbi și cât de perfect a fost și va fi tradus Eminescu, dulcea limbă românească rămâne cea în care, parcurgându-i opera, desfătarea este maximă”

La Academia de Științe a Moldovei a avut loc, la 31 august 2020, Sesiunea online de Lecturi academice, dedicată Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română și deschiderii celei de-a IX-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor.
La şedinţă a fost prezentă conducerea Academiei de Științe a Moldovei, membri ai Consiliului consultativ al academicienilor – acad. Mihai Cimpoi, acad. Mitrofan Cioban, precum și acad. Gheorghe Mustea, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu, Chișinău. 

Festivitatea a început cu intonarea imnului Republicii Moldova și Imnului Academiei de Științe a Moldovei, după care președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a venit cu un cuvânt inaugural, în care a salutat prezența tuturor celor prezenți în sală și celor care s-au conectat online, un mesaj special fiindu-i adresat invitatului de onoare al evenimentului, dr. Ing. Dumitru-Dorin Prunariu, Primul cosmonaut român, membru de onoare al Academiei Române, care a fost prezent cu o prelegere online despre cosmogonie, mit și știință în opera lui Mihai Eminescu.

În mesajul său de salut, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a subliniat că tradițional, la finele verii, la 31 august, Ziua Limbii Române este marcată la Academia de Științe a Moldovei, unde își dau întâlnire cei care gândesc și vorbesc românește. Dat fiind faptul însă că pandemia nu permite membrilor Academiei și ai Secțiilor de Științe prezența fizică în Sala Azurie, lecturile academice, dedicate Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română, anul acesta se desfășoară online, evenimentul fiind urmărit în spațiul virtual. „Limba maternă este cea mai prețioasă moștenire pe care am primit-o de la strămoșii noștri. Cuvintele, îmbinate în șiraguri fermecătoare, prin finețea și profunzimea multitudinilor de înțelesuri, reflectă istoria, tradițiile, trăirile, cele mai sincere emoții și sentimente ale ființei umane, păstrându-ne identitatea ca neam. Astăzi, de Ziua Limbii Române, este un frumos gest din partea noastră, să ne amintim de cei care au avut curajul, în anul 1994, să spună că vorbim și scriem românește și au adoptat denumirea corectă a limbii – membrii Academiei de Științe Andrei Andrieș, Gheorghe Șișcanu, Sergiu Rădăuțanu, Mihail Lupașcu, Haralambie Corbu, Dumitru Ghițu, Ilie Untilă, Silviu Berejan, Vasile Anestiade, Vsevolod Moscalenco, Gheorghe Ghidirim, Nicolae Gărbălău, printre persoanele invitate la acea ședință a Prezidiului regăsindu-se și membrii AȘM Mihai Cimpoi, Teodor Furdui, Nicolae Bilețchi. În așa fel, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală a AȘM, în această Sală, a confirmat „opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi (aprobată prin Hotărârea Prezidiului AŞM din 9.09.1994), potrivit căreia, denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Limba Română”. Poziţia Academiei de Ştiinţe cu referire la limba română a rămas fermă şi univocă de-a lungul anilor.

Totodată, președintele AȘM, a ținut să specifice că în 2005, conducerea de atunci a AȘM a dat start unei inițiative devenită o frumoasă tradiție – susținerea lecturilor academice dedicate Limbii Române, menționând câteva titluri concludente, veritabile, omagii și dedicații limbii materne, aduse de cunoscute personalități de-a lungul anilor: „Academicianul Nicolae Corlăteanu ne-a  lăsat „Testamentul limbii române”; academicianul Silviu Berejan ne-a prevenit despre posibilitatea degradării vorbirii orale în statul nostru; membrul corespondent Anatol Ciobanu a abordat subiectul situației glotice din țară; Grigore Vieru, Doctor Honoris Causa și membru titular post-mortem al AȘM, a vorbit despre Limba română, oastea noastră naţională; Ion Ungureanu, Doctor Honoris Causa al AŞM, în maniera sa actoricească a vorbit despre destinul limbii române într-un spaţiu căzut din istorie; Adrian Păunescu, membru de onoare al AȘM, a rostit celebrul său testament spiritual, rugându-ne, „Pentru numele lui Eminescu, Să nu trădaţi limba română”. Am învățat de la academicianul Mihai Cimpoi că limba română este „casă a fiinţei noastre”; membrul corespondent Nicolae Dabija povățuindu-ne că limba română este partea noastră de veșnicie. Despre un sfert de veac de revenire la normalitate lingvistică în Republica Moldova ne-a vorbit dl Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, iar despre „Cultura naţională şi provocările globalizării” ne-a vorbit academicianul Eugen Simion. Diverse subiecte de corelație dintre limbă, cultură, politică au fost abordate de la tribuna Academiei, Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, domnul Arcadie Suceveanu, confirmând prin alocuțiunea sa anul trecut că limba română este un stindard”.

Cu titlu special, președintele Tighineanu a remarcat faptul că anume în această sală a Academiei de Științe, pe 31 ianuarie, a fost dat citire, de academicianul Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, Declarației Academiei Române cu privire la unitatea limbii române, în care se stipulează că „Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului”. Iar poziția actuală a Academiei corespunde întocmai afirmației academicianului Nicolae Corlăteanu: „Limba română este numele corect şi adevărat al limbii noastre şi ea trebuie să ne unească, să devină un izvor de bucurii pentru contemporani şi pentru cei ce vor veni după noi”.

„Marcăm în această atmosferă, sărbătorească, bineînțeles, dar marcată și de ravagiile pandemiei, produse de un virus ce pune în primejdie vieți și destine și e cazul să ne pătrundem de conștiința faptului că pentru limba română s-a dus o luptă care continuă și astăzi și în care e implicată și Academia noastră”, a spus în cuvântul său de salut acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Congresului Mondial al Eminescologilor, exprimând prinosul de recunoștință pentru Alexe Mateevici, care îndemna pe deputații basarabeni, la 1905, în Duma de Stat să-i spună Țarului că vrem să ne rugăm lui Dumnezeu în limba noastră, scriitorilor Nicolae Costenco,  Petre Ștefănucă, Mihail Curecheru și alții, care au fost deportați, Nicolae Țurcanu, transnistrianul, de toți cei care au apărat-o și au promovat-o la bunul nostru suprem, la cel de-al III-lea Congres al US sau în perioada renașterii naționale basarabene.  Acad. Cimpoi a făcut referință și la cele două mari aniversări care sunt marcate anul acesta - 180 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu și 170 de ani de la nașterea lui Eminescu, apreciind curajul distinsului critic, om de cultură și de stat, Maiorescu, care spunea în numeroasele sale articole, în rapoartele academice, pe care le-a prezentat la Academia Română, în intervențiile din cadrul Junimii că un popor modern trebuie să aibă o formă de stat națională și mai ales o literatură și o limbă națională și că rolul pe care îl au scriitorii, filologii, oamenii de știință în privința limbii lor materne este „de-a i se supune fără împotrivire, de a recunoaște ca autoritate legală a naturii proprie a poporului lor”. Memorabil rămâne a fi și ce spune și Eminescu despre limba română: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci Limba e stăpâna noastră” și „ea trebuie să fie o împărăteasă la ea acasă și nu o cenușăreasă”.

Eminescologul și-a încheait discursul cu îndemnul pe care îl făcea marele poet Grigore Vieru într-o prelegere ținută tot la Academia de Științe cu prilejul Zilei Limbii Române: „A ne vorbi frumos limba este o datorie patriotică”.

Un cuvânt te salut a rostit și Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu, Chişinău. „Sigur că între elementele care ne definesc identitatea și specificul nostru, limba are rolul cel mai important, alături de alte constituente cum sunt obiceiurile, tradițiile, istoria, chiar teritoriul național, că există un puțin determinism geografic în fiecare dintre națiunile care viețuiesc pe acest pământ”, remarcând că azi, într-adevăr, trebuie să ne aducem aminte de toți cei care au apărat limba română și în veacul al XIX-lea, sub dominație țaristă, în principal, de Nicolae Caso, Constantin Stere sau „splendida generație de la 1905-1907”, care au și fost artizanii actului de la 27 martie 1918, de scriitorii care de la 1965 puneau problema revenirii la alfabetul latin, de toate grupurile de existență, care au fost în acest spațiu.

Acad. Valeriu Matei nu a putut să facă abstracție de niște realități care „ne confruntă dureros” și uneori chiar jignitor de dureros, făcând referire la textul Declarației de Independență, citindu-se textul trunchiat, văduvit de conținut, după care s-au dat numele semnatarilor. „Eu m-am simțit de două ori jignit, o dată după ce mi s-a dat numele după un text trunchiat și în al doilea rând, pentru că sunt principalul autor al acelui text, fiindcă acum apar autori cu nemiluita, dar pe la 4:00 dimineața în ziua de 27 august 1991, eram singuri în edificiul Parlamentului definitivând textul, care a fost discutat de Prezidiu la ora 7:00 dimineața. Cum poți să faci o trunchiere și o falsificare a textului de bază care stă la originea unui stat care se vrea suveran, independent, democratic și încă și liber, nu se poate nici cum, declarația de independență sau este citită integral, sau nu este citată defel. Astfel, de acolo, a dispărut și sintagma limba română, pe care noi am pus-o conștient.”, a spus cu indignare acad. Matei.

În contrast cu cele relatate, directorul ICR, a remarcat subliniat marea bucurie, că sunt totuși foruri, instituții care știu să cinstească limba română și onoarea Academiei de Științe în acest sens care an de an desfășoară aceste prelegeri publice cu impact deosebit în societate. „Limba nu poate fi omorâtă, decât dacă omori un popor în întregime, dacă omori o cultură, o civilizație. Limba este venită și este un dar de la Dumnezeu, trebuie să o cinstim și o onorăm în acest an”, a declarat acad. Valeriu Matei, mulțumind președintelui AȘM, Ion Tighineanu, acad. Mihai Cimpoi, președintele Centrului Academic Internațional Mihai Eminescu, pentru organizarea acestor importante evenimente dedicate Limbii Române. „Împreună ne regăsim ca instituții, purtând numele Eminescu, onorându-l pe Eminescu, cel mai mare ctitor de limbă română, că noi ne mișcăm și acum în sistemul național și în regulile de limbă română stabilite de poetul nostru nepereche si vă mulțumim că ne regăsim împreună pentru cinstirea limbii române. Să ne trăiască Limba Română, ființa spirituală a națiunii din care facem parte!”, a declarat directorul ICR, Chișinău, Valeriu Matei.

Agenda a continuat cu prezentarea prelegerii publice, susținută de dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, Primul cosmonaut român, membru de onoare al Academiei Române, intitulată „Cosmogonie, mit și știință în opera lui Mihai Eminescu”, prezentarea având loc în contextul sărbătoririi limbii române, ca limbă oficială atât în Republica Moldova, cât și în România, limbă veche și complexă, în care s-au scris opere literare nemuritoare, s-au scris tratate de filosofie, artă, știință, iar personalități de excepție au îmbogățit-o și au făcut-o să devină nemuritoare.

În prezentarea sa, o premieră de altfel la Academia de Științe a Moldovei, cosmonautul român a exemplificat legătura dintre Univers, originea lui, al nostru poet nepereche, cum îl numea George Călinescu pe Mihai Eminescu și limba română. „Omul a fost mânat dintotdeauna de o curiozitate debordantă și a căutat să găsească răspunsuri la întrebări esențiale legate de originea lui, locul lui în Univers, ce reprezintă acest Univers, mergând până la originea acestuia. De când se știe, omenirea  a privit spre cer și a încercat să găsească diverse semnificații pentru ceea ce vedea, la început cu ochiul liber, apoi cu aparate. Diversele interpretări au adus la convingeri transmise pe parcursul a generații care greu au putut fi corectate de adevăratele descoperiri științifice, considerate la început erezii”, a menționat dr. ing. Dumitru Prunariu, prezentând definiția Universului, formarea și evoluția acestuia, conform teoriei acceptate a Big Bang-ului, potrivit căreia acesta s-ar fi  format acum 13,8 miliarde de ani și de atunci este în continuă expansiune. 

Cât despre cosmogonie, autorul comunicării susține că aceasta caută să descrie sau să explice formarea lumii, a Universului. „Aceasta stă la baza religiilor și a societăților tradiționale, multe tratate despre originile posibile ale Universului, fiind scrise și de gânditori sau filosofi științifici. Mii de legende ale creației lumii și relatările cosmogonice tradiționale legate de originile lumii, ale zeilor sau instituțiilor fac parte din categoria miturilor fondatoare. Noțiunile de sacrificiu și de luptă sunt adesea asociate cu creația mitică a lumii și a Universului. Energia primordială este sacrificată pentru a forma Universul”, se arată în comunicarea distinsului membru de onoare al Academiei Române, care subliniază că teoriile științifice oferă cele mai plauzibile și verificabile explicații pentru fenomenele observate, dar nu oferă toate răspunsurile, acesta nefiind obiectivul lor.

Trecând la a doua parte a prelegerii sale, cosmonautul român a menționat că de cosmogonie și evoluția Universului s-au ocupat și poeți și scriitori care au avut o minte sclipitoare și au înțeles lucruri care mulți muritori de rând nu aveau capacitatea de a le percepe. Iar pentru că poetul nostru național a fost și va rămâne Mihai Eminescu, autorul s-a referit la interpretarea lui asupra cosmogoniei, remarcând, indiscutabil, că Eminescu a fost o personalitate copleșitoare prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european și prin farmecul limbajului, adaptând cuvinte pentru trăiri și acțiuni.

Dr. ing. Dumitru Prunariu a relevat că încă din anii tinereții, Eminescu a fost preocupat de problema cosmogoniei. Mai mult, în poezii, precum „Epigonii”, „Memento mori”, „Glossa”  și „Rugăciunea unui dac”, scrise la diferite vârste, apare o încercare de a găsi semnificația sau a istoriei umane în eternitate, de a lega trecutul și viitorul omului de începutul și sfârșitul lumii. Prin prisma propriei sale gândiri, Eminescu transpune imnul creațiunii din textele sacre hinduse în versuri din poemul „Scrisoarea I”.

Autorul prelegerii avea să specifice și faptul că raportându-ne la distanțele enorme din Univers, măsurate în general în ani-lumină, percepția de pe Pământ a imaginii aștrilor de pe bolta cerească este într-un mod foarte sugestiv și remarcabil descrisă de Mihai Eminescu în poezia „La Steaua”:    

În contextul lucrării „Luceafărul”, considerat cel mai lung poem de dragoste, conform Academiei Recordurilor Mondiale (World Record Academy), în 2009, Dr. ing. Dumitru Prunariu a analizat implicațiile cosmologice și cosmogonice din acesta.

„Urmărind evoluția Universului, cât și contextul evoluției Pământului în sistemul nostru solar și al acestui an galaxie, putem înțelege că ceea ce este inimaginabil astăzi poate deveni o realitate evidentă și chiar o necesitate în viitor. Înainte de descoperirile științifice de astăzi, având la bază legende și mituri fondatoare, oameni de excepție au intuit cu mult timp în urmă cum s-a format și cum a evoluat lumea în care trăim, Universul din care facem parte”, a conchis autorul prelegerii, precizând că Eminescu a fost unul dintre aceștia, iar versul lui a îmbinat atât de sugestiv și frumos acest lucru cu trăiri pământene, în natură care ne înconjoară. „Indiferent în ce limbi și cât de perfect a fost și va fi tradus Eminescu, dulcea limbă românească rămâne cea în care, parcurgându-i opera, desfătarea este maximă”, a conchis dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu, mulțumindu-le tuturor pentru atenție.  

După încheirea prelegerii, președintele AȘM a luat legătură telefonică cu domnul dr. ing. Dumitru Prunariu, pentru a-l felicita, în numele conducerii și membrilor AȘM, cu ocazia Zilei Limbii Române, dar și a-i mulțumi pentru prelegerea inedită. Academicianul a remarcat că grație Domniei Sale, Limba Română a fost vorbită și în spațiul cosmic, exprimând speranța că va fi posibilă o reîntâlnire cat mai curând la Chișinău.

La rândul său, protagonistul festivității, dr.ing. Dumitru Prunariu, a exprimat marea plăcere de a adresa salutări de la București, cu ocazia acestei importante sărbători a noastre, a tuturor, sărbătoarea limbii pe care o vorbim toți, pe o parte și de alta a Prutului. Membrul de onoare al Academiei Române a menționat, de asemenea, deosebita plăcere de a-i saluta pe toți membrii AȘM, pe care îi consideră prieteni și  așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească și personal atunci când condițiile o vor permite. „Voi participa astăzi și la aniversarea Limbii Române în cadrul Academiei Române, la București. Mă bucur că pot fi pe ambele părți ale Prutului și în capitala României, și în capitala Republicii Moldova în același timp, marcând această zi importantă”, a declarat invitatul de onoare Prunariu.  

A urmat vizionarea online a Expoziției realizată de ICR Mihai Eminescu, intitulată: Dumitru-Dorin Prunariu – primul român în cosmos”.

În cadrul ședinței festive, dedicate sărbătoririi Zilei Naționale Limba Noastră cea Română a avut loc deschiderea oficială a celei de-a IX-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor cu genericul „Eminescu universal”.

Cuvânt de deschidere a rostit acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Congresului Mondial al Eminescologilor, urmate de mesajele de salut ale președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, și Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu, Chişinău.

Evenimentul a inclus și lansări de carte, prezentate de acad. Mihai Cimpoi.
Titu Maiorescu. Epoca Eminescu. Ediție coordonată și studiu introductiv de acad. Mihai Cimpoi. Iași: Junimea, 2020, 264 p.
Zenovie CÂRLUGEA. Mihai Eminescu. Dicționar esențial. Oameni din viața lui. Opera omnia,  dicționar. Iași: Tipo Moldova, 2019.
Eminescu de Tudor Nedelcea, București: Editura Tracus Arte, 2020, 1014 p.
Mihai Cimpoi. Titu Maiorescu și lumea noastră postmodernă. Eseuri. Chișinău: Cartdidact; Târgoviște: Bibliotheca, 2020, 100 p.
Giuseppe Manitta. Mihai Eminescu e la „Letteratura italiana”. Ricezione e confronti. Gennaio, 2017, ediția a 2-a, 112 p.
Mihai Eminescu. De ce nu-mi vii. Poezii de dragoste. Selecția poeziilor Mihai Cimpoi. Chișinău: Gunivas, 2019, 160 p.

Începând cu ora 12:00, Congresul Mondial al Eminescologilor, ediţia a IX-a, “Eminescu universal”, și-a continuat lucrările online la Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu din Chișinău.

Evenimentele au fost transmise online și pot fi accesate la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=MYHh1d574aU&feature=youtu.be, la adresele de facebook și pe site-ul Centrului Academic Internațonal Mihai Eminescu și al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu (www.icr.ro).

Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: