- Vizualizări: 172
La 4 aprilie 2023, a avut loc ședința comună online a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei și a Biroului Prezidiului Academiei Române cu prilejul aniversării a 157-a de la înființarea Academiei Române. A deschis evenimentul acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a mulțumit inițiatorilor din partea AȘM de-a convoca o ședință festivă comună a două academii într-un astfel de format. În continuare, și-a prezentat echipa – membrii Biroului Prezidiului Academiei Române: acad. Marius Andruh, vicepreședinte, acad. Mircea Dumitriu, vicepreședinte, acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte, acad. Ioan Dumitrache, secretar general.
În discursul său omagial, acad. Ioan Aurel Pop a adus la cunoștință participanților la eveniment că Ziua Academiei Române este fixată demult ca o sărbătoare, ca o zi națională, într-un fel, de această dată ea fiind prilejuită de 157 de ani de la înființare. Este important să subliniem că printre savanții fondatori sunt și trei persoane din Basarabia, cedată pe atunci. Deci, Academia la înființare, în 1866, cuprindea și partea de știință și cultură dintre Prut și Nistru. Academia Română, la 157 ani de existență, încearcă să facă față menirilor sale principale, care sunt consacrarea valorilor intelectuale ale poporului român, și prin membrii de onoare ale culturii și științei universale; încearcă să conducă cercetarea științifică din România, în primul rând, prin cele 75 de institute și centre de cercetări, situate în București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu, Târgu Mureș, Craiova, Rădăuți, Vatra Dornei și în multe alte locuri din țara românească. Suntem extrem de mulțumiți, a specificat președintele Academiei Române, că avem și o latură de învățământ superior – Academia de câțiva ani încoace acordă titluri de doctor și de abilitat. Prin urmare, avem trei misiuni: consacrarea valorilor, cercetarea științifică și acordarea titlurilor, la care m-am referit deja și fac parte din a treia treaptă a învățământului superior: licență masterat, doctorat. Suntem mândri că avem printre noi membri de onoare – membri ai Academiei de Științe a Moldovei, unii dintre ei au trecut în viața veșnică, dar ne vom strădui să-i primim și pe alții noi.
Mulțumesc dlui președinte, Ion Tighineanu, care în ultimul timp ne-a vizitat mai des, decât am reușit noi să venim la Chișinău. S-ar cuveni de acum încolo să facem și noi acest lucru. Apreciem inițiativa Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei legată de întâlnirea noastră de astăzi, a consemnat acad. Ioan Aurel Pop. Ca să putem pune pe picioare o colaborare eficientă, cum n-a mai fost până acum de peste 30 de ani de la căderea comunismului, în continuare, dl Ion Tighineanu ne va expune punctele din programul de activități comune ale celor două academii.
Acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, și-a început misiunea de moderator cu prezentrea membrilor Prezidiului AȘM: acad. Boris Găină, vicepreședinte al AȘM, membrii corespondenți Svetlana Cojocaru și Victor Moraru, vicepreședinți ai AȘM, dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, acad. Mihai Cimpoi, președintele Consiliului Consultativ al Academicienilor. A urmat mesajul de felicitare al Prezidiului AȘM și al Consiliului Consultativ al Academicienilor adresat Academiei Române cu prilejul aniversării a 157-a de la fondare, prezentat de președintele AȘM, prin care s-a exprimat sentimentul de bucurie pentru împlinirile strălucite atinse de ea pe parcursul anilor. Totodată, s-a menționat că cele două Academii-surori s-au angajat prin diferite acțiuni în procesele de integrare europeană, de promovare a spiritului de solidaritate între oamenii de știință și cultură și de susținere a păcii și stabilității în lume. Actualmente, a consemnat acad. Ion Tighineanu, se pregătește un plan de activități comune întru apropierea celor două maluri ale Prutului și creării unui spațiu cultural și științific comun. Textul integral al Mesajului de felicitare poate fi accesat la adresa: https://asm.md/mesaj-de-felicitare-pentru-academia-romana
Conform ordinii de zi, a urmat discutarea, punct cu punct, a planului de activități comune a celor două Academii. Prima chestiune cu privire la organizarea Concursului anual pentru premiile Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei a inclus următoarele patru domenii: Agricultură durabilă, biotehnologii, protecția mediului; Sănătate; Tehnologii inovative, digitalizare, competitivitate economică; Promovarea identității românești.
Un alt punct din acest plan constituie organizarea evenimentelor comune (conferințe, simpozioane, mese rotunde etc.) și publicarea materialelor privind evenimentele respective în revistele celor două foruri științifice: Academica și Akademos.
La acest compartiment se referă marcarea Zilei Limbii Române și deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor printr-o ședință festivă comună a Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei: la 31 august 2023 își va prezenta discursul acad. Ioan-Aurel Pop cu genericul „Perenitatea lui Eminescu”. Discuțiile vor urma în cadrul lucrărilor Congresului eminescologilor, inițiat cu mai mulți ani în urmă de acad. Mihai Cimpoi, ajuns la a XII-a ediție.
În anul curent, sunt programate evenimente comune dedicate cinstirii memoriei înaintașilor noștri: aniversarea a 350-a de la nașterea lui Dimitrie Cantemir; aniversarea a 90-a de la nașterea acad. Eugen Simion, în contextul dat vor avea loc lansările de carte: acad. Mihai Cimpoi “Eugen Simion, Omul întregului cultural” și a lui Eugen Simion “Lumea basarabeană” (Ed. TipoMoldova, 2023). În cadrul Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru” (18-19 mai a.c.) se preconizează organizarea a două prelegeri: acad. Mihai Cimpoi „Grigore Vieru, poetul arhetipurilor”, acad. Theodor Codreanu „Grigore Vieru – Omul Duminicii”.
Un eveniment semnificativ pentru istoria științei românești constituie celebrarea a 150 de ani de la nașterea reputatului astrofizician Nicolae Donici, considerat primul astrofizician român, membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale, membru de onoare al Academiei Române din 1922.
O altă chestiune de pe Ordinea de zi a ședinței comune a Prezidiului AȘM și a Biroului Prezidiului Academiei Române vizează consolidarea componenței colegiilor de redacție ale revistelor Academica și Akademos cu personalități notorii de pe ambele maluri ale Prutului. O situație similară se referă la participarea membrilor Academiilor în Comisiile specializate ale Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei.
Organizarea Școlilor de vară pentru promovarea tinerilor în cercetare, precum și alte acțiuni ține de viitorul ambelor Academii, care se confruntă cu fenomenul exodului de creieri.
A fost și o propunere în planul de activități comune a celor două academii de a publica la Editura Academiei Române unele lucrări științifice realizate în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, prioritate având cele întocmite în comun (studii monografice, albume, culegeri de texte etc.). În acest sens, acad. Ioan Aurel Pop a venit cu o idee generoasă: să considerăm Editura Academiei Române ca fiind comună a ambelor foruri științifice. Această propunere a fost întâmpinată cu aplauze de participanții de la Chișinău la eveniment.
Ședința comună a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei și a Biroului Prezidiului Academiei Române, consacrată aniversării a 157-a de la înființarea Academiei Române, a fost o manifestare științifică și spirituală de suflet, așteptată pe ambele maluri ale Prutului. Pentru prima dată, s-a discutat deschis, cu argumente și propuneri concrete cum poate fi ameliorată situația din Academia de Științe a Moldovei și organizată cu eforturi comune integrarea științei noastre în spațiul european de cercetare.
La manifestare a fost aprobat Apelul reuniunii conducătorilor Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, care poate fi accesat la adresa: https://asm.md/apel-al-reuniunii-conducatorilor-academiei-romane-si-academiei-de-stiinte-moldovei-catre
Tatiana ROTARU
