- Vizualizări: 228
Academia noastră de Științe trece prin perioada evaluării rezultatelor științifice ale anului precedent. Audierile publice ale rapoartelor pe proiectele realizate, evaluările respective, transmise Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, s-au finalizat. Paralel, au apărut primele ecouri ce refelectă situația și reputația instituțiilor din domeniul cercetării și inovării la nivel internațional. L-am rugat pe președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, membru al Academiei Europene și al Consiliului Științific Internațional, să comenteze situația la zi.
Cor. T.R.: Dle Ion Tighineanu, care sunt rezultatele evaluării rapoartelor privind proiectele științifice realizate în ultimii patru ani?
Acad. Ion Tighineanu: Cu mici excepții, rezultatele sunt apreciate pozitiv, obiectivele propuse în cadrul implementării proiectelor au fost atinse. Secțiile de Științe ale AȘM au realizat un studiu comparativ al rezultatelor prezentate și cele mai valoroase realizări vor fi reflectate în Raportul asupra stării științei în Republica Moldova, care urmează a fi elaborat în următoarele săptămâni. Voi menționa că audierile publice au fost organizate pe platformele Secțiilor de științe, cu transmisiune directă prin YouTube, înregistrările video de la ședințele de evaluare ale Secțiilor de științe fiind disponibile pentru întreaga societate (https://asm.md/audieri-publice-2024).
Cor. T.R.: Cel mai recent clasament SCImago pentru sectorul cercetare-dezvoltare situează Academia Română pe locul întâi în România din cele 46 de unități de cercetare reținute de acest sistem de evaluare internațiomal Academia de Științe a Moldovei s-a învrednicit să treacă prin evaluările respective?
Acad. Ion Tighineanu: Da. Convențional putem afirma că Academia noastră de Științe se situează, cel puțin la unele compartimente, în fruntea entităților naționale din domeniul cercetării și inovării, reținute de clasamentul internațional SCImago, dar, ca rezultat al implementării reformelor în republică, situația la noi este absolut diferită de cea din România. Primul loc, la nivel național, nu ne mai aduce bucurie, dat fiind că acest prestigios clasament SCImago a inclus doar 2 instituții: Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Cor. T.R.: În contextul celor expuse de Dvs., a rezonat luarea de cuvânt a acad. Leonid Culiuc la recenta Adunare Generală a AȘM, în cadrul căreia s-a pus în discuție implementarea Hotărârii Guvernului „Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării” despre faptul că specialiștii notorii cu recunoaștere internațională, fondatori de direcții și școli științifice, sunt încadrați în cercetare cu norma de 0,25 din cauză că au depășit vârsta de 70 de ani. Cum explicați cazul?
Acad. Ion Tighineanu: Savantul fizician Leonid Culiuc, președinte al Consiliului pentru Dezvoltarea Strategică Instituțională al Universității de Stat din republică, în ipostaza de fost director al Institutului de Fizică Aplicată, a vizitat multe țări, unde știința se regăsește printre prioritățile statului. El cunoaște situația din domeniul cercetării nu din auzite, dar din cele trăite și văzute. Referitor la întrebarea Dvs.: în opinia membrilor Adunării Generale a AȘM, impactul va fi negativ, dacă nu chiar dezastruos. Înțelegem că intenția autorilor acestui act ține să deschidă calea tinerilor spre laboratoarele științifice, numai că ei pot fi atrași în cercetare de personalități cu experiență, recunoscute în mediul științific. Tinerii trebuie pregătiți serios pentru a vâsli în oceanul fascinant, dar foarte complex al științei. La acest capitol, există o experiență internațională verificată în timp, despre care au vorbit de la tribuna Academiei noastre mari personalități ale lumii, printre care Laureații Premiului Nobel Hiroshi Amano din Japonia, Randy Schekman și Richard Roberts din SUA ș.a.
Cor. T.R.: O întrebare despre potențialul științific al instituției pe care o conduceți. Penuria financiară, exodul creierilor, pandemia și alți factori, din păcate, și-au spus cuvântul. Care este actualmente potențialul AȘM?
Acad. Ion Tighineanu: Alegerile noilor membri ai Academiei, puse pe pauză din cauza pandemiei coronavirusului, a pus în disonanță convocarea Adunării Generale cu prezența membrilor titulari și corespondenți. Am reușit să organizăm alegerile în primul trimestru al anului 2023, în strictă conformitate cu prevederile regulamentare. De altfel, s-a elaborat și aprobat în redacție nouă Regulamentul de alegere a membrilor titulari, membrilor corespondenți și membrilor de onoare ai AȘM, în care s-au regăsit mai pronunțat criteriile bazate pe meritocrație. Adunările generale ale Secțiilor de științe și Adunarea Generală a AȘM s-au desfășurat în condiții de maximă transparență, fiind transmise live-stream pentru întreaga societate. În martie 2023, au fost aleși 19 membri corespondenți – personalități notorii bine cunoscute în țară și peste hotarele ei. Astăzi corpul academic constă din 74 de membri ai AȘM – 37 de membri titulari și 37 de membri corespondenți.
Cor. T.R.: Acum mai bine de un deceniu, Academia de Științe a reușit să deschidă o fereastră importantă spre Europa, având rolul de locomotivă în procesul de asociere a republicii la programele europene de cercetare și inovare PC7 și Orizont-2020. În perspectiva aderării Republicii Moldova la UE, care este actualmente rolul Academiei în procesul de integrare în spațiul european de cercetare?
Acad. Ion Tighineanu: Academia de Ştiinţe a Moldovei, instituție publică de interes național, autonomă şi independentă de autoritățile publice, apolitică, își continuă activitatea în strictă conformitate cu prevederile Codului cu privire la știință și inovare și ale Statutului AȘM. La scară internațională, Academia continuă să fie veriga de legătură între știința autohtonă și Consiliul Științific Internațional, Academia Europeană, ALLEA, Parteneriatul Interacademic etc., reușind în ultimii ani să consolideze punțile de colaborare cu aceste entități care consiliază ONU, UNESCO, Comisia Europeană etc. Bunăoară, AȘM a avut un rol important la realizarea Agendei Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, a organizat foruri științifice promovând cu succes imaginea țării peste hotarele ei. Mai mult, la ceremonia oficială de încheiere a Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, ce a avut loc la Geneva pe 15 decembrie 2023, a fost interpretat Imnul „Planeta Albastră”, în prezent recunoscut la nivel internațional ca Imnul Dezvoltării Durabile, autor - compozitorul nostru Constantin Rusnac, profesor universitar, doctor honoris causa al AȘM. Actualmente, Academia de Științe contribuie activ la elaborarea Agendei Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (International Decade of Sciences for Sustainable Development – 2024-2033), proclamat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 25 august 2023. În aceeași ordine de idei, voi menționa și apropierea fără precedent a Academiei de Științe a Republicii Moldova și a Academiei Române, care au elaborat și implementează cu succes un plan de acțiuni comune, contribuind astfel la crearea unui spațiu cultural și științific comun cu România și la integrarea științei autohtone în spațiul european de cercetare și inovare.
Interviu realizat de Tatiana ROTARU și publicat în săptămânalul Literatura și Arta din 21 martie 2024
