Dacă nu ne schimbăm atitudinea față de mediu și față de agricultură, pe an ce trece, va fi tot mai dificil

Academia de Știință a Moldovei, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a organizat, la 3 octombrie 2020, Masa rotundă online „Seceta în Republica Moldova – căile de soluţionare a problemei. Utilizarea raţională a potenţialului acvatic”.

Participanţi la masa rotundă au fost savanţi şi specialişti din agricultură, agrobiologie, resurselor acvatice, reprezentanţi ai agenţiilor de resort din domeniu, la întrunire fiind prezent ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, dl Ion Perju și Secretarul de stat al Ministerului, dl Mihail Machedon.

Întrunirea a fost transmisă online de IDSI, iar doritorii de a interacționa, au avut posibilitatea s-o facă prin intermediul platformei de comunicare ZOOM.

Lucrările mesei rotunde au fost inaugurate de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a mulțumit tuturor pentru participare, pentru implicare și pentru că nu sunt indiferenți vizavi de una din cele mai mari provocări din acest an care a afectat iremediabil agricultura.  Academicianul a remarcat că la toată suferința provocată de secetă, s-au adăugat aceste timpuri destul de grele cu dificultăți nu numai pentru RM, dar poate pentru prima oară în mileniul III, sec. XXI, pentru întreaga planetă, situația fiind cauzată de coronovirusul de tip nou care s-a răspândit într-o perioadă foarte scurtă pe toate continentele și în toate țările. „A urmat pandemia severă și sunt afectate și țările puternice, dezvoltate, dar cu atât mai mult țările mai mici și mai slab dezvoltate, iar RM nu este o excepție. Cu părere de rău noi am fost loviți și de alți factori și aici facem referință la seceta din anul acesta care ne-a afectat foarte mult. Întrebarea este: Ce facem? Desigur, că în timpurile noastre și cu atât mai mult, în sec. XXI, privirile se îndreaptă spre cercetător. Societatea așteaptă răspunsuri de la savanți”, a subliniat președintele AȘM, specificând că ideea de a organiza întâlnirea respectivă, care a întrunit cei mai buni dintre cei mai buni experți este una preconizată încă în cadrul vizitelor comune la loturile experimentale și de implementare, pentru ca experții să se expună și să identifice soluțiile necesare agricultorului.

„Suntem bătuți astăzi din câteva părți. Pe de o parte, este această pandemie, pe de altă parte, este seceta, pe care mulți o compară cu anii 46-47 ai secolului trecut. Mulți spun că o astfel de secetă nu au mai văzut. De aceea, aici trebuie să-și spună cuvântul și comunitatea științifică”, a spus ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, dl Ion Perju. Oficialul, care în această perioadă de grea încercare pentru republică a străbătut-o în lung și-n lat pentru a vedea la fața locului care este starea culturilor și ce se întâmplă în ramura strategică a țării, a trecut în revistă multitudinea de probleme cu care se confruntă domeniul. Ministrul Perju s-a referit la probleme arzătoare pentru agricultură, precum deficitul de umiditate, despre care se cunoștea încă din toamnă când multe localități din RM sufereau deja de insuficiență de umiditate la sol de vreo opt-nouă luni de zile. De asemenea, demnitarul a vorbit despre măsurile care au fost întreprinse în restabilirea sistemului de irigare, cu părere de rău, însă a constat că mulți producători unde au fost restabilite sistemele, nu au utilizat apa pentru irigare.

Referindu-se la schimbările climatice, despre care toți ar trebui să înțeleagă că nu sunt doar vorbe goale, Ministrul Perju a relevat că noi am distrus și mediul și sectorul agrar pe parcursul anilor și sectorul forestier, pădurile noastre și, nu în ultimul rând, tehnologiile, pe care astăzi le folosim. „Noi astăzi ne secătuim solurile și prin culturile agricole care au fost promovate de-a lungul anilor. Dacă nu ne schimbăm atitudinea față de mediu și față de agricultură, pe an ce trece va fi tot mai dificil, pentru că nu putem să vorbim de agricultură și să nu luăm în considerare mediul și viceversa”, a avertizat oficialul. Totodată, ministrul a readus în discuția vechea, dar actuala problemă a materialului semincer, precizând că e necesar a restabili sectorul semincer pe care republica l-a avut cândva și asta pentru că astăzi țara este plină de tot felul de sămânță, în care au interes importatorii. Demnitarul s-a arătat îngrijorat de ce va fi mâine,  poimâine sau în viitorul apropiat pe câmpurile noastre, considerând că trebuie să fie operate anumite modificări la multe acte normative, în acest sens și partea științifică ar trebui să-și spună cuvântul său de bază. Mai mult, ministrul a relevat că acele cercetări științifice care se fac la instituțiile științifice de profil, nu trebuie să rămână undeva pe polițe, pentru că de multe ori anume așa și se întâmplă. Se fac cercetări bune, dar rămân undeva încuiate și ele nu ajung acolo unde trebuie, adică, la beneficiari, la producătorii agricoli.

Un subiect aparte la care s-a referit ministrul Perju a fost și cel al apelor subterane pentru irigare. Întrebarea oficialului este de ce până la ora actuală nu este făcut un studiu la acest subiect, pentru că întotdeauna au fost pro și contra, dar nimeni n-a venit cu un argument clar științific să spună câtă apă are RM, cât poate fi utilizată, în ce condiții etc. „Au venit doar cei din partea donatorilor străini, care au spus că RM are suficientă apă pentru irigare și apă potabilă. Nu s-au referit însă și la apele subterane. De aceea, noi așteptăm ca rezultatele științifice să ajungă la producătorii agricoli și aceștia să le utilizeze realmente. Avem multe de restabilit în acest domeniu”, a conchis ministrul Ion Perju.

În intervenția sa, acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM a făcut o analiză a situației create în sectorul agricol, urmare a secetei din 2019-2020. Academicianul a remarcat procesul încălzirii globale care prezintă neliniștea multora și, în primul rând, a savanților și specialiștilor din complexul agroindustrial al RM. Subliniind si situația critică din acest an, nemaiîntâlnită până acum, acad. Gaina a ținut să precizeze că grija savanților, specialiștilor este ca acest hazard să fie atenuat în măsura posibilităților, iar o colaborare eficientă a științei cu practica este foarte necesară pentru a ieși din acest impas.

Acad. Gheorghe Cimpoieș și-a început discursul său prin celebra expresie a scriitorului francez Antoine de Saint-Exupéry, după ce scriitorul a nimerit într-o catastrofă în pustiul Sahara, expresia devenind ulterior un imn apei: „Apă! Tu nu numai că ești necesară vieții, ci ești însăși viața; ești bogăția fără seamăn pe Pământ, tu ești cea mai delicată, cea mai pură, tu ești sufletul Pământului”.  Concluzia fiind că noi începem cu adevărat să apreciem ceva, după ce pierdem și că nimeni nu a apreciat apa ca Exupéry. Noi apreciem ceva deja când nu mai este acel ceva. „Iată că și seceta din acest an a fost un imbold pentru a ne convoca și discuta problema apei, folosirii raționale a ei”, a spus acad. Cimpoieș, referindu-se în intervenția sa doar la un aspect și anume, folosirea rațională a apei în pomicultură.

Dr. Igor Nicoară, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, și-a propus să vorbească despre utilizarea apelor de adâncime pentru irigare  în condițiile de secetă hidrologică „da sau nu”.

Dr.hab. Gheorghe Arpentin, directorul Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a prezentat viziunea aspra utilizării irigării și a unor procedee agrotehnice în condiții de secetă la cultura viței de vie. Fiind mai mult în contact cu mediul privat, deși vine din mediul științific, directorul Gheorghe Arpentin consideră oportună această întrunire, argumentând că unele observații care se fac în cadrul ONVV ar putea prezenta interes pentru participanți. Mai mult, este o posibilitate de a vorbi despre necesitățile care vin din sectorul privat. Rezumând ce este important pentru sectorul vitivinicol, directorul Arpentin a punctat că statul, prin subvenționare, poate să promoveze politici active de calitate. Subvențiile să fie acordate la agricultori care să meargă pe drumul dezvoltării durabile.

Dr.hab. Boris Boincean, director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” a readus în discuție provocările cu care se confruntă agricultura și necesitatea promovării unei viziuni agroecologice de intensificare a agriculturii. Cercetătorul insistă asupra faptului că în agricultură trebuie să fie o abordare sistemică, dar nu una simplistă, or, agricultura este sursa de bază care asigură omenirea cu hrană.

Despre importanța perfecționării metodelor de irigare în legumicultura Moldovei a vorbit dr.hab. Vasile Botnari, cercetător științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor. Cercetătorul a reiterat că unul din factorii acestor schimbări prezintă încălzirea progresivă a climei la nivel global. Ex-directorul IGFPP a remarcat că, în prezent sunt elaborate mai multe prognoze realizate în baza modelelor de simulare, menționând că odată cu creșterea  temperaturii medii anuale, în Europa, se prognozează și o creștere a numărului de zile toride, intensității și duratei condițiilor de secetă, ceea ce va conduce pe viitor  la înrăutățirea regimului de umiditate a solului și la o creștere a frecvenței secetelor pe întreg teritoriu republicii. Savantul a prezentat un spectru larg de probleme cu care se confruntă agricultura, venind și cu rezultatul unor analize a cauzelor pentru care s-a ajuns la această situație. Concluzionând, dr.hab. Vasile Botnari consideră  necesar de menționat, că concomitent cu celelalte probleme cu care se confruntă agricultura, neadaptabilitatea parametrilor tehnologici la principale culturi agricole în corespundere cu cerințele specifice în ontogeneză  a varietăților de plante, se va solda în continuare cu fluctuații considerabile ale nivelului de productivitate si competitivității producției. „Implementarea principiilor agriculturii de precizie va conduce la o schimbare a modalităților de luare a deciziilor agrotehnice, care concomitent cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, va contribui în  cele din urmă la sporirea și stabilizarea recoltelor, precum și a nivelului de cultură generală în agricultură”, a conchis cercetătorul.

La finele evenimentului ministrul Ion Perju a formulat câteva concluzii, adresând mesajul ca savanții să vină cu propuneri concrete către minister care vor constitui aportul științific la elaborarea următoarei strategii, inclusiv a strategiei de irigare.

La rândul său, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a mulțumit tuturor pentru participare, pentru implicare, în speranța că toate opiniile expuse atât de oficiali, cât și cele ale savanților, experților, vor fi utile pentru producătorul agricol, dar și pentru cei interesați de acest domeniu. 

Masa rotundă a fost transmisă online de IDSI şi este disponibilă la link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=TUzHTug2l_k

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM