Crearea spațiului academic virtual între Laureați ai Premiului Nobel și comunitățile științifice din Moldova și Ucraina – un proiect inițiat de AȘM în contextul lecției publice despre securitatea regională și internațională, prezentată de prof. Victor Juc

11.03.2022
Vizitatori unici: 632

Profesorii Randy Scheckman și Richard Roberts din SUA, Laureați ai Premiului Nobel, președintele Academiei Naționale de Științe din Ucraina, acad. Anatoly Zagorodny, și președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, au accentuat necesitatea solidarizării savanților lumii  în contextul esccaladării războiului din Ucraina

 

 Academia de Științe a Moldovei a inițiat și organizat, la 9 martie 2022, prelegerea publică intitulată „Impactul conflictului armat din Europa de Est asupra securității internaționale”. Pentru elucidarea acestui subiect de actualitate a fost invitat doctorul habilitat în științe politice, profesor universitar Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM.

 

În condițiile epidemiologice existente, evenimentul s-a desfășurat în format online, pe platforma ZOOM, fiind invitați membrii titulari, membrii corespondenți și membrii desemnați ai Secțiilor de Științe ale AȘM, directorii de institute și rectorii universităților, reprezentanții ministerelor și agențiilor, cercetătorii științifici. Evenimentul a fost onorat, deși online, de prezența unor personalități de notorietate mondială și anume: Acad. Anatoly Zagorodny, președinte al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, Prof. Randy Schekman, Universitatea California/Berkeley, Laureat al Premiului Nobel în medicină (2013), Membru de Onoare al AȘM; Prof. Richard Roberts, New England Biolabs, SUA, Laureat al Premiului Nobel în Medicină (1993); Prof. Polina V. Lishko, Universitatea din California/Berkeley.

 

Academicianul Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, a moderat evenimentul, adresând și un cuvânt inaugural. Președintele AȘM a salutat disponibilitatea savanților din străinătate de a participa la manifestarea științifică, dat fiind că subiectul abordat în cadrul prelegerii publice este unul de interes major și nu constituie problema doar a unei țări. Totodată, președintele Tighineanu a ținut să-i mulțumească profesorului Victor Juc pentru disponibilitatea de a susține o lecție publică la acest subiect fierbinte și dureros, în cadrul căreia vor fi abordate aspecte ce vizează invazia militară a Federației Ruse în Ucraina; caracterul războiului neprovocat; conflictele înghețate din Europa de Est; dreptul internațional public în domeniul menținerii păcii și asigurării securității; evoluția relațiilor pe termen scurt și mediu; asigurarea securității internaționale. „Aceste chestiuni vor fi discutate astăzi prin prisma unei abordări științifice, dl Profesor Victor Juc fiind un expert notoriu în domeniu. Subiectul este extrem de important în contextul escaladării războiului în Ucraina, a atacurilor militare asupra localităților civile, cauzând moartea oamenilor pașnici, inclusiv a copiilor”, a spus președintele Tighineanu.

 

Păstrând registrul, președintele AȘM a menționat, totodată, că profesorii Randy Schekman și Richard Roberts au semnat Scrisoarea Deschisă, alături de alți 188 Laureați ai Premiului Nobel, în care este condamnat războiul declanșat în Ucraina de forțele militare ale Federației Ruse.

 

Prof. Anatoly Zagorodny, Președinte al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei a salutat audiența, mulțumind conducerii AȘM pentru invitația de a participa la eveniment, dar și pentru oportunitatea de a mulțumi pentru Declarația Academiei de Științe a Moldovei, în care a exprimat deplina solidaritate cu Academia Națională de Științe din Ucraina într-o scrisoare adresată Preziduiului Academiei de Științe a Rusiei, a sesizat pericolul acțiunilor militare asupra localităților civile, cauzând moartea oamenilor pașnici, inclusiv a copiilor. În pofida dificultăților cu care se confrunta țara sa și poporul ucrainean, președintele Academiei ucrainene a spus: „Noi credem în biruința poporului ucrainean și noi vom învinge”.

 

În intervențiile sale, și profesorii Randy Schekman și Richard Roberts care au semnat o Scrisoare Deschisă, alături de alți 188 Laureați ai Premiului Nobel, precum și prof. Polina V. Lishko au condamnat războiul declanșat în Ucraina de forțele militare ale Federației Ruse. Savanții au mulțumit pentru posibilitatea de a transmite și pe această cale vocea savanților, a elitei științifice mondiale care spune un NU ferm războiului, îndemnând la pace.

 

Prelegerea sa „Impactul conflictului armat din Europa de Est asupra securității internaționale”, profesorul Victor Juc și-a început-o cu expunerea unor definiții care ar face mai facilă înțelegerea unor expresii și sintagme și care ar putea evita anumite interpretări. Astfel, invazia militară este calificată ca un act de agresiune, Rezoluția AG a ONU nr.3.314 (XIXX) 1974 definind actul de agresiune ca folosirea forței armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau a independenței politice a altui stat.

 

În contextul atentatului la suveranitate, prof. Juc a menționat nerecunoașterea Declarației cu privire la suveranitatea de stat a Ucrainei din 16.07.1990; nerespectarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului de a dispune suveran de drepturile lor (art.1 par.2 din Carta ONU din 26.06.1945); nerespectarea regimului constitutional, a legimității/reprezentativității autorităților de stat alese în mod democratic și transparent la scrutinele prezidențial și parlamentar din anul 2019.

 

Cu referire la actul de agresiune privind integritatea teritorială, s-a menționat: anexarea în 2014 a Crimeei și orașului Sevastopol, recunoașterea independenței a două teritorii (Donețk și Luhansk), precum și eventualitatea aplicării unor planuri de fărâmițare teritorială a Ucrainei.

 

Atentatul la independența politică, în opinia expertului, vizează încălcarea prevederilor Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă din 20.11.1990 – abținerea de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale și independenței politice a unui stat, încălcarea libertății statelor de a-și alege aranjamentele proprii în domeniul securității și revitalizarea ,,doctrinei Brejnev”.

 

„Invazia  militară este un război total, dat fiind că sunt distruse infrastructura critică în ansamblu, clădirile rezidențiale, sute de mii de oameni au devenit fără voia lor refugiați, provocându-se o catastrofă umanitară. Invadând Ucraina, a menționat prof. V. Juc, Federația Rusă a făcut referință la art. 51 din Carta ONU, care prevede dreptul inerent al unui stat membru la apărare individuală sau colectivă în caz de atac armat. Însă nu s-a produs un atac armat asupra unui stat-membru, dat fiind că cele două teritorii, care nu au fost atacate de Ucraina, nu sunt nici state, nici state membre ale Națiunilor Unite. Din contra, Ucraina a fost supusă unui atac armat și a informat Consiliul de Securitate al ONU despre măsurile adoptate pentru exercitarea acestui drept”, susține politologul.

 

Totodată, prof. Victor Juc a reliefat faptul că Federația Rusă a impus Ucrainei un război neprovocat de aceasta, invocând garanții de securitate din partea NATO. Prin atacul întreprins s-au urmărit două obiective strategice, precizează savantul - a întoarce Ucraina în arealul său de interes geopolitic, dată fiind poziția geopolitică strategică, urmărindu-se controlul asupra Mării Negre și restabilirea Rusiei istorice, al doilea obiectiv fiind îndepărtarea NATO de frontierele sale prin formarea unei zone-tampon: Ucraina, Belarus, Republica Moldova.

 

Profesorul Victor Juc a specificat că Federația Rusă folosește mijloace de trei tipuri: economice, diplomatice și militare, urmărind să modifice modelul de ordine mondială și arhitectura de securitate internațională din perioada  de după războiul rece, identificând, în context. două etape în evoluția relațiilor internaționale post-război rece – cooperare (1989/1991 - 2014) și conflict (din 2014).

 

Cât privește relația NATO - Ucraina, expertul a invocat art.10 (dreptul de aderare) al Tratatului din 04.04.49. Dr. hab. Victor Juc a subliniat că problema Ucrainei nu se afla la ordinea zilei privind aderarea, chiar dacă periodic Ucraina solicita Planul de Acțiuni. Totodată, agresiunea alimentează opțiuni pro-NATO, cum ar fi Finlanda și Suedia, unde se mărește numărul susținătorilor integrării euroatlantice.

„Ucraina se află în legitimă apărare, în conformitate cu art.51 din CartaONU și chiar dacă nu dispune de factori de descurajare (nucleară) și forțe convenționale masive, a reușit de a transforma invazia militară într-un război de uzură, din care Federația Rusă va ieși mult mai slăbită. Federația Rusă apelează la caracterul indivizibil al securității, potrivit Cartei de la Paris, însă aplicând ,,un joc cu suma zero” prin fortificarea securității sale naționale în dauna insecurității altor state, Federația Rusă nu dispune de drept nelimitat în alegerea mijloacelor pentru a vătăma inamicul, numeroasele distrugeri nu pot fi justificate cu nimic. Totodată, Federația Rusă a greșit în definirea raportului dintre ,,profituri”și ,,riscuri”, fapt care deja se răsfrânge asupa situației din această țară.

 

În concluzie, prof. Victor Juc a expus eventuale evoluții care se rezumă la:

  1. amendarea Cartei Națiunilor Unite (art. 108 și 109) prin excluderea dreptului de veto rezervat membrilor permanenți. Însă revizuirea cu votul a 2/3 din membrii ONU, inclusiv toți membrii permanenți, practic este imposibilă actualmente;
  2. ordinea mondială cu modelul actual se va reconfigura: starea modelului nou va fi instabilă, iar structura sistemului internațional va deveni fie bipolaritate asimetrică fie multipolaritate neechilibrată;
  3. accelerarea cursei înarmărilor, inclusiv prin descurajare și proliferare;
  4. dezvoltarea dreptului internațional umanitar, fiind indispensabile instrumente și norme privind atenuarea catastrofelor/crizelor umanitare;

     5.    minimum de acțiuni concertate ale marilor puteri;

     6.    apropierea dintre UE și NATO;

     7.   ,,revenirea” SUA în Europa.

Însă foarte mult depinde cum va evolua situația în Federația Rusă.

 

Pe marginea prelegerii s-au expus mai mulți membri ai AȘM, prezenți în sală. Acad. Mihai Cimpoi a menționat interesul major pe care îl manifestă în aceste zile intelectualitatea, savanții, scriitorii privind situația dramatică din Ucraina, apreciind înalt prestația profesorului Juc. Totodată, acad. Cimpoi a remarcat inițiativa acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM,  de a coordona atitudinea noastră cu cea a Academiilor din lume, invocând Declarația Prezidiului AȘM și Declarația Federației Europene a Academiilor de Științe și Umanistice în sprijinul Ucrainei.

 

M.c. Victor Moraru, a remarcat că prezentarea făcută de profesorul Victor Juc a fost consacrată unui subiect foarte amplu care este dificil a-l expune în câteva minute ale prezentării. Întrucât prelegerea a generat, lucru firesc, și multe reflecții, prof. Victor Moraru a expus câteva gânduri în continuarea subiectului discutat, făcând referire la un dicton memorabil: „Unica societate care merită să existe este societatea dialogului”, dicton care exprimă foarte bine atitudinea și de fapt starea de spirit a societății care trebuie să fie. „Dar acest principiu, cu regret, așa cum arată evenimentele tragice recente, nu s-a dorit să se țină cont de acest principiu, la Kremlin. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a demonstrat că Rusia și-a adjudecat dreptul de a stabili propriile reguli de joc, ignorând flagrant opinia comunității internaționale și aplicând forța militară, pentru așa, cum rezultă, satisfacerea unor frustrări exacerbate. De fapt, se produce încercarea de distrugere unilaterală a reperelor ordinii mondiale care comportă efectiv un pericol global”, a punctat politologul Moraru. Totodată, expertul a subliniat că ceea ce se întâmplă azi în Ucraina este de-a dreptul îngrozitor, relevând că invazia a generat consolidarea identității naționale a poporului ucrainean. Și acest lucru, în opinia savantului, este, desigur, de salutat. „Și dacă, într-adevăr, urmând profeția expusă cândva de Samulel Canvinton, s-ar putea spune că are loc o ciocnire a civilizațiilor, cunoscuta formulă, suntem siguri că a contrapune în lumea rusă restului lumii este absolut contraproductiv, lipsit de orice perspectivă și va duce în definitiv ca și alte dăți la declinul ideii imperiale. Cel puțin, știința politică demonstrează convingător acest lucru”, a conchis prof. Moraru.

 

La rândul său, m.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare a menționat că acest conflict militar, acest război care are loc acum, cu regret, umbrește perspectivele de dezvoltare ale economiei naționale, dar și cele regionale și mondiale. Prof. Stratan și-a exprimat, totuși, speranța că acest război se va termina cât mai repede, pentru că Republica Moldova este o țară foarte mică și dacă nu se va ajunge la anumite înțelegeri pașnice și negocierile vor eșua, poate foarte ușor să nimerească în extinderea sau escaladarea acestui conflict la nivel militar care poate cuprinde o arie teritorială mult mai mare. Economist de formație, m.c. Alexandru Stratan s-a expus succint la perspectivele economice ale RM, pentru că, susține expertul, trebuie să fim foarte atenți și să vedem pe ce mecanisme economice putem miza pentru a atenua cumva acele evoluții negative. „Noi abia ne-am recuperat pierderile din 2020. În anul 2021 am avut o evoluție economică destul de bună, a fost una de recuperare, dar destul de bună, prin care ne-am recuperat pierderile din 2020. Dar fiind că suntem o țară dependentă de resurse, și mai ales de cele energetice, fiind o țară care suntem, cel puțin la capitolul comerț exterior, antrenați foarte intens și strâns exact cu aceste trei țări, care sunt în arealul acesta mai problematic, mă refer la Ucraina, Rusia și Belarus, atât la exporturi, cât și la importuri aceste țări dețin respectiv 93-97% din importurile și exporturile noastre. Chiar dacă sunt eliminate restricțiile la exportul producției agroalimentare, și mă refer în primul rând, la producția pomicolă, cum vom realiza noi acest lucru, dacă majoritatea rutelor comerciale sunt anume pe cale terestră, anume, prin Ucraina, Belarus, Rusia etc. Pur și simplu, aceste ridicări de restricții nu ne ajută la moment cu nimic”, a reflectat expertul Stratan, exprimându-și preocupările privind consecințele grave sub aspect economic cu care urmează să ne confruntăm în viitorul apropiat, dar luând în calcul și faptul că cel puțin, în Ucraina, RM are un partener comercial destul de relevant în materie de substituire a unor deficite de produse agroalimentare și la noi în țară.

 

M.c. Alexandru Stratan a venit cu propunerea ca și AȘM să vină cu un apel către structurile similare europene, cu care colaborează pentru a sensibiliza conducerea statelor europene de a aloca, așa cum a procedat și procedează și guvernarea,  ajutoare și nu doar ajutoare umanitare, dar și financiare directe cu suport bugetar. „Pentru că ceea ce se întâmplă astăzi se transformă dintr-o criză pandemică, energetică, economică, acum o să fie cu siguranță și o criză a refugiaților, pentru că RM nu este în stare să întrețină sute de mii de refugiați, numai în Chișinău sunt 100 de mii, pe care noi suntem obligați să-i ajutăm, să-i alimentăm, să-i cazăm, numai pentru faptul că acești oameni suferă foarte mult și nu au unde să se ducă. Cei care au de gând să se ducă vor pleca, iar cei care vor rămâne aici, ce facem, cum îi ajutăm?”, a punctat expertul în economie. M.c. Alexandru Stratan a ținut să informeze că și Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare a condamnat vehement această agresiune militară, arhitectul de bază a Declarației fiin prof. Victor Juc, prin care a fost exprimat tranșant că, cauza poporului ucrainean este una legitimă și dreaptă.

 

În cadrul luărilor de cuvțnd prof. Aurelian Dănilă s-a arătat nedumerit de interpretarea eronată din partea unor reprezentanți ai comunității științifice a Declarației Prezidilui Academiei de Științe a Moldovei, care a fost apreciată la nivel internațional, inclusiv de către președintele Academiei Naționale de Științe din Ucraina, acad. Anatoly Zagorodny.

 

Profesorul Victor Juc a răspuns la o serie de întrebări, una din întrebări adresată de acad. Leonid Culiuc fiind „Ce-am putea să ne așteptăm de la Transnistria?”. Expertul consideră că autoritățile tiraspolene n-ar fi cele mai interesate să se implice militar în acest conflict armat, „pentru că există în raioanele provizoriu aflate în afara jurisdicției autorităților constituționale din Republica Moldova un concern care controlează totul, acolo există si o așa numită elită centrală care nu dorește să devină locală. Cel puțin pentru moment, mă aștept la ceva calm, nu s-a implicat în conflictul armat, pentru că poate se gândesc că îi va feri de urgia războiului și nu vor fi și ei afectați în mod direct sau antrenați în mod direct”.

 

Președintele AȘM i-a mulțumit profesorului Victor Juc pentru prelegerea susținută, care, cu siguranța va fi de reală utilitate pentru mulți din cei care așteptau opinia unui specialist în domeniu, în cazul respectiv subiectul fiind abordat din punct de vedere științific, ceea ce se întâmplă deja în a 14-a zi de război în țara vecină. Președintele Tighineanu a exprimat certitudinea că glasul savanților trebuie auzit, iar înțelepciunea și rațiunea va învinge.

 

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

 

 

 

 

Categorie:
Cuvinte-cheie: