- Vizualizări: 267
Directorul executiv al Teatrului Național Târgu Mureș, Attila Gáspárik: „Măcar o dată să
avem și noi prilejul să vorbim în fața academicienilor despre fericirile noastre,
bucuriile noastre și despre problemele noastre”.
Teatru Național „Mihai Eminescu” (TNME) de la Chișinău, prima instituție teatrală de expresie română din Basarabia, aniversează anul acesta un centenar de la înființare. Cu prilejul aniversării Teatrului „Mihai Eminescu” cu statut de teatru național, au fost organizate mai multe evenimente, în suita acestora evidențiindu-se unul organizat în premieră, în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei și anume, Conferința științifică internațională „Teatrul Național la 100 de ani”, instituția academică validându-și o dată în plus titlul de for al științei și culturii. Evenimentul științific, găzduit de Academia de Științe, s-a desfășurat la 8 octombrie 2021 și a avut drept parteneri mai multe instituții de cultură din Republica Moldova și România, inclusiv, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Primăria Buzău și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare din România, Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lvov, Ucraina).
La conferință au participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, directorul general al TNME, dr. Petru Hadârcă, Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă, membru al Academiei Europene pentru Știință și Artă, Virgil Mărgineanu, președinte al Uniunii Cineaștilor din Moldova, Mirel Taloș, președinte al Institutului Cultural Român din București, directori ai instituțiilor teatrale din România, actori, regizori, evenimentul fiind moderat de dr.hab., prof. Aurelian Dănilă, adjunct al conducătorului Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, membru al Academiei Europene pentru Știință și Artă.
În cuvântul său inaugural, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a menționat că „Anul 2021 a fost declarat de UNESCO drept an internațional al păcii și al încrederii – încrederii într-un viitor mai bun, în faptul că vom ieși învingători în lupta nemiloasă cu coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2. Totodată, în acest an, în pofida pandemiei care a pus stăpânire pe civilizația umană, plouă, în sensul bun al cuvântului, cu frumoase aniversări”, specificând că la 12 iunie 2021, comunitatea științifică a marcat 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și 75 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic, aniversări marcate în premieră printr-o „Săptămână a Științei”, iar la 27 august a fost celebrată cea de-a 30-a aniversare de la proclamarea independenței Republicii Moldova, AȘM lansând o nouă pagină web moldova-independentă. În context, președintele Tighineanu a subliniat că cele mai de seamă personalități din domeniile științei, culturii și artei din țară au fost celebrate pentru contribuția inestimabilă adusă la dezvoltarea și promovarea valorilor noastre naționale.
„Acum, o sută de ani, la 6 octombrie 1921, a fost fondat Teatrul Național, la deschiderea căruia și-au adus contribuția mai multe personalități ale culturii române și instituții de cultură din Basarabia interbelică. Această scenă de la Chișinău a fost unica platformă de diseminare a culturii și spiritualității române și de cultivare a limbii române, prin montarea operelor scriitorilor clasici ai literaturii universale, precum și ale unor scriitori contemporani. Așa rămâne și azi – un stâlp al identității culturale. Academia de Științe a Moldovei este legată indisolubil de activitatea Teatrului Național și de notorietăți ale artei teatrale. Suntem onorați de această legătură emblematică, întrucât actul inaugural de constituire și deschidere a Academiei de Științe a Moldovei a avut loc la 2 august 1961, la Teatrul „Aleksandr Pușkin” (actualmente, Teatrul Național „Mihai Eminescu”). Anume în sala teatrului de azi a avut loc prima Adunare Generală a Academiei, în cadrul căreia a fost aprobată Hotărârea executivului republican privind instituirea Academiei de Științe a Moldovei, au fost aprobate Statutul și organele de conducere ale instituției, nominalizarea de membri titulari și membri corespondenți, a avut loc și un concert festiv dedicat fondării Academiei de Științe”, a menționat președintele AȘM.
Păstrând registrul, președintele Ion Tighineanu a relevat că de-a lungul anilor, știința și cultura au pășit ferm alături, pas cu pas, având scopuri și obiective bine definite de a promova imaginea țării noastre, de a contribui la culturalizarea populației și la dezvoltarea durabilă a societății. La acest centenar al Teatrului Național, Prezidiul AȘM a venit cu o recunoaștere a lui, conferind Teatrului Național „Mihai Eminescu, în semn de gratitudine, înalta distincție a AȘM – Diploma „Meritul Academic” pentru contribuție semnificativă la promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional, precum și cu prilejul jubileului de 100 de ani de la fondarea teatrului.
Cu același prilej aniversar, mai multor personalități din viața teatrală le-a fost conferită Diploma „Meritul Academic” a AȘM:
dnei Larisa Turea, Maestru în Artă, critic de teatru și film, dramaturg și jurnalist cultural, secretar literar al Teatrului Național „Mihai Eminescu”;
dnei Ninela Caranfil, Artist al Poporului, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu”;
dlui Nicolae Darie, Artist al Poporului, actor la Teatrul Național „Mihai Eminescu” ;
dnei Angela Ciobanu, Artist al Poporului, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu”;
dnei Dina Cocea, Artist al Poporului, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău;
dlui Iurie Negoiță, Artist al Poporului, actor la Teatrul Național „Mihai Eminescu”;
dnei Diana Decuseară, Artistă emerită, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău;
dlui Alexandru Cozub, Artist al Poporului, director artistic al Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
Cu diplome aniversare de gratitudine, pentru contribuție semnificativă la promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional au fost menționați:
Dl maestru Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei;
Dl profesor Constantin Rusnac – Artist al Poporului, Secretar general al comisiei naționale pentru UNESCO.
O recunoștință aparte a fost exprimată maestrului Petru Hadârcă, doctor în studiul artelor, director al Teatrului Național „Mihai Eminescu”, căruia i s-a conferit Medalia AȘM „Nicolae Milescu Spătarul” pentru contribuție substanțială în managementul teatrului, promovarea valorilor culturii pe plan național și internațional, precum și cu prilejul centenarului instituției pe care o conduce.
Maestrului Vitalie Rusu, care e mai „în vârstă” decât Teatrul național doar cu două decenii, i-a fost conferită distincția AȘM, Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”, care vine în semn de apreciere din partea comunității științifice și a miilor de spectatori, pe care marele actor i-a făcut să trăiască alături de eroii săi sentimente de bucurie și de tristețe.
„Stimați actori, ne închinăm în fața talentului dumneavoastră și a muncii asidue depuse de domniile voastre pentru a ne aduce în lumea miraculoasă a teatrului. Or, așa cum s-a exprimat într-un interviu recent, directorul Teatrului astăzi omagiat, maestrul Petru Hadârcă „Teatrul este o artă a emoțiilor și a inteligenței, care se trăiește pe viu și are puterea de a trezi spiritul și de a uni inimi”, a declarat președintele AȘM, sugerând de a păstra și a promova împreună această artă, unindu-ne inimile și cugetul. „Să ne bucurați în continuare cu noi spectacole, precum și cele din tezaurul instituției, să creșteți noi generații de actori și să umpleți cu fericire sufletele spectatorilor dornici de frumos”, a spus președintele Tighineanu, dorind „La Mulți Ani” Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
Directorul general al Teatrului Național „Mihai Eminescu”, dr. Petru Hadârcă a mulțumit conducerii AȘM pentru această apreciere oferită Teatrului Național și colegilor din teatru care au ținut vie și au promovat această artă, în pofida tuturor intemperiilor de-a lungul acestui veac. „Teatrul nostru, în vâltoarea evenimentelor de 100 de ani, a fost și academic”, a spus directorul TNME, trecând în revistă toate denumirile instituției teatrale, începând cu anul 1921.
„Noi, actorii, pe parcursul a 52 de ani din această sută de ani, am săpat în verbul românesc Așa cum spunea Lucian Blaga: „Sapă, frate, sapă, sapă, până ai să dai de apă”. Ei bine, noi, actorii, săpând pe scena Teatrului Național am dat de apă, am dat de frumusețea și profunzimea cuvântului românesc. L-am promovat cu mândrie, cu dragoste, cu sacrificiu, cu ceea ce ține de sufletul nostru, al actorilor. Suntem mândri că am rezistat în timp și vă promitem că atât timp cât o să ne țină suflarea, noi, actorii, vom promova verbul românesc care este inestimabil”, a spus Ninela Caranfil, Artist al Poporului, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu.
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan a felicitat Teatrul Național cu prilejul Centenarului, dar și pe toți actorii, artiștii, redactorii literari care fac, ca Teatrul să existe și să dăinuie în timp. Subliniind importanța conferinței științifice, dedicată aniversării TNME, oficialul a menționat că „recunoașterea unui adevăr istoric, probat prin documente de arhivă este o datorie sfântă. Și adevărul istoric care mulți ani la rând a fost negat cu insistență este continuitatea existenței unui teatru național de limbă română la Chișinău”. Ministrul Sergiu Prodan a specificat în context că teatrul înseamnă, în primul rând artiștii care îl reprezintă, actorii, regizorii, pictorii scenografi, redactorii literari, criticii și cronicarii care-i scriu istoria. „Generațiile se schimbă, după cum e și firesc, dar atâta timp cât există o memorie artistică, cât există măcar cineva, măcar o singură persoană, care poate transmite generațiilor următoare această memorie, putem cu siguranță vorbi de o continuitate în viața unui teatru”, a relevat demnitarul, specificând că teatrul mai înseamnă și un sediu, o clădire, care, prin valoarea sa arhitecturală devine un monument, iar cu trecerea anilor acest monument devine istorie.
O personalitate din istoria Teatrului Național, care a activat în funcția de secretar literar în acest teatru, în vremuri foarte specifice și care a și pătimit din cauza postului pe care îl avea și din ceea ce îndrăznea să facă, a fost acad. Mihai Cimpoi. Chiar dacă a activat într-o perioadă mai puțin fastă pentru Domnia Sa, acad. Mihai Cimpoi spune că pentru el a fost o oază de mântuire, de securitate interioară. Așa cum obișnuiește eminescologul, și-a început discursul cu Eminescu, mai exact cu un articol publicat pe la 1870, care se numea „Repertoriul nostru teatral”, în care Eminescu scria cum trebuie să fie un teatru național. „Primul moment e ca să fie, în primul rând, un teatru național. Al doilea moment memorabil sunt actorii. Și dacă repertoriul este sufletul teatrului, cum zice Eminescu, actorii sunt corpul lui. Al treilea moment, sunt autorii, dar nu toți autorii, ci, atenție, doar cei care, în afară de faptul că au ceva original, trebuie să aibă și un fond etic”, a remarcat acad. Cimpoi. Secretarul literar al teatrului și-a amintit și cu bucurie și cu tristețe de multe momente trăite în acea perioada, relevant fiind și faptul cum venea lumea după spectacol să-i pipăie pe actori, având o dorință de a comunica cu ei. În acest sens, acad. Cimpoi a adus în dar Teatrului o schiță de stenografie la spectacolul „Soacra cu trei nurori”, realizată de pictorul Petru Bălan, unde pe verso a scris: „Readresez această schiță de stenografie a maestrului Petru Bălan la spectacolul „Soacra cu trei nurori” (1983), dăruită mie, pe atunci secretar literar, acum, la împlinirea a 100 de ani de la înființare, Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Directorul TNME i-a mulțumit omului de cultură pentru acest valoros dar, exprimând intenția că muzeul Teatrului va fi reanimat, iar schița își va ocupa un loc de cinste printre exponate.
„Parcurg niște sentimente extrem de sfâșietoare. Aș vrea să vă spun că de câte ori intru în Teatrul Național din Chișinău sunt întâmpinat cu o căldură pe care nu o întâlnesc prea des în viața mea. Iată că și aicea, am venit în acest loc al erudiției basarabene și m-am simțit extrem de apropiat de ceea ce se întâmplă aici, mai ales pentru că și sunt câțiva care se numesc ca mine Rusu sau Rusnac, cum mi se spunea mie când eram elev de liceu”, avea să spună Mircea Rusu, director artistic al Teatrului Național ,,Ion Luca Caragiale” din București. Domnia sa a reiterat plecăciunile în fața tenacității actorilor teatrului în a păstra limba, tradițiile. „Am mai spus-o și o repet, salut, fac reverențe, plecăciuni în fața tenacității dumneavoastră în a vă păstra limba, tradițiile, în a vorbi o românească pe care o prețuiți cum nu de multe ori se întâmplă în țara de unde vin eu, România. Din păcate, în România nu există atâta prețuire pentru limba română așa cum este aici. Ni se pare că ni se cuvine, ni se pare că putem să ne batem joc de ea și de multe ori chiar asta și facem. Vă doresc încă o mie de ani de activitate ca Teatru Național pe aceste meleaguri și să îndurați așa cum am spus”, a spus directorul artistic al teatrului bucureștean, felicitând corpul de actori, în frunte cu temerarul Petru Hadârcă, pentru această întâlnire, pentru această prețuire a Teatrului Național, a limbii române și artei dramatice teatrale și nu numai pe care o desfășoară aici, în această minunată țară, ci și în acest minunat colț de românism.
Mirel Taloș, președinte ICR, consideră că, concluzia acestor zile de sărbătoare este că Teatrul Național ,,Mihai Eminescu” a trecut proba timpului. „O sută de ani sunt peste viața omului, o sută de ani sunt două-trei generații umane. Teatrul Național ,,Mihai Eminescu” a pornit la drumuri prin istorie într-un an în care eram un întreg. Aristotel spune în Retorica că fericirea este un întreg”, a subliniat președintele ICR, Mirel Taloș, exprimând certitudinea că o națiune trăiește prin instituții. „Cred că, cultura noastră comună, cultura română se bazează pe câteva instituții puternice. Cred că Teatrul Național ,,Mihai Eminescu” este printre ele. Cred că după această sută de ani poate sta foarte bine lângă Filarmonica „George Enescu” sau Teatrul Național ,,Ion Luca Caragiale” din București. Este de același calibru și poate de o valoare chiar mai mare pentru că a trecut prin dificultăți prin care instituțiile de dincolo de Prut nu au trecut”, a punctat Mirel Taloș, dorind Teatrului o rezistență la fel de mare, o adaptabilitate la fel de mare și deși nu ne vom vedea peste o sută de ani, este sigur că Teatrul Național ,,Mihai Eminescu” va continua să-și spună cuvântul în cultura română.
Directorul executiv al Teatrului Național Târgu Mureș, Attila Gáspárik a mărturisit că și-ar dori ca și în România odată teatrul să ajungă la Academie. „Măcar o dată să avem și noi prilejul să vorbim în fața academicienilor despre fericirile noastre, bucuriile noastre și despre problemele noastre. Vă felicit că avem acest discurs astăzi, aici, la acest nivel, fiindcă teatrul merită mult mai mult. Treatrul și mai ales teatrele naționale sunt niște vectori care ne arată în ce stare e națiunea și ca limbă și ca gândire. E foarte frumos să păzim tradițiile, dar trebuie să creăm niște tradiții. La 200 de ani trebuie să se vorbească ,,mă, ce-au făcut după o sută de ani?”, că nu a mai fost presiunea din partea puterii, au ajuns și la Academie, au ajuns să fie sărbătoriți, media s-a ocupat cu ei dar ,,ce-au făcut ei? Să ne gândim și împreună și separat fiecare dintre noi ce urmează. În ce stare vom da mai departe teatrul? Cu ce gânduri dăm mai departe teatrul? Cum vom fi memorați dacă vom fi? Ce-am făcut?”. Când vine marele inventor să vedem cât cântărim. Doar de noi depinde dacă putem contribui la un spațiu cultural integrat. Să aducem iarăși la modă umblatul la teatru”, a relevat directorul Attila Gáspárik.
Conferința științifică internațională și-a continuat lucrările în cadrul sesiunii de comunicări:
Dr. Petru Hadârcă, Director al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, Artist al poporului – Din istoria Teatrului Național din Chișinău;
Larisa Turea, critic teatral, Maestru în arte – Spectacolul unui veac de teatru în dialog cu lumea
Mem. cor. al AȘM Ion Hadârcă – Intriga limbajului scenic;
Dr., prof., Angelina Roșca-Ichim, Maestru în artă – Confluența artisticului cu politicul în traseul evolutiv al Teatrului Național „M. Eminescu” din Chișinău;
Dr. hab., prof. Tudor Stavilă, Institutul Patrimoniului Cultural/Universitatea de Stat din Moldova – Scenografia teatrului basarabean;
Prof. Constantin Rusnac, Artist al poporului, Secretar general al comisiei naționale pentru UNESCO – Cuvânt de la un spectator;
Dr. hab. Liliana Condraticova, Academia de Științe a Moldovei– Teatrul Național – un patrimoniu nevalorificat al țării.
Evenimentul s-a desfășurat în format online și a fost transmis din Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei de către IDSI, https://www.youtube.com/watch?v=iTvpBt2VUj0 și RLIVE TV: https://rlive.md/conferinta-stiintifica-internationala-teatrul-national-la-100-de-ani/.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
