Cel de-al cincilea Laureat al Premiului Nobel pentru fizică (2010), Prof. Konstantin NOVOSELOV, va susține prelegerea publică la AȘM , la 11 iunie

04.06.2021
Vizitatori unici: 1000

Finalizăm prezentarea Laureaților Premiului Nobel cu cel de-al cincilea Laureat al prestigiosului premiu pentru fizică, decernat în anul 2010, Prof. Konstantin NOVOSELOV, fizician Rus-Englez, profesor la Centrul pentru Materiale Avansate 2D al Universității Naționale din Singapore, Profesor Langworthy la Școala de fizică și Astronomie a Universității din Mancester. Profesorul Novoselov va susține la 11 iunie 2021,  prelegerea publică „Materiale pentru viitor”.

Konstantin Novoselov s-a născut la 23 august 1974 în Nijnii Taghil, Uniunea Sovietică. A absolvit Institutul de Fizică și Tehnologii din Moscova (MFTI) în anul 1997. A obținut titlul de doctor (PhD) la Universitatea Raddoud din Nijmegen în 2004 sub conducerea prof. Andre Geim. În același an a reușit izolarea grafenului (unui singur strat atomic de carbon) la Universitatea din Manchester, la care s-a transferat cu un an mai devreme. Grafenul este un cristal unic, care incorporează într-un singur obiect o serie de proprietăți superioare: de la mecanică până la electronică, ce provin din lumea remarcabilă a fizicii cuantice. Nu este doar cel mai subțire, dar și cel mai dur. În calitate de conductor de electricitate este mai performant decât cuprul. În calitate de conductor de căldură este mai performant decât orice material cunoscut. Este aproape transparent, dar destul de dens, astfel că nici heliul, cel mai mic atom de gaz, nu poate trece prin el. Potențialul său deplin poate fi realizat doar în aplicații noi, care sunt proiectate special având în vedere acest material. Grafenul nu este destinat înlocuirii altor materiale în aplicațiile existente. Novoselov a reușit extragerea grafenului din grafit, deși calculele teoretice arătau că este imposibil ca un material cristalin atât de subțire să fie stabil.

Konstantin Novoselov a devenit laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 2010, împreună cu Andre Geim, pentru experimente inovatoare privind materialul grafen. Novoselov a fost cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru fizică după Brian Josephson în 1973 și în toate domeniile după Rigoberta Menchu (Premiul pentru Pace) în 1992.

A fost ales membru titular al Societății Regale în 2011. În certificatul respectiv se menționează că interesele științifice ale lui Konstantin Novoselov acoperă un spectru larg de domenii de la supraconductibilitatea mesoscopică și feromagnetism până la știința materialelor și biofizică. A cercetat structuri vortex în supraconductori mesoscopici, a descoperit mișcarea la scară atomică a pereților feromagnetici, a monitorizat bătăile inimii a bacteriilor individuale și a imitat mecanismul de aderență al gecko-ului. Prof. Novoselov acum este recunoscut ca unul dintre pionerii din domeniul grafenului cu un număr important de premii obținute și, împreună cu prof. Andre Geim, este liderul diverselor aplicații ale acestui material începând cu electronica, fotonica, materiale compozite, chimie etc. Prof. Novoselov este ferm angajat în diseminarea științei prin prelegeri publice și interviuri media.

A participat la promovarea oficială a  proiectului Comisiei Europene Graphene Flagship. Este beneficiar al unui grant al Consiliului European de Cercetare (ERC).

Este unul dintre directorii Institutului Național al Grafenului și este membru al Comitetului internațional științific consultativ al Centrului Național de Excelentă ARC din Australia pentru Tehnologii Emergente în Electronica de energii joase. Novoselov a condus o echipă academică, care a monitorizat proiectarea, construirea și lansarea Institutului Național al Grafenului. A contribuit cu un șir de soluții arhitecturale și tehnice unice. Este co-autor al unei cărți despre arhitectura Institutului Național al Grafenului.

În 2014, Konstantin Novoselov a fost inclus în lista celor mai citați cercetători (printre 17 cei mai buni cercetători din întreaga lume).

Printre alte premii și titluri obținute de Konstantin Novoselov se enumeră Premiul European Nicholas Kurti, pentru promovarea noilor lucrări ale tinerilor cercetători în domeniul temperaturilor joase și câmpurilor magnetice puternice în 2007; Premiul tânărului inventator și cercetătorul anului al Universității din Manchester, Premiul European „Europhysics” și Premiul Uniunii Internaționale pentru Fizica Pură și Aplicată pentru descoperirea, izolarea unui singur strat de carbon (grafen) și elucidarea proprietăților remarcabile ale lui în 2008; Cavaler comandor al Ordinului Leului Olandez, membru de onoare al Societății Regale de Chimie (HonFRSC), profesor onorific al Institutului de Fizică și Tehnologii din Moscova (MFTI) în 2010; doctorat onorific al Universității din Manchester, membru de onoare al Institutului de Fizică și Premiul Prelegerii W. L. Bragg al Uniunii Internaționale de Cristalografie în 2011; Premiul Kohn pentru dezvoltarea unei clase noi de materiale: cristale atomice bi-dimensionale în 2012; Medalia Leverhulme a Societății Regale pentru lucrări revoluționare în grafen, alte cristale bi-dimensionale și heterostructuri în baza lor cu mare potențial pentru diverse aplicații în electronică și energetică, membru de onoare al Academiei de Științe a Bulgariei în 2013; Medalia Onsager în 2014; membru titular al Academia Europaea în 2015; Medalia Carbon și Medalia Dalton în 2016; membru asociat al Academiei Naționale de Științe din SUA, membru al Academiei de Materiale Asia Pacific, Premiul Otto Warburg al Fundației de Chimie Otto Warburg pentru descoperirea proprietăților cuantice neobișnuite ale materialelor bi-dimensionale de grosime uni-atomică în 2019.

Novoselov este cunoscut și pentru interesul său pentru artă. Participă la discuții despre relația dintre artă și știință. Consideră că atât artiștii, cât și oamenii de știință se bazează pe curiozitate, dorința de a învăța și imaginație.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie:

Înregistrări online