Calitatea și puterea unor personalități emblematice de a prețui valorile, tradițiile și cultura țării sale

21.04.2022
Vizitatori unici: 771

Acad. Eugen DOGA: „Mulți copaci am sădit eu în viața mea, dar acest teiuleț

cu două rămurele e altceva. E istoric, aș zice, spiritual”

Acad. Mihai CIMPOI: „Imaginea adevărată a unei țări este cea culturală”

Eveniment cultural deosebit la nordul Moldovei, mai exact, în satul Ocnița, raionul Ocnița, onorat de două personalități de marcă ale vieții culturale și științifice - academicianul Mihai Cimpoi și academicianul compozitor Eugen Doga. Manifestarea l-a avut drept protagonist pe bine cunoscutul artist Eugen Doga care a fost invitat să sădească un tei pe Aleea Teilor din grădina Casei-Muzeu „Constantin Stamati”, monument de arhitectură de importanță națională, construit mijlocul secolului al XIX-lea.

La eveniment au fost prezenți scriitorii Vasile Căpățână și Ion Gorgan, precum și președintele și vicepreședintele raionului Ocnița, șeful Direcției cultură, primarul satului Ocnița, consilieri, directorul Muzeului  „Constantin Stamati”, pedagogi, localnici.

Conacul a aparținut lui Constantin Stamati (1786-1869) scriitor iluminist, jurnalist și politician, figură remarcabilă a literaturii române, care, spre sfârșitul vieții, s-a „retras” la domeniul respectiv, unde, în 1869, se stinge din viață. Cu statut de casă-muzeu a fost inaugurat în anul 1988. În anul1992, complexul a dobândit statutul de muzeu. În anul 2002 în muzeu a fost un incendiu, după renovare în anul 2005, muzeul s-a redeschis. După o altă reconstrucție muzeul a fost redeschis la 14 mai 2015.

Teiul sădit de acad. Eugen Doga a completat memorabil „Aleea Teilor” din grădina complexului muzeal, unde stă de strajă și Teiul acad. Mihai Cimpoi, care deschide renumita Aleea încă de la momentul renovării, din 2005, dar și teii altor personalități notorii. Maestrul Doga a vizitat muzeul, care, deși a trecut prin mai multe încercări de-a lungul anilor, după cum s-a menționat, păstrează atmosfera de epocă și spiritul secolului XX.

Compozitorul Eugen Doga a rămas impresionat de această bijuterie istorică, în care sunt expuse circa 350 de articole, inclusiv mobilier, cărți, fotografii, ziare și reviste ale epocii, care reconstituie o pagină importantă a culturii naționale și care conturează într-un mod argumentat personalitatea omului Constantin Stamati și viața clasicului, așa cum a fost. Complexul muzeal include conacul-muzeu, bustul scriitorului, precum și un tei secular de la capătul grădinii, ce păstrează, de asemenea, urmele timpului, frunzele căruia, la vremea sa, au mângâiat cu generozitate gândurile și pașii clasicului Constantin Stamati.

„Încă din anul trecut m-au sunat de câteva ori de la Ocnița cu rugămintea de a veni la ei pentru a sădi un copac în parcul muzeal „Constantin Stamati”. Și iată că Dumnezeu nu a uitat și „i-a suflat” lui Mihai Cimpoi să-mi amintească de acest lucru frumos și să mă ia cu mașina sa, în  satul Ocnița pentru a sădi teiul. Ei, academicianul Cimpoi știa bine drumul, fiindcă un asemenea copac a sădit și el acolo. Ajunși la destinație, ne-am pomenit într-un colț de rai. Nu aș vorbi de bustul marelui om de cultură, al scriitorului Constantin Stamati din preajma casei, de uriașul tei  de 350 de ani, de conacul boieresc a lui Stamati. Aș vorbi, în primul rând, despre munca, grija, dragostea, mândria care se simțea pentru fiecare exponat ce alcătuia acest, neașteptat pentru mine, obiectiv istoric de cultură națională și mă gândeam că într-adevăr noi deseori treceam pe lângă flori, cum scria poetul Anatol Ciocanu. Îmi imaginez câtă dragoste au depus aceste modeste doamne care își fac slujba aici, pe acest mereu verde colț de rai”, a mărturisit la întoarcerea de la Ocnița maestrul compozitor Eugen Doga, împărtășind cu entuziasm despre câte și frumoase lucruri a aflat despre epoca în care a trăit și a făurit clasicul Constantin Stamati.

Îți crea impresia, că te-ai mutat în altă lume, ne-a relatat compozitorul, lume frumoasă și dragă, fiindcă e lumea neamului nostru, aici, pe pământul spulberat de curente sociale și istorice. „Și iarăși mă întorc cu privirea spre acest legendar tei cu ramurile desfășurate împrejur, de parcă vroia să ne spună, că toată lumea din împrejurime e a lui. Și de ce nu?! Câte și mai câte a văzut acest tei, câte vorbe frumoase i-au însoțit creșterea, câtă lume îl salută și-și ia rămas bun de la el, dorindu-i viață și mai lungă. Ei, da copacul meu...? Văd la câțiva metri de la bustul lui Stamati un hârleț pe jumătate în groapă, în care trebuia se pun copacul. Dar iată că vine și copacul!. Vai, eu credeam că e un copac mare, dar el s-a dovedit a fi chiar foarte micuț, să fi avut vreo doi ani. Ei, lasă că va crește, nu are încotro, mă liniștesc eu. Mulți copaci am sădit eu în viața mea, dar acest teiuleț cu două rămurele e altceva. E istoric, aș zice, spiritual”, a spus maestrul Doga, iar după ce i-a turnat apă, l-a sfințit, cum s-ar zice, i-a făcut semnul crucii ca să crească mare și a intrat în casă.

În salonul care evocă ambianța în care a trăit familia Stamati, compozitorul a spus că parcă simțea prezența lui Stamati și a lumii care pășea pragul casei acestea modeste, dar atât de bine îngrijită și gândită. În cea mai spațioasă cameră a casei erau primiți, de-a lungul anilor, cu multă ospitalitate, prietenii și alți musafiri ai lui Constantin Stamati.

Aici a avut loc și o conferință, în cadrul căreia, acad. Mihai Cimpoi a vorbit despre generația compozitorului Eugen Doga, generație din care face parte și renumitul regizor Emil Loteanu, ocnițean și el, din satul Clocușna, dar și un bun prieten al maestrului, colaborarea deosebită a cărora lăsându-ne lucrări de artă de primă importanța, cum ar fi „Lăutarii”, „Baletul „Luceafărul” etc. Acad. Cimpoi a evocat, de asemenea, și generația lui Grigore Vieru, pe care o consideră „generația de aur în Istoria deschisă a literaturii române din Basarabia”, din care a făcut parte și maestrul Eugen Doga, compozitorul fiind bucuros ca a fost parte a așa-zisei generații șaizeciste. Amintind de „Triunghiul Ocniței”, cum i-a spus Victor Teleucă, triunghi care a dat personalități importante, în primul rând, pe Emil Loteanu, Victor Teleucă din Rediul Mare, Gheorghe Ciocoi, acad. Cimpoi a relevat că s-a discutat sub mai multe aspecte importanța acestei generații și ce reprezintă ea pentru actualitate. S-a a vorbit despre ce înseamnă cultură, a punctat eminescologul Mihai Cimpoi, ce înseamnă informație culturală astăzi, în lumea modernă, în lumea post-modernă, în sensul că „imaginea adevărată a unei țări este cea culturală”.

Compozitorul Eugen Doga a observat un pian negru, vechi, de pe vremea lui Constantin Stamati, care este parte a patrimoniului din muzeu. Firește, maestrul s-a apropiat de el, a atins clapele cu mâna,  încercând să-i verifice rezistența. „Vai, păi pianul acesta nu a fost acordat cred că încă din vremurile de pe când aici aveau loc balurile nobilimii boierești, veniți de la Iași ori din alte părți, fiindcă Constantin Stamati era peste tot cunoscut și apreciat ca scriitor, om politic și iubitor de societate nobilă”, a relevat celebrul artist, încercând să facă câteva acorduri, iar pianul a scos niște sunete confuze, în semn, de reproș parcă, că nu a fost acordat măcar cât de puțin către venirea oaspeților. Maestrul Doga a admirat prețioasă bibliotecă, în majoritatea ei alcătuită din cărți în limba franceză. S-a bucurat să vadă tablourile realizate de irepetabilul artist Glebus Sainciuc, care a imortalizat chipul lui Constantin Stamati și al contemporanilor săi, de parcă erau vii și îi urmărea de pe păreți. „Suita noastră, venită din Chișinău, era însoțită de primarul satului, cu nume sonor, ION  CREANGĂ (!) Se vede că și el tot a fost trimis de o energie celestă. Cine știe?...  Și doamna directoare a muzeului și toți slujitorii acestuia emanau bucurie pentru acest frumos loc, unde ei pot să împărtășească dragostea celor care-i vizitează și se bucură de toate cele văzute, trăite și simțite aici. Da eu mă gândeam, că ar fi foarte bine de a veni încoace, pe terenurile acestea verzi, cu un program de muzică, unde ar cânta și bietul pian din conac, și ar asculta muzică nu numai angajații muzeului și locuitorii din Ocnița, ci și bătrânul tei, Constantin Stamati de pe postament, răsucindu-și musteața și copăcelul de tei, răsădit de mine aici, unde încă nu s-au încheiat balurile și nu și-a strâns strunele lira muzei care-l inspira pe marele nostru Constantin Stamati la creație. Toată lumea a rămas încântată de ideea venirii cu un concert. Să ne ajute Domnul”, a mărturisit cu căldură marele artist Eugen Doga. Încărcat de emoții, maestrul a semnat în cartea de impresii, făcând promisiunea de a reveni cât de curând în aceste locuri binecuvântate.

Casa-Muzeu „Constantin Stamati” din s. Ocnița, raionul Ocnița, este una dintre cele trei case memoriale aflate în custodia Muzeului Național de Literatură „Mihai Kogălniceanu”.

La întoarcere, academicienii au participat și la lansarea cărții scriitorului Ion Gorgan, la Biblioteca „Ion Creangă” din Bălți.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: