- Vizualizări: 262
Pe 21 februarie 2025, s-a dat startul audierilor publice ale rapoartelor științifice în cadrul procesului de evaluare a cercetărilor desfășurate în programele instituționale pentru anii 2024–2027, etapa anului 2024. Evenimentul vizează analiza rezultatelor obținute în cadrul proiectelor din domeniile cercetării și inovării finanțate instituțional.
Primele proiecte audiate au fost cele din domeniul sănătății, oferind o perspectivă asupra progresului și impactului cercetărilor realizate. Procesul de evaluare se desfășoară conform cadrului normativ stabilit, incluzând prevederile Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova, Metodologiei de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării și regulamentelor specifice Academiei de Științe a Moldovei.
În prima zi a audierilor publice au fost prezentate și evaluate 26 de proiecte de cercetare din domeniul sănătății. Acestea au vizat subiecte de actualitate, precum bolile netransmisibile, oncologia, cardiologia, neurologia, sănătatea publică și medicina perinatală.
Majoritatea proiectelor au fost apreciate înalt de echipa de evaluatori, evidențiindu-se prin impactul lor științific și aplicabilitatea rezultatelor. Acestea vizează abordări inovatoare în diagnostic și tratament pentru bolile netransmisibile, inclusiv afecțiunile cardiovasculare și neurologice; evaluarea riscurilor chimice, expunerea la radiații și supravegherea rezistenței la antimicrobiene; cercetări privind sănătatea mamei și copilului, inclusiv profilaxia bolilor genetice și impactul factorilor de risc biomedicali asupra dezvoltării copiilor; strategii de management al pacienților cu leziuni multiple în urma accidentelor rutiere și alte direcții relevante.
Vicepreședintele AȘM, acad. Eva GUDUMAC, cea care a moderat cu multă dedicare audierile publice, a apreciat nivelul înalt al pregătirii proiectelor și implementării lor, dar și felul în care despre ele s-a vorbit în cadrul audierilor publice, implicarea cercetătorilor și prezentarea argumentată a rezultatelor obținute în cadrul proiectelor. Acad. Eva GUDUMAC a declarat că aceste proiecte demonstrează angajamentul comunității științifice din Republica Moldova în îmbunătățirea calității actului medical și a sănătății publice, având un potențial semnificativ de aplicare în sistemul național de sănătate. De asemenea, Domnia sa a încurajat participarea activă a cercetătorilor în cadrul proiectelor care aduc plus valoare domeniului medicinii.
Prof. Viorel Prisăcari, membrul corespondent al AȘM, consideră că proiectele prezentate au evidențiat rezultate foarte bune, în ciuda faptului că actualmente condițiile pentru desfășurarea activităților științifice nu sunt excelente. De asemenea, m.c. Viorel Prisăcari apreciză faptul că majoritatea celor care au prezentat proiectele în cadrul audierilor publice au pus accentul pe identificarea factorilor de risc, ceea ce ridică problema prevenirii la un nou nivel.
Prezentă la eveniment, prorectorul pentru activitate de cercetare și inovare a USMF, dr. hab., conferențiar universitar Jana Chihai a apreciat felul în care au fost discutate și evaluate proiectele. Potrivit ei, cercetarea trebuie să fie încurajată și susținută, iar cercetătorii să aibă parte de cât mai multe platforme de discuție de acest fel. De asemenea, dr.hab. Olga Tagadiuc și-a exprimat speranța ca pe viitor în cercetare vor veni mai mulți tineri, inclusiv grație acestor proiecte care permit implicarea și antrenarea lor în asimilarea noilor tehnologii. Potrivit ei, aceasta este calea ce ar trebui urmată dacă se dorește ca cercetarea în medicină să nu dispară.
Deoarece prezentările în cadrul audierilor publice sunt limitate de timp, i-am adresat acad. Eva Gudumac câteva întrebări pentru a înțelege mai bine contextul realizării proiectelor și cât de implicați sunt cercetătorii, cât efort fac dincolo de prezentarea publică a rezultatelor.
Doamnă acad. Eva Gudumac, cum apreciați felul în care au fost prezentate rezultatele proiectelor, oare se reușește în cadrul audierilor publice să fie prezentat tabloul real al cercetărilor făcute sau ar trebui să avem platforme de discuții mai largi?
Înainte de a veni la audiere, analizez toate proiectele. Am pregătire generală în medicină, nu doar în chirurgie, așa că știu ce s-a realizat în fiecare proiect. Când observ că cineva nu concretizează anumite aspecte, încep să întreb, pentru că se vede că se vorbește despre statistici, dar nu despre rezultate. Astăzi am audiat 26 de rapoarte din diverse domenii ale medicinei, de la cercetări fundamentale la studii aplicative în clinici. S-a desprins un punct esențial: colaborarea multidisciplinară este crucială. Este imposibil să facem cercetări aprofundate de unii singuri, deci trebuie să lucrăm împreună, clinicienii, cercetătorii fundamentali și cei aplicativi.
Un alt punct important este acela că multe direcții științifice nu sunt atent analizate. Ar fi util să adăugăm încă un obiectiv pentru a apropia cercetările mai mult de pacient și pentru a integra descoperirile științifice așteptate atât de medicină, cât și de pacienți. În plus, am observat necesitatea ca tinerii cercetători să cunoască istoria domeniului în care activează. Medicina nu începe azi, ea a evoluat, iar acești tineri ar trebui să învețe din trecutul specialității. De asemenea, este important ca cercetătorii să știe ce teme au fost abordate în trecut și ce progrese au fost făcute. În acest sens, ar fi util să avem evaluări ale proiectelor pe parcurs, nu doar la final, pentru a ajusta direcțiile de cercetare dacă este necesar.
Cum se vor reflecta rezultatele acestor proiecte în viața oamenilor, a societății? Există un mecanism prin care să fie transmise aceste informații către autorități pentru a le transforma în politici publice?
Este o întrebare foarte interesantă. Ați observat că am dat o atenție deosebită domnului academician Viorel Prisăcari, care a condus știința la Universitatea de Medicină timp de 23 de ani. A fost important să avem prezentări ale cercetărilor și să familiarizăm tinerii cu critici și propuneri. În acest fel, se transmite generațiilor tinere nu doar cercetarea, ci și importanța acesteia pentru dezvoltarea științei. Chiar și sala plină a Academiei de Științe arată un interes crescut, iar aceste proiecte sunt doar la început. În următorii ani, realizările vor fi și mai mari, dar acest lucru ar putea necesita un auditoriu mai mare și discuții mai extinse. În ceea ce privește transmiterea acestor proiecte în societate sau reflectarea lor în politicile publice, cred că pentru popularizarea științei ar trebui să existe o oră dedicată la televiziuni și radio. În prezent, avem doar câteva minute pentru educație sau sănătate, dar știința ar trebui să beneficieze de mai mult timp. Ar trebui să vorbim despre direcțiile științifice de care țara are nevoie, cum ar fi diabetul zaharat sau colesterolul, teme care pot influența viața oamenilor.
Care ar fi pașii ce ar trebui să-i facă tinerii cercetători care doresc să înceapă proiecte mari de cercetare, dar poate nu au curajul sau resursele necesare?
Întotdeauna, dorința de a avansa se naște în familie. De la părinți învățăm să avem aspirații mari. În cazul cercetării, aceasta trebuie cultivată din copilărie. Este important ca învățătorii să insufle dorința de a învăța și a înțelege. Eu am avut profesori care m-au inspirat și m-au ajutat să mă dezvolt în domeniul meu. Tinerii cercetători trebuie să se gândească la importanța educației în familie și la rolul esențial al mentorilor lor. Pentru tinerii care doresc să facă cercetare, trebuie să înțeleagă că acest drum începe cu învățătura și cu o educație solidă. Iar pentru a obține succes, trebuie să fie perseverenți, să păstreze sănătatea și omenia și să se ghideze după cei care au realizat ceva frumos în viața lor. Eu cred că cercetarea este esențială, dar nu poate fi realizată fără educație corectă și fără sprijinul celor din jur.
Audierile publice vor continua până pe 28 februarie 2025, acoperind proiecte din diverse domenii științifice și tehnologice, cu scopul de a asigura transparența și eficiența utilizării fondurilor publice alocate cercetării.
Rezumatele proiectelor pe cele cinci priorități sunt disponibile pe pagina web a AȘM:
Prioritatea Sănătate – 26 de proiecte – https://asm.md/prioritatea-sanatate-2025-februarie
Prioritatea Agricultură durabilă, securitate alimentară – 12 proiecte – https://asm.md/prioritatea-agricultura-durabila-securitate-alimentara-2025-februarie
Prioritatea Biotehnologii și Protecția Mediului – 8 proiecte – https://asm.md/prioritatea-biotehnologii-si-protectia-mediului-2025-februarie
Prioritatea Provocări societale – 33 de proiecte – https://asm.md/prioritatea-provocari-societale-audieri-2025-februarie
Prioritatea Tehnologii inovative, energie sustenabilă, digitalizare – 26 de proiecte – https://asm.md/prioritatea-tehnologii-inovative-energie-sustenabila-digitalizare-2025-februarie
Graficul audierilor este disponibil la link-ul https://asm.md/audieri-publice-2025-februarie.
La ședințele Secțiilor de științe ale AȘM privind evaluarea cercetărilor efectuate în cadrul programelor instituționale de cercetare pentru anii 2024–2027, etapa anului 2024, sunt invitați directorii de programe, subprograme, cercetătorii științifici, conducătorii organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, reprezentanții mediului de afaceri și ai ministerelor de resort (Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Mediului ș.a.).
Cristina BUMBU
