În Anul Internaţional al Sănătăţii Plantelor, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor marchează 50 de ani de la fondare

29.10.2020
Vizitatori unici: 57

Timp de două zile, 27-28 octombrie 2020, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor (IGFPP) a adus în actualitatea opiniei publice sănătatea plantelor. Sub egida Organizației Internaționale pentru Controlul Biologic și Integrat al Animalelor și Plantelor Nocive, IGFPP a organizat Simpozionul Știinţific Internaţional „Protecţia plantelor: realizări şi perspective”. Simpozionul este consacrat aniversării a 50-a de la fondarea Institutului de Protecţie Biologică a Plantelor și se desfășoară, înclusiv în contextul declarării anului 2020 drept „Anul Internaţional al Sănătăţii Plantelor”.  Evenimentul s-a desfășurat în format mixt, cu prezența în sală a conducerii IGFPP, șefilor de laboratoare, cu alocuțiuni video intervenind conducători ai instituțiilor de cercetare, parteneri de peste hotare, inclusiv din România, Federația Rusă, Ucraina etc.

La eveniment s-au înregistrat 168 de participanți, cu 65 de comunicări științifice, suținute în limbile română, rusă și engleză.

Simpozionul a fost inaugurat de doctorul habilitat în științe biologice Vladimir Todiraș, Șeful Secției de protecția plantelor a IGFPP, a accentuat în luarea sa de cuvânt necesitatea efectuării cercetărilor pentru protecția plantelor, care reprezintă unul din cele mai dificile domenii din cadrul agriculturii contemporane. „Pe fundalul fortificării securității alimentare și reducerii daunelor cauzate de organismele dăunătoare, impactul cărora atinge 25-30%, iar  în condiţiile dezvoltării epifitotice a patogenilor şi invaziei vertiginoase a dăunătorilor şi buruienilor, pierderile de  recoltă depăşind 50-60% sau compromițând complet culturile agricole, a devenit stringentă necesitatea elaborării mijloacelor eficiente de combatere a lor. În consecință poluarea, ca rezultat al aplicării pesticidelor, pune în pericol diversitatea biologică și existenţa numeroaselor specii de plante şi animale”, a menționat dr.hab. Todiraș. Cercetătorul a precizat că o subapreciere a acestor probleme în fitotehnie provoacă nu doar pierderi directe de recoltă, dar şi, indirect, o scădere bruscă a eficienţei tuturor investiţiilor de resurse materiale şi umane, care, pe fundalul agravării situaţiei ecologice, generate de utilizarea pesticidelor, creează grave probleme complexe. Dr.hab. Todiraș, care a avut și calitatea de moderator al sesiunii plenare, a prezentat Buletinul informativ, ce include cele 85 de lucrări, prezentate și publicate în cadrul Simpozionului. Acestea, a specificat doctorul habilitat, reprezintă chintesenţa cercetărilor ştiinţifice efectuate în domeniul protecţiei plantelor în Republica Moldova, în CSI şi în lume, reflectă rezultatele activității științifice a peste 200 de savanți din 20 de centre știinţifice și universitare internaționale şi în cadrul grupelor de creație ale cercetătorilor autohtoni. Culegerea continuă şirul de rapoarte periodice (2009, 2012, 2015, 2018, 2020), elaborate sub egida Secţiei Est-palearctice a Organizaţiei internaţionale de protecţie biologică şi include o prezentare a unui tablou clar al problemelor fitosanitare şi măsurilor de diminuare a impactului negativ al organismelor dăunătoare asupra plantelor de cultură.

Cu un mesaj de salut către participanții la for, s-a adresat online președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Academicianul Tighineanu a transmis felicitări participanților la Simpozion, remarcând că problema abordată de experții domeniului este foarte actuală şi necesită aprofundarea cercetărilor orientate la asigurarea securității alimentare și siguranței alimentelor, dar și menținerea stării mediului înconjurător. Președintele AȘM a apreciat înalt cercetările şi savanţii institutului, care, în condițiile pandemiei continue, depun eforturi consistente, înregistrând rezultate teoretice şi aplicative recunoscute de comunitatea științifică internațională. „În pofida pandemiei, astăzi, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor ne oferă un bun prilej de a ne revedea și a discuta mai multe probleme ce țin de starea științei în contextul jubileului de 50 de ani de la fondarea Direcției de Protecție Biologică a Plantelor în Republica Moldova”, a menționat președintele Tighineanu. Academicianul a ținut să remarce că pentru o țară preponderent agrară cum este Republica Moldova, problema geneticii, fiziologiei și protecției plantelor este una primordială, asupra căreia lucrează actualmente zi de zi în laboratoarele sale experimentale multe zeci de specialiști în domeniu. „În atare condiții, folosirea mijloacelor şi metodelor eficiente de protecţie a plantelor a devenit un imperativ al timpului, iar Republica Moldova trebuie să se racordeze la politicile internaționale în domeniul protecţiei plantelor, evitarea stresurilor climatice și diminuarea impactului negativ al organismelor dăunătoare asupra pierderilor producţiei agricole”, a punctat președintele AȘM, specificând că produsele științifice cu valoare aplicativă obținute de colaboratorii institutului sunt înalt apreciate în plan național și internațional, la diferite expoziții specializate, conferințe, simpozioane.

 

„În acest an jubiliar, de jumătate de secol al oficializării unei noi direcții științifice, efectuând o retrospectivă a dezvoltării institutului și luând în considerare necesitățile stringente ale economiei naționale, vă dorim să munciți în continuare cu același devotament și profesionalism demonstrate întotdeauna – să examinați și să creați noi colecții și specii pentru știința noastră; să identificați mai multe resurse în combaterea dăunătorilor, să elaborați tehnologii moderne de producere a preparatelor microbiene pentru aplicare în protecţia culturilor de seră şi în câmp deschis; să continuați lucrul asupra procedeelor tehnologice pentru sistemele de protecţie integrată a plantelor de cultură şi silvice ș.a.”, a rezumat președintele Ion Tighineanu, dorind succes lucrărilor Simpozionului științific internațional, în cadrul căruia vor fi abordate cu certitudine o serie de probleme de primă importanță, care se vor solda cu o colaborare avantajoasă între mediul științific și cel de afaceri pentru a implementa la nivel de stat principalele realizări ale Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat directorul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, dr. Larisa Andronic. Directorul a remarcat rezultatele înregistrate de savanţii şi specialiştii din domeniul protecţiei plantelor și a accentuat succesele obţinute în soluţionarea problemelor fitosanitare prin elaborarea procedeelor de producere şi aplicare a mijloacelor biologice de protecție a plantelor (substanțe biologic active, entomofagi, preparate biologice şi sisteme de prognozare a dezvoltării organismelor dăunătoare), care se folosesc în sistemele de protecție integrată în agricultura convențională şi cea ecologică. Pentru performanțe în cercetare, dar și cu prilejul aniversar, mai mulți cercetători au fost menționați cu diplome. 

Cuvinte de salut și recunoșință au fost adresate virtual de academician al Academiei Române, profesor Galia Butnaru (Timișoara, România), academicianul Academiei de Științe din Federația Rusă, profesor Natalia Vlasenco și directorul Stațiunii de Carantină Fitosanitară din Ucraina, doctor Vladimir Gunceak (Cernăuți, Ucraina).

În cadrul ședinței plenare a Simpozionului, doctor habilitat în științe biologice, profesor cercetător Leonid Voloşciuc, cu o experiență în cercetare de peste 40 de ani, a prezentat raportul „Omenirea îngrijorată de starea sănătății plantelor”. Potrivit profesorului, necesitatea abordării acestei teme este determinată de gravitatea problemelor fitosanitare și degradarea permanentă a sănătății plantelor, precum şi de sporirea rolului colaboratorilor în elaborarea sistemelor de obţinere a producţiei fitotehnice calitative pe fundalul agravării impactului problemelor ecologice. „Pe fundalul manifestării fenomenelor de globalizare și sporirii impactului problemelor ecologice, cercetătorii și specialiștii din domeniul protecției plantelor au extins gama mijloacelor ecologic inofensive (substanțe biologic active, preparate biologice și entomofagi), ceea ce a sporit vizibilitatea ecologizării agriculturii și a indicatorilor activităților din domeniul agriculturii ecologice”, a declarat savantul, enumerând o serie de realizări ale institutului. Printre cele mai relevante, profesorul cercetător a remarcat: Determinarea componenţei specifice şi a particularităţilor ecologice ale entomofagilor la principalele specii de organisme dăunătoare, alcătuirea cataloagelor şi determinatoarelor, elaborarea procedeelor de păstrare, înmulţire şi activizare a lor; Stabilirea pragurilor economice de dăunare şi elaborarea metodelor de prognozare a dezvoltării speciilor principale de organisme dăunătoare, precum şi a entomofagilor lor; Elaborarea tehnologiilor de producere a multor entomofagi, îndeosebi a celor aplicaţi în protecţia culturilor de seră; Selectarea multor microorganisme de perspectivă  în combaterea organismelor dăunătoare şi elaborarea pe baza lor a 16 preparate biologice; Identificarea şi sinteza feromonilor sexuali ai 18 specii de insecte dăunătoare şi elaborarea schemelor de sinteză originală a feromonilor la 72 de specii şi tehnologiilor de utilizare a lor pentru monitorizarea, capturarea în masă, sterilizarea şi dezorientarea unor insecte dăunătoare.

Raportorul a ținut să specifice că drept reacție a sporirii impactului problemelor ecologice și agravării securității alimentare și siguranței alimentelor, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a declarat anul 2020 „Anul Internaţional al Sănătăţii Plantelor”. Aceasta, susține savantul, reprezintă o ocazie unică pentru creşterea gradului de conştientizare la nivel global cu privire la modul în care protejarea sănătăţii plantelor poate contribui la stoparea foamei, reducerea sărăciei, protejarea mediului şi stimularea dezvoltării economice. „În condițiile manifestării frecvente a contradicției dintre viziunea omenirii asupra rolului plantelor în biosferă și funcțiile protecției lor, devine tot mai evidentă necesitatea schimbării paradigmei protecției plantelor, care, în calitate de construcție mentală larg acceptată, ar oferi comunității umane, pe o perioadă îndelungată, o bază consistentă pentru fundamentarea paradigmei noi „Sănătatea Plantelor”, cu aparatul definitoriu adecvat, spectrul  noțiunilor clare, gama viziunilor teoretice și noțiunile specifice pentru soluționarea problemelor apărute, precum și cadrul instituțional, componentele din structura strategiilor tehnologice, de extensiune și educaționale”, a punctat dr.hab. Leonid Voloșciuc.

Raportul prezentat de profesorul cercetător a inițiat discuții îndelungate privind diversitatea problemelor legate de schimbarea paradigmei protecției plantelor și fundamentarea „Sănătății Plantelor” pentru creșterea gradului de conștientizare la nivel global cu privire la modul în care protejarea sănătăţii plantelor poate ajuta la oprirea foametei, reducerea sărăciei, protejarea mediului şi stimularea dezvoltării economice. 

Simpozionul și-a continuat lucrările în cadrul a patru secțiuni:  

„Biodiversitatea organismelor dăunătoare şi benefice în ecosistemele naturale şi antropizate şi rolul lor în reglarea biocenotică a densităţii populaţiilor”;

„Producerea şi aplicarea produselor de protecţie biologică în bază de entomofagi, organisme entomopatogene şi a microorganismelor antagoniste patogenilor culturilor agricole” (prima zi);

 „Sisteme de protecţie integrată a plantelor cu capacităţi de ameliorare fitosanitară a agrocenozelor şi obţinerea produselor agricole competitive”;

„Aspecte genetice și fiziologice de creare a plantelor de cultură cu potențial sporit de rezistență la boli și dăunători” (a doua zi).

În cadrul celei de-a patra secțiuni, dr. hab. Lupașcu Galina, laureat al Premiului Național 2019, a prezentat considerații cu privire la interacțiunile grâu – patogeni fungi în contextul schimbărilor climatice. Savantul a menționat că schimbările de mediu la nivel global, provocate de activitățile naturale și umane, în special, de revoluția industrială, s-au accelerat în ultimii 200 de ani. Conform unor opinii, a precizat cercetătoarea, emisia gazelor cu efect de seră va continua să crească temperatura globală și să afecteze rezervele de apă în secolul XXI. „Modificarea concentrației de CO2, temperaturii și disponibilității apei poate avea efecte pozitive, neutre sau negative asupra dezvoltării bolii, deoarece fiecare boală poate răspunde diferit la aceste variații. Din considerente genetice, de mediu și tradiție, nu toate culturile au aceeași importanță în alimentația umană, zece din ele ocupând circa 58% din suprafața totală cultivată la nivel global”, a atras atenția dr.hab. Galina Lupașcu. În ceea ce privește securitatea alimentară globală, doar patru culturi – orezul, grâul, porumbul, soia, susține savantul, contribuie cu până la 50% din consumul zilnic de calorii umane la nivel mondial. Pentru multe culturi cu cea mai mare producție mondială, există doar studii descriptive asupra efectelor mediului asupra bolilor majore. Scopul cercetărilor efectuate rezidă anume în stabilirea influenței unor factori de mediu asupra complexului fungic  care produce putrezirea bazei tulpinii la grâul comun de toamnă în condiţiile Republicii Moldova și a potențialului transgresiv la interacţiunea plantelor de grâu cu patogenii. În concluzie, dr.hab. Lupașcu a menționat că, condițiile ambientale înfluențează puternic spectrul fungic care produce putrezirea bazei tulpinii la grâul comun în condițiile Republicii Moldova, ceea ce urmează a fi luat în considerare la elaborarea măsurilor de protecție a acestei culturi. „În condiții mai severe (temperatură ridicată, secetă) crește incidența şi agresivitatea speciei Fusarium equiseti  care anterior se manifesta cu frecvenţă mai redusă. Temperatura influenţează mult capacitatea de interacţiune a grâului cu agenţii cauzali ai putregaiului de rădăcină şi a potenţialului transgresiv al combinaţiilor hibride de grâu. Au fost identificaţi hibrizi de grâu cu transgresii pozitive înalte (69%) care pot eficientiza în mare măsura programele de ameliorare ale acestei culturi preţioase”, a conchis savantul.

Pe parcursul celor două zile, comunicările au fost expuse în regim mixt, acestea fiind axate pe ameliorarea stării fitosanitare şi soluţionarea problemelor ce ţin de sănătatea plantelor, perfecţionarea metodelor de identificare a agenţilor fitosanitari şi de elaborare a metodelor ecologic inofensive de combatere a lor, intensificarea cercetărilor în domeniul fitoimunităţii, elaborarea, perfecţionarea şi aplicarea largă a metodelor biologice de protecţie a plantelor prin aplicarea substanțelor biologic active, entomoacarifagilor şi preparatelor biologice, perfecţionarea sortimentului şi testarea mijloacelor chimice selective de protecţie cu produse mai puţin toxice asupra calităţii produselor agricole, biosferei şi sănătăţii omului, elaborarea şi implementarea largă a sistemelor de protecţie integrată a plantelor în agricultura convențională și ecologică. Importanța și actualitatea acestor subiecte, dar și rezultatele cercetărilor efectuate, au fost expuse în comunicările dr.hab. Vladimir Todiraș, dr.hab. Vasile Voineac, dr.hab. Tudor Nastas, dr.hab. Nicolae Bujureanu, dr. Natalia Raileanu, dr. Svetlana Smerea, precum și a savanților din România, Rusia și Ucraina.

La finele Simpozionului a fost adoptată o Rezoluție care va fi publicată după redactarea și operarea modificărilor parvenite de la participanți.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: