Academicianul Isaac Bersuker, la 95 de ani, activează cu același elan și pasiune

09.02.2023
Vizitatori unici: 1074

Această palmă de pământ, cu numele Basarabia, actualmente Republica Moldova, a dat multe personalități notorii, care au făcut descoperiri științifice în diverse domenii de cercetare: fizică, biologie, chimie, medicină etc. Unul dintre ei este protagonistul nostru.

Isaac Bersuker s-a născut la 12 februarie 1928, la Chişinău, într-o familie de meseriaşi cu patru copii, tatăl fiind lemnar, iar mama casnică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial familia Bersuker s-a aflat în evacuare. În anul 1945, ea a revenit în orașul natal. Viitorul academician a învățat la școala serală, apoi – la Colegiul de Comerț. În anul 1952, a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău, iar în 1957 și-a luat doctoratul la Universitatea de Stat din Leningrad. În perioada 1953-1959 a activat la Institutul de Învăţători din Soroca, după desființarea acestuia trecând cu serviciul la Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

La invitaţia primului preşedinte al AȘM Iachim Grosul, în anul 1959, tânărul se transferă la Institutul de Chimie, unde și-a manifestat din plin talentul său de cercetător şi organizator al științei. În perioada 1962-1964 este director adjunct al Institutului de Chimie pentru probleme de ştiinţă. După susţinerea, în 1964, a tezei de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, a fondat Laboratorul de chimie cuantică, pe care l-a condus aproape 30 de ani. În 1972, Isaac Bersuker a fost ales membru corespondent, iar în 1989 – membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. A fondat școala ştiinţifică de chimie cuantică în R. Moldova. Ideile sale sunt dezvoltate și în prezent de numeroşii săi discipoli, inclusiv 50 de doctori şi 10 doctori habilitaţi. A publicat peste 600 de lucrări ştiinţifice.

            În anul 1993 savantul a emigrat în SUA, unde a activat în calitate de profesor la Universitatea Texas din Austin. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate la peste 150 de conferinţe şi simpozioane internaţionale, a ţinut prelegeri la circa 40 de universităţi ale lumii. Este membru a numeroase societăţi ştiinţifice internaţionale.

Cea mai importantă realizare a sa în cercetare este descoperirea științifică, atestată în 1978 în Registrul de Stat al URSS cu titlul „Fenomenul de scindare-tunel a nivelelor energetice ale sistemelor poliatomice în stare de degenerare electronică”. Conform formulei descoperirii, a fost găsit un nou fenomen de scindare a nivelelor energetice ale sistemelor poliatomice în stare electronică degenerată sau cvasi-degenerată, cauzată de tranzițiile de tunel între configurațiile lor echivalente distorsionate, formate de interacțiunea electron-vibrațională, ceea ce actualmente se numește Efectul Jahn-Teller. Importanța științifică a descoperirii constă în înțelegerea structurii sistemelor poliatomice și a originii proprietăților optice, magnetice, electrice, termodinamice și chimice. În baza acestui rezultat științific au fost prezise și demonstrate experimental un șir de efecte noi în spectroscopie, rezonanța electronică paramagnetică, în cristalo-chimie. A fost dezvoltată o nouă direcție în micro-teoria feroelectricității, numită teoria vibronică. Ne oprim aici – riscăm de a nu fi înțeleși de majoritatea cititorilor.

            Academicianul Isaac Bersuker a fost și rămâne un aprig susținător al cercetărilor fundamentale, care formează temelia rezultatelor aplicative pentru dezvoltarea cercetării, precum și cea a unui stat, chiar dacă acesta e de mici dimensiuni. Nu întâmplptor, ONU a proclamat anul 2022 An Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă. Încă în anul 2005, sosit de peste ocean la o conferință științifică la Chișinău, savantul a atras atenția la această problemă extrem de importantă, care persistă și în Republica Moldova.  

            Istoria ştiinţelor fundamentale de la noi, a subliniat savantul, a demonstrat că cercetărilor de acest gen nu li s-a acordat atenţia cuvenită în trecut, situaţia rămânând aceeaşi şi în prezent. Ştiinţele aplicative sunt mai atractive, dat fiind că ele sunt legate de dezvoltarea economiei naţionale, a businessului mic şi mare, obţinerea profitului, prosperarea societăţii în ansamblu. Ştiinţele fundamentale, la nivel de teorii, ipoteze, nu presupun beneficii imediate, dar necesită, de asemenea, investiţii financiare. În calitate de exemplu de neglijare a reprezentanţilor ştiinţelor fundamentale a fost adus destinul acad. Antonie Ablov (1905-1978), fondator al şcolii ştiinţifice de chimie a compuşilor coordinativi, rezultatele căreia în prezent sunt aplicate pe larg şi cu mare succes în viaţa de toate zilele. Dar atunci, hărţuit de autorităţi în virtutea și a altor circumstanțe, a fost eliberat din funcţia de director al Institutului de Chimie al AŞM, fondat de el, exclus din membrii Secţiei de Ştiinţe Biologice şi Chimice, ca după patru  atacuri de cord să se retragă în lumea celor drepţi.

Deși au trecut trei decenii de când și-a schimbat locul de trai și de muncă, acad. Isaac Bersuker  a păstrat relațiile de colaborare cu foștii colegi de la Institutul de Chimie, dar și cu societatea academică din republică. Contribuie la obţinerea granturilor internaţionale, participă la proiectele comune, susţine tinerii savanţi prin organizarea stagiilor peste hotare, acordarea consultaţiilor, recenzarea lucrărilor.

Este un observator fin a ceea ce se întâmplă în societatea noastră. Îmi amintesc de anul 2012, când am primit un mesaj de la Domnia sa, care, sincer vorbind, m-a uimit. În acel an am publicat istoria dramatică a astrofizicianului de origine basarabeană  Nicolae Donici, căruia i-a fost vandalizat bustul instalat pe fostul teritoriu al observatorului său  de la Dubăsarii Vechi. Materialul publicat într-o revistă cu titlul „Nicolae Donici pedepsit și după moarte” a avut o mare rezonanță, fiind preluat și de presa electronică din republică și nu numai, și, în mod miraculos, a ajuns peste ocean.  Am păstrat acest mesaj, alături de altele pe care le-am primit atunci: „Dear Tatiyana Rotaru, Thank you very much for your nice (very nice) account about the Moldovan astrophysicist Nicolae Donici, his difficult destiny due to the sad, turbulent years before, during, and after the world war II that affected so many people of our Moldova Republic... With my best wishes, Prof. Dr. Isaac B. Bersuker, Academician, ASM, Institute for Theoretical Chemistry The University of Texas at Austin”.

            Acad. Isaac Bersuker  a luat atitudine publică privind trecerea institutelor de cercetare din administrația AȘM către alte structuri de stat și universități, finanțarea precară a cercetării și, în context, perspectiva sumbră de dezvoltare a ei. Un material la această temă a publicat, pe o pagină, săptămânalul „Făclia” la 8 iulie 2022, unde alături de personalități științifice din țară și de peste hotare, inclusiv Laureați Nobel, omagiatul nostru și-a expus punctul de vedere cu privire la reforma învățământului superior și a cercetării, inițiată de ministerul de profil. Ultima sa ieșire publică online a avut loc la 1 iulie 2022, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei de Științe a Moldovei, unde a dat citire Scrisorii deschise adresate autorităților din Republica Moldova. Această mărturie de profundă îngrijorare, poate fi accesată aici: https://asm.md/academicianul-isaac-bersuker-scrisoare-deschisa-catre-autoritatile-republicii-moldova-si-membrii .

În semn de recunoștință, Institutul de Chimie și Academia de Științe a Moldovei organizează vineri, 10 februarie 2023, cu începere de la ora 16:00, în Sala Azurie a AȘM, seminarul științific “Spontaneous Symmetry Breaking and Jahn-Teller Effects” (Ruperea spontană a simetriei și efectele Jahn-Teller), dedicat aniversării a 95-a a academicianului Isaac Bersuker. Anterior, protagonistul nostru a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova și „Ordinul de Onoare”, cu medaliile „David Ben Gurion” (Israel), și „L.A. Ciugaev” (A.Ş. a Rusiei). În 1992, Centrul Internaţional Biografic din Cambridge (Marea Britanie) i-a acordat titlul de „Om al Anului”. 

La această vârstă onorabilă de 95 de ani îi spunem compatriotului nostru:

– Bravissimo, dear Profesor Bersuker! Thank you very much for your wonderful passage through this life! Respect and admiration! Happy birthday to you!

 

 

Tatiana Rotaru

 

           

 

 

 

 

 

 

Categorie:
Cuvinte-cheie: