- Vizualizări: 100
Setarea unor obiective semnificative şi atingerea lor produc sentimente de împlinire şi fericire. Este important, cu precizie de nanometri, vorbind la figurat, să-ţi schiţezi obiective esenţiale şi să identifici calea spre realizarea lor, atunci vei avea şanse reale să devii un om împlinit şi fericit. Mulţi cunosc acest adevăr, dar nu toţi au răbdarea, tenacitatea şi consecvenţa de a atinge atare scopuri.
De unde a început această poveste frumoasă privind cercetările nano? La intersecţia a două secole XX–XXI, fizicianul Ion Tighineanu şi-a realizat un vis al său ce l-a purtat şi s-a conturat distinct pe parcursul unui deceniu. Crearea Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor la Chişinău i-au permis să elaboreze noi nanotehnologii şi nanomateriale, să descopere în aceste produse proprietăţi şi fenomene neîntâlnite până atunci. Dar la începuturi, în condiţiile economice grele ale republicii noastre, iniţierea şi dezvoltarea noilor cercetări costisitoare nano păreau un non sens. Nanotehnologiile şi nanomaterialele – un nou domeniu al fizicii moderne – urmau să revoluţioneze ştiinţa şi să schimbe faţa lumii.
Însă lucrurile mari, de un asemenea calibru, le înfăptuiesc personalităţile cu viziune, determinare şi curaj de a crea ceva de la zero, în cazul nostru, identificând-se nişte spaţii într-un bloc al Universităţii Tehnice a Moldovei. Aici, profesorul Ion Tighineanu, prorectorul de atunci al UTM, urma să creeze Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor (CNSTM) – prima instituţie de acest tip ce avea să iniţieze şi să dezvolte cercetări nano.
Este incontestabil că visurile de acest gen au la bază şi o pregătire ştiinţifică solidă, şi calităţile manageriale respective. Protagonistul nostru s-a aflat în SUA, în cadrul unui proiect de cercetare pe şase luni (2000-2001), finanţat de Consiliul Naţional pentru Cercetare al SUA. Atunci, preşedintele SUA Bill Clinton venise cu o iniţiativă de excepţie – lansarea primului în lume Program în domeniul nanotehnologiilor ce a generat un entuziasm de nedescris în rândul oamenilor de ştiinţă.
Pentru cititorul neavizat vom preciza că nanotehnologia semnifică tehnică modernă, care permite fabricarea dispozitivelor de nivel molecular, capabile să manipuleze materia atom cu atom. Un nanometru este echivalent cu o milionime din milimetru, iar un fir de păr este egal cu 80 mii de nanometri. Devine clar pentru toţi că cercetările la nivel molecular şi atomar necesită microscoape foarte puternice şi foarte costisitoare.
În anul 2001, fiind deschis Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor (CNSTM) în cadrul UTM, profesorul Ion Tighineanu a adus primele echipamente de vârf în domeniul nanotehnologiilor, precum sunt microscopul electronic cu baleaj şi microscopul de forţă atomică, ulterior acesta fiind înzestrat şi cu alte unităţi de cercetare. Anterior, directorul fondator selectase un grup dintre cei mai talentaţi studenţi, fiind atraşi în cercetare de la anul trei. Eduard Monaico, Veaceslav Popa şi Lilian Sîrbu – absolvenţi ai UTM – au fost implicaţi la formarea şi amenajarea noului Centru. Aceşti şi alţi tineri, care urmau să activeze la centrul nanotehnologic, rând pe rând, au fost trimişi în Occident pentru a face cercetare şi a însuşi gestionarea echipamentelor moderne.
Au trecut 24 de ani de la fondarea Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor (CNSTM). Are un parcurs fericit această poveste de peste două decenii? Care sunt elaborările lui cele mai importante? Într-un articol de sinteză recent publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta”, nr. 10 din 6 martie 2025, cu privire la realizările Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor şi dezvoltarea nanotehnologiilor în primul sfert al secolului XXI, prof. Ion Tighineanu consemnează: deja în 2005, am inventat o nouă metodă nanotehnologică, aşa numita Litografie cu Sarcină de Suprafaţă (LSS). Abordarea nanotehnologică inovatoare a deschis noi orizonturi pentru studierea şi utilizarea nitrurii de galiu, fiind aplicată cu succes pentru elaborarea membranelor ultra-subţiri de GaN, cristalelor fotonice bidimensionale şi a diferitor elemente fotonice originale (ghiduri de undă, divizoare de fascicule de lumină. Elaborarea a permis, în premieră, vizualizarea directă a reţelei de dislocaţii într-un corp solid. Tehnologia în cauză a fost înalt apreciată de reputaţi experţi internaţionali în domeniu şi apreciată cu Medalie de Aur (Award of Excellence) la Expoziţia de Tehnologii şi Materiale Noi INPEX-2005 din Pittsburg (SUA).
De asemenea, colaboratorii CNSTM au reuşit să elaboreze pentru prima dată reţele ordonate de nanotuburi din dioxid de titan, apreciate cu Premiul special pentru cea mai valoroasă elaborare în nanotehnologii la al XI-lea Salon Internaţional de Proprietate Intelectuală „Arhimede” de la Moscova din aprilie 2008. În baza acestor reţele de nanotuburi ordonate, au fost construite aşa numitele micro-submarine cu capacităţi de autopropulsie în medii lichide şi de transportare dirijată a micro- şi nano-capsulelor sub influenţa luminii.
Invenția cea mai răsunătoare a Centrului nanotehnologic ţine de elaborarea Aerogalnitului (sau aero-GaN) – un material inorganic fascinant ce manifestă concomitent proprietăţi contradictorii – hidrofobe şi hidrofile: hidrofobe la umezire şi hidrofile atunci când proba este îndepărtată de la contactul cu apa. Materialul miracol este constituit din elemente tetrapode cu cavităţi şi pereţi ultra-subţiri, care se autoorganizează la interacţiunea cu apa, la fel, ca şi fosfolipidele – moleculele organice amfifile în procesul de formare a membranelor celulare. Autoorganizarea componentelor, flexibilitatea, stabilitatea chimică, rezistenţa la radiaţii şi alte proprietăţi excepţionale ale Aerogalnitului deschid o multitudine de oportunităţi pentru utilizarea practică a noului nanomaterial în structuri micro-electro-mecanice cu autopropulsie şi eficienţă energetică sporită, în microfluidică, senzorică, ecologie, biomedicină, microrobotică etc.
Prof. Ion Tighineanu consideră cea mai mare realizare a Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor crearea în Republica Moldova a şcolii ştiinţifice în domeniul nanotehnologiilor şi pregătirea cadrelor de înaltă calificare. În aceşti ani, au realizat aici cu succes tezele de doctorat 12 tineri: Veaceslav Popa, Eduard Monaico, Mihai Enache, Lilian Sirbu, Olesea Volciuc, Tudor Branişte, Alexandru Burlacu, Vitalie Postolache, Vladimir Ciobanu, Elena Monaico, Vadim Morari şi Andrei Tiron. Unul dintre ei, Eduard Monaico, anul trecut, a susţinut şi teza de doctor habilitat. Actualmente lucrează asupra tezei de doctor habilitat Tudor Branişte, preşedintele Academiei Tinerilor din Moldova.
Colaboratorii Centrului Naţional au câştigat prin concurs importante granturi internaţionale, inclusiv unul în valoare de 0,5 milioane euro prin Programul European Cadru 7 şi altul – de un milion de euro prin Programul Orizont-2020, oferind multor tineri din diferite instituţii autohtone accesul la o infrastructură modernă pentru realizarea tezelor de licenţă, masterat şi de doctorat. Numai în cadrul proiectului european NanoMedTwin, 16 tineri au beneficiat de mobilitate academică, vizitând pentru 4-6 luni laboratoare de elită din Germania, Suedia, Italia şi Marea Britanie. Unii dintre aceşti tineri, iniţiaţi în cercetare la Centrul Naţional, desfăşoară în prezent o activitate laborioasă în institute de cercetare şi companii industriale din alte state. De exemplu, doar în Germania activează: dr. Sergiu Langa la Institutul Fraunhofer, Dresden; dr. Ala Cojocaru la Compania Phi-Stone AG, Kiel; dr. Olesea Volciuc la Compania ZEISS Semiconductor Manufacturing Technology, Oberkochen; dr. Oleg Gridenco la Bruker Daltonics, Bremen.
Activitatea ştiinţifică şi managerială a prof. Ion Tighineanu reflectă strălucit avansarea sa profesională: a fost ales membru corespondent (2007), membru titular (2012) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române (2015), profesor de onoare al Universităţii din Shizuoka, Japonia (2017), membru al Academiei Europene (2021), membru al Consiliului Ştiinţific Internaţional (2022), membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (2022) etc. Din 2019, este preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. O considerare a meritelor academicianului Ion Tighineanu sunt forurile internaţionale în domeniul nanotehnologiilor care i-au încredinţat rolul de preşedinte: Conferinţa Internaţională în Nanotehnologii (ediţiile 7 şi 8), organizate la Barcelona, Spania, la 4-6 mai 2015 şi 8-9 mai 2018, convocate de Societatea Internaţională pentru Optică şi Fotonică (SPIE).
Cine i-au dat viață şi cei 7 ani de acasă, cine l-au învăţat, i-au pus acea bază temeinică morală şi intelectuală ca apoi, după alte studii serioase, să-şi creeze frumoasa sa poveste de viaţă? S-a născut la 22 martie 1955 în s. Sofia, raionul Drochia, într-o familie cu 4 copii, părinţii cărora, Ana şi Mihai Tighineanu, le-au dat totul ce puteau pentru o bună educaţie. Elevul Ion Tighineanu, curios din fire, îşi aminteşte de numeroasele întrebări despre universul nostru miraculos pe care le punea mai întâi părinţilor, apoi primei învăţătoare Nina V. Flueraru. Curiozitatea şi dorinţa sa nestăvilită de a înţelege tainele naturii a fost observată de profesorul de matematică Victor E. Proca şi, ceva mai târziu, de profesorii de fizică Victor P. Edu şi Anatolie A. Chişlari. Graţie lor, în şcoala medie, pe lângă programul de studiu obişnuit, Ion Tighineanu a avut şi un program propriu ce prevedea soluţionarea problemelor de matematică şi fizică. Ajungând până în clasa a X-a, tânărul rezolvase deja sute de probleme din manuale extra curriculare, pe care i le puneau la dispoziţie dascălii săi. În aceşti ani, şi-a format caracterul său îndrăzneţ şi intransigent: deseori căuta rezolvarea unor probleme grele până după miezul nopţii.
Fire romantică, în anii de şcoală, s-a îndrăgostit de poezie. A învăţat pe de rost poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu, îi plăceau mult şi versurile lui Serghei Esenin. A început să scrie poezii, dar dragostea pentru fizică şi matematică a prevalat, creaţia literară fiind abandonată. Totuşi, în clipe de inspiraţie, tânărul revenea la poezie, astfel că la acest hobby al său nu a renunţat nici până astăzi.
Absolvent cu medalie de aur a şcolii medii din s. Sofia, în vara anului 1972, s-a înscris la Institutul Politehnic din Chişinău, susţinând un singur examen la fizică cu nota „5” (nota maximă pe atunci). Studiind aici, a rămas impresionat de prelegerile susţinute de acad. Sergiu Rădăuţanu, de profesorii Tudor Şişianu, Anatol Casian, Aurel Marinciuc şi Sergiu Dimitrachi. După ce a încheiat anul doi de studii, la Chişinău a venit o comisie de la Moscova care a selectat studenţi eminenţi de la facultate pentru a face studii de performanţă în metropola rusă.
În semestrul doi al anului trei de studii, Ion Tighineanu a fost înmatriculat, prin transfer, la Institutul de Fizică şi Inginerie din Moscova, Facultatea Specială de Fizică, a cărei curator era acad. Nikolai Basov, unul din inventatorii primului laser din lume, Laureat al Premiului Nobel în domeniul Fizicii (1964). Prezintă interes faptul că, peste câteva luni, studenţii au fost trimişi în diverse laboratoare pentru a se încadra în cercetarea ştiinţifică. Protagonistul nostru a fost repartizat în Laboratorul de Electronică Cuantică al Institutului de Fizică „P. Lebedev” al Academiei de Ştiinţe a ex-URSS. Aici a făcut cunoştinţă cu acad. Alexandr Prokhorov, cel de-al 2-lea Laureat Nobel în domeniul fizicii pentru elaborarea primului laser.
În anii de studii a acumulat un fundament solid de cunoştinţe în domeniul fizicii, electronicii şi ingineriei. În 1978 a absolvit Facultatea Specială de Fizică cu diplomă de excelenţă. Lucrarea de licenţă a fost susţinută în limba engleză, un caz mai rar întâlnit pe atunci, preşedinte al Comisiei de Stat fiind acad. Nikolai Basov.
Studiile de doctorantură le-a continuat la Institutul de Fizică „P. Lebedev” al Academiei de Ştiinţe. La sugestia acad. Sergiu Rădăuţanu, drept obiecte de studiu au fost selectaţi compuşii semiconductori binari şi ternari. Cercetările în cadrul doctoratului le-a efectuat în prestigiosul Laborator de luminescenţă sub îndrumarea profesorului Anatoli Georgobiani şi în strânsă colaborare cu alţi experţi notorii, precum prof. Victor Vavilov, dr. Iurii Ozerov şi dr. Alexei Spiţîn. În decursul studiilor de doctorat a prezentat 7 rapoarte la Seminarul de specialitate, la şedinţele căruia participau experţi notorii din institutele de cercetare din regiune. Anume, în această perioadă, a însuşit arta de a comunica şi a colabora cu experţi din diverse institute şi centre de cercetare, ocolind barierele interdepartamentale.
Dl Ion Tighineanu a susţinut teza de doctor în aprilie 1982 şi a revenit acasă, la Chişinău, în Laboratorul de compuşi semiconductori, condus de acad. Sergiu Rădăuţanu. Au urmat ani de cercetare profundă a unei serii de compuşi semiconductori ternari care, în decembrie 1990, s-au soldat cu susţinerea tezei de doctor habilitat. În următorii trei ani a avut câteva deplasări memorabile împreună cu acad. Sergiu Rădăuţanu: în Coreea de Sud (august 1991), Italia (martie 1992) şi Japonia (august 1993), fiind puse bazele unor importante punţi de colaborare internaţională. În anul 1995, a câştigat o prestigioasă bursă internaţională, oferită de Fundaţia germană „Alexander von Humbold”, care i-a deschis calea spre noi orizonturi ştiinţifice. La Universitatea Tehnică din Darmstadt s-a implicat în dezvoltarea tehnologiilor electrochimice pentru elaborarea a noi materiale şi structuri de dimensionalitate redusă. Cercetările realizate aici au contribuit la obţinerea, în 1997, a primului grant în domeniul nanotehnologiilor, cercetări dezvoltate ulterior la Universitatea din Michigan, SUA, şi care au pus temelie miraculoasei poveşti de la Chişinău, începute la intersecţia dintre secole.
Istoria Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor este scrisă în continuare de echipa sa tânără care dezvoltă cercetările nano, de studenţii de la Universitatea Tehnică a Moldovei, care îşi realizează aici lucrările de licenţă şi cele de masterat, şi nu în ultimul rând, de tinerii fizicieni, care perseverează în acest domeniu şi susţin aici tezele de doctorat. În preajma lor este directorul fondator al Centrului, acad. Ion Tighineanu, preşedintele AŞM – îndrumător al tinerilor împătimiţi de ştiinţă, sprijinindu-i să se realizeze în viaţă şi în profesie.
La mulţi ani viguroşi, dle Academician şi dle Preşedinte!
Tatiana ROTARU
Material publicat în Săptămânalul „Făclia”, nr. 11 din 21 martie 2025
Stimate Domnule Academician Ion Tighineanu,
la ceas aniversar, când împliniţi frumoasa vârstă de 70 de ani, redacţia ziarului pedagogic Făclia, în frunte cu redactorul-şef Tudor Rusu, vă adresează cele mai calde felicitări şi urări de sănătate, inspiraţie şi împliniri.
Aţi fost şi rămâneţi un far călăuzitor al ştiinţei, un arhitect al cunoaşterii şi un neobosit promotor al progresului, îmbinând rigoarea cercetătorului cu viziunea unui adevărat strateg al viitorului. Prin contribuţia Dumneavoastră remarcabilă la dezvoltarea nanotehnologiilor şi a cercetării fundamentale, aţi înscris numele Republicii Moldova pe harta ştiinţei internaţionale.
Nu doar ştiinţa vă datorează recunoştinţă, ci şi educaţia, căci prin generozitatea şi pasiunea Dumneavoastră, generaţii de tineri au fost inspiraţi să urmeze calea excelenţei. Aţi oferit nu doar cunoaştere, ci şi aripi pentru visurile celor care aspiră spre noi orizonturi.
Vă mulţumim pentru efortul depus, pentru lumina pe care o răspândiţi în lumea ştiinţei şi a educaţiei! Vă dorim ani rodnici în continuare, sănătate deplină şi noi reuşite!
Cu profundă apreciere,
Tudor RUSU, redactor-şef al ziarului,
împreună cu întreg colectivul
