Academicianul Andrei Andrieș – cel de al treilea președinte al AȘM în perioada zbuciumată de tranziție, ar fi împlinit 90 de ani (24.10.1933-07.04.2012)

30.10.2023
Vizitatori unici: 883

Vineri, 27 octombrie curent, în ultima zi de săptămână, s-a întrunit masa rotundă cu genericul „Academicianul Andrei Andrieș la 90 de ani: Destin de savant și apărător al Cetății academice“, convocată de Secția de Științe Exacte și Inginerești a AȘM și Institutul de Fizică Aplicată al USM. Evenimentul a fost conceput drept un omagiu binevenit și merituos pentru cel care a fost fizicianul academician Andrei Andrieș – cel de al treilea președinte al AȘM (1989-2004) într-o perioadă extrem de grea, reliefată  de mișcarea de renaștere națională în fostele republici sovietice, dar și de desființarea URSS, războiul din Transnistria – toate împreună au creat o stare de dezechilibru în relațiile dintre noile structuri de stat și organizațiile din sfera cercetării și inovării.

Aceste gânduri au fost dezvoltate în cuvântul inaugural al mesei rotunde de dna m.c. Svetlana Cojocaru, președinte interimar al AȘM și moderator al ședinței. „La 24 octombrie, acad. Andrei Andrieș ar fi împlinit 90 de ani. A deținut mandatul de președinte al AȘM în perioada (1989-februarie 2012), a precizat Dumneaei. – I-a revenit o perioadă tumultuoasă, cu avântul mișcării de renaștere națională, pe de o parte, dezintegrarea Uniunii Sovietice, pe de altă parte. Anume în ani `90 – ani zbuciumați, remarcați de schimbări radicale în țară și în lume, a activat acad. Andrei Andrieș. Generația mea își amintește bine această perioadă, când era în toi dezmățul privatizării. Academia de Științe trebuia să lupte cu adevărat pentru a-și păstra patrimoniul, unde a reușit, unde mai puțin a reușit. E foarte regretabil, de exemplu, că s-au pierdut din proprietatea academică căminele pentru tinerii specialiști, fapt care s-a reflectat negativ asupra angajării tinerilor în cadrul AȘM. Dar s-au păstrat institutele AȘM, s-au păstrat în mare parte terenurile, blocurile și principalul - a fost salvat potențialul științific. În această situație de incertitudine, firește, au fost și pierderi. Pe la sfârșitul anilor `90, ne amintim, că blocul fizicienilor și matematicienilor a fost conectat la încălzire la finele lui ianuarie-începutul lui februarie, nu din motive că afară erau temperaturile înalte, ci din lipsă de finanțe pentru a achita costurile căldurii. Întârzieri salariale de aproape jumătate de an, necesitatea de a trimite în concedii forțate pe câteva luni, pe cont propriu, mai mulți colaboratori, nevoia de a disponibiliza anumiți colaboratori care aveau posibilitatea să se angajeze în alte instituții, fiind rugați să plece. Acea pierdere de atunci nu o avem restabilită nici până azi. Dacă examinăm diagrama de vârstă a cercetătorilor științifici, putem observa o evidentă lipsă a personalului de vârstă mijlocie, care a plecat în acea perioadă. Drept ilustrare la cele spuse vă atrag atenția la imaginea de pe ecran, unde în prezidiul Adunării generale îi vedem pe acad. Andrei Andrieș și dl Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova, în palton, căci în acea sală era teribil de frig. Dar cu timpul am depășit acele probleme, le-a depășit Academia de Științe, dar principalul, subliniez, s-a reușit să se păstreze institutele de cercetare, școlile științifice și potențialul intelectual. Nu ne gândeam pe atunci că cea mai dureroasă lovitură urma să vină cu mult mai târziu, când eram deja cu speranța  că mergem în direcția cea bună, dar acesta e deja un alt subiect. Deși, în acea perioadă, eu personal am contactat mai puțin cu președintele Andrei Andrieș, mi-a rămas în memorie imaginea lui de savant consacrat, de om de stat, de conducător care a dat dovadă de fermitate, dar și de blândețe și omenie rară”.

Dna Svetlana Cojocaru n-a trecut cu vederea și un alt capitol semnificativ din viața și activitatea acad. Andrei Andrieș în calitate de președinte al Academiei de Științe. Împreună cu Prezidiul AȘM, membrii AȘM, acesta s-a implicat activ în problemele de identitate națională, a limbii vorbite în Republica Moldova. Vă amintiți de conținutul articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, unde  figura sintagma de limbă moldovenească, fiind în sfârșit, prin decizia Parlamentului Republicii Moldova din 16 martie 2023, înlocuită în toată legislația Republicii Moldova prin  sintagma „limba română”. După cum constatăm și azi, lupta pentru adevărul științific a început cu peste trei decenii în urmă. La inițiativa Institutului de Lingvistică al AȘM a fost elaborată o argumentare științifică, tratată din punct de vedere istoric, lingvistic care ulterior a fost adoptată în calitate de hotărâre a Prezidiului AȘM (istorica Hotărâre a Prezidiului din 1994), iar peste un an – a Adunării Generale a AȘM. Predecesor pentru acest eveniment a fost Congresul al XVIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ce și-a ținut lucrările în iulie 1993, la Chișinău. A fost o participare impresionantă cu circa1000 de delegați, inclusiv 400 de peste hotare, acad. Andrei Andrieș fiind unul din organizatorii acestui Congres cu participarea Academiei de Științe a Moldovei și a Academiei Române.

Conform agendei de lucru, cuvântul i-a fost oferit dr. hab. Mihail Iovu, profesor universitar, unul din discipolii acad. Andrei Andrieș, care și-a propus să elucideze subiectul „În memoria academicianului A. Andrieș: file biografice și activitatea științifică“. Raportorul s-a referit succint la biografia, studiile și tezele de doctorat susținute de omagiat, o atenție mai mare acordând cercetării științifice realizate de acesta. În a. 1970, în baza unui grup de cercetare, a fost creat Laboratorul Proprietăți fotoelectrice ale semiconductorilor“, condus de dr. Andrei Andrieș. Inițial activitatea lui științifică era axată pe studiul proprietăților electrice, optice și fotoelectrice ale diferitor sisteme binare şi ternare de semiconductori calcogenici vitroși. Semiconductorii necristalini, inclusiv sticlele calcogenice, reprezintă un grup de materiale cu proprietăți fizice diferite de cele ale semiconductorilor cristalini. Pe parcurs, domeniile de activitate s-au extins: au fost inițiate cercetări ce vizează fotoconducția nestaționară și curenți tranzitorii; fibre optice din sticle calcogenice; optica integrală și optica neliniară; transformări fotostructurale sub acțiunea radiației electromagnetice; medii de înregistrare a informației optice și holografice; materiale nanocompozite obținute din materiale organice și anorganice etc.

Profesorul Mihail Iovu a specificat că dezvoltarea cercetărilor fundamentale și aplicative în cadrul școlii științifice a acad. A. Andrieș au contribuit la aprofundarea cunoștințelor în domeniul fizicii semiconductorilor necristalini. A fost determinat spectrul stărilor localizate, astfel, pentru prima dată, este cercetat transportul dispersiv al purtătorilor de sarcină electrică. Prezintă interes științific modelul teoretic de captare multiplă a purtătorilor de sarcină pe stările localizate din banda interzisă, propus și dezvoltat de fizicieni. Totodată, complexul studiilor efectuate a permis de a înțelege mai bine efectul de memorie fotoelectrică, a reacțiilor electrochimice și fotoinduse în volum și la interfața materialului amorf cu electrodul metalic. O altă direcție importantă, dezvoltată în școala științifică condusă de acad. A. Andrieș, se referă la elaborarea și studiul fibrelor optice și a ghidurilor planare din sticle calcogenice, menite pentru optica integrală și sistemele de telecomunicații prin fibre optice. De asemenea, a fost elaborată o gamă întreagă de senzori pe fibre optice de deformație, de deplasare, de pază a obiectelor strategice, de înregistrare a radiației IR etc. În ultimii ani de viață, acad. A. Andrieș a acordat o atenție deosebită elaborării de noi materiale pentru optoelectronică, fotonică și energetica solară. Acestea sau dovedit a fi materialele nanocompozite obținute în baza compușilor neorganici și organici, dopați cu elemente de pământuri rare (RE). În context, evidențiem noile materiale nanocompozite cu proprietăți luminescente majore în domeniul vizibil al spectrului, elaborate și studiate în acest laborator. În anul 1993, în baza a patru laboratoare a fost instituit Centrul de Optoelectronică al Institutului de Fizică Aplicată, subdiviziune condusă de acad. Andrei Andrieş până la sfârșitul vieții (a. 2012).

Un sincer omagiu pentru acad. Andrei Andrieș a adus la această masă rotundă dr. hab. Elena Achimova – o altă discipolă recunoscătoare a regretatului savant. În prezentarea sa intitulată „Deschiderea noilor orizonturi de școala științifică a academicianului Andrei Andrieș în domeniul semiconductorilor necristalini”, doamna Achimova, șef de laborator la Institutul de Fizică Aplicată, a scos în evidență capacitățile distinsului academician de a anticipa perspectivele de dezvoltare a unei noi direcții de cercetare. Datorită cunoștințelor și experienței acumulate, infrastructurii de cercetare create și sprijinului permanent din partea academicianului A. Andrieș, metoda digitală de înregistrare a elementelor de difracție optică elaborată în laborator a fost adoptată în anul 2010 în calitate de metodă de control. Printre noile idei generate și implementate sub conducerea acad. A. Andrieș, care au pus bazele unor noi direcții în studiul mediilor dezordonate, se enumeră trecerea de la holografia tradițională (scalară) către holografia sensibilă la polarizarea luminii și dezvoltarea holografiei digitale, care include atât hologramele digitale cât și metodele holografice digitale de înscriere și studiu a informației optice. Extinderea în continuare a infrastructurii tehnologice și a materialelor noi utilizate a deschis noi perspective pentru implementarea unei serii de proiecte, printre care hologramele elaborate în baza elementelor optice difractive pe sticle calcogenice și azopolimeri pentru utilizare în securizarea informației, în biofizică, biomedicină și optoelectronică; noi materiale funcționale compozite și structuri în baza sticlelor calcogenice și fotopolimerilor pentru aplicații optice și optoelectronice; aplicarea și identificarea quasihologramelor de protecție pe obiecte din metale prețioase; microscopul holografic digital pentru studiul țesuturilor biologice. Rezultatele cercetării au fost publicate în cele mai prestigioase reviste din domeniu. Confirmarea importanței cercetărilor efectuate au constituit cele 10 proiecte internaționale finalizate de laborator în perioada 2012-2023, inclusiv proiectul european H2020-TWINN „HOLO” (2916-2018) în valoare de 1 milion de euro, la acea vreme cel mai mare proiect finanțat de UE pentru tara noastră.

Frumoase „Amintiri și meditații despre activitatea de cercetare în grupul acad. Andrei Andrieș” a prezentat la această întâlnire m. c. Dumitru Țiuleanu, discipol al regretatului savant, în prezent profesor universitar la UTM. Aducerile aminte l-au transpus în îndepărtatul an 1970 – el, proaspăt absolvent al Facultății de fizică și matematică a USM și cu îndreptare la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, în Laboratorul nou creat „Proprietățile fotoelectrice ale semiconductoarelor”, condus de dr. Andrei Andrieș, fizician deja format și recunoscut după absolvirea doctoranturii renumitului Institut Fizico-Tehnic „A. Ioffe“ din St. Petersburg. Acolo, sub conducerea  prof.  B.T. Kolomiets a susținut teza de doctor în științe (1963) cu titlul „Conductivitatea și fotoconductivitatea  semiconductorilor vitroși în sistemul Tl-As-Se-Te”. În lucrare a fost arătat clar că sticlele calcogenice semiconductoare (SChS) nu pot fi eficient dopate. Această concluzie foarte importantă a fost menționată chiar de prof. Nevell Mott în prelegerea sa Nobel. Însă autorul Andrei Andrieș, foarte modest și cumpătat, n-a afișat niciodată acest lucru, deși în sine se bucura de acest succes răsunător. Dumitru Țiuleanu a mai mărturisit că în perioada 1970-1980 echipa laboratorului a publicat 75 de lucrări științifice și a primit 6 brevete de invenție. Atunci dr. A. Andrieș a susținut teza de dr. hab. în fizică și matematică (1975), iar discipolii săi, D. Țiuleanu (1975) și M. Iovu (1976) – tezele de doctor în același domeniu. În  anul 1978, Andrei Andrieș a fost ales membru corespondent al AȘM. E un exemplu de colectiv puternic de cercetare, unit prin pasiunea sa față de  știință și colegialitate. După 19 ani de activitate la Academia de Științe,  deja dr. hab. Dumitru Țiuleanu a fost invitat la Universitatea Tehnică în calitate de șef al Catedrei de fizică. Aici a fondat direcția ştiinţifică: "Cercetarea proprietăților fundamentale ale semiconductorilor calcogenici necristalini şi aplicarea lor în micro şi nanoelectronică". În procesul dezvoltării acestei direcții de cercetare au fost create laboratoare științifice şi implicați în activitatea lor studenți, masteranzi și doctoranzi ai Universității Tehnice a Moldovei. Un exemplu elocvent de cooperare eficientă a unui institut de cercetare academică și o instituție de educație. Și ultimul detaliu la această istorie de viață: în anul 2017, profesorul universitar Dumitru Țiuleanu a fost ales membru corespondent al AȘM.

La sfârșitul anilor`90, au fost recunoscute avantajele utilizării noilor tehnologii informaționale și comunicaționale (TIC). A demarat procesul de reformare a componentelor electronice și crearea unei rețele organizatorice noi la nivel național. În acest context, dr. Grigore Secrieru, prezent la eveniment, a remarcat rolul decisiv în acest domeniu al acad. Andrei Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, și a acad. Ion Bostan, rector al UTM, care au fost promotorii fondării în anul 1999 a rețelei comune științifico-educative RENAM (Research and Educational Networking Association of Moldova), administrată de Asociația obștească RENAM, grație suportului de grant al Comitetului Științific NATO. Mai mult de 20 de ani, a subliniat vorbitorul, temelia mediului informațional academic al sferei C&D îl constituie RENAM – parte componentă a infrastructurii naționale și globale Internet, creată și dezvoltată cu un suport de granturi internaționale (NATO, UE etc.) La rețeaua RENAM s-au conectat AȘM, UTM, alte universități și instituții din mediul academic, culturii și medicinei. Acad. Andrei Andrieș, în calitate de director, a depus eforturi considerabile pentru ca RENAM să se afirme ca o infrastructură informațională dezvoltată în țară cu prestarea serviciilor specifice și necesare comunității din sfera științei și inovării. A avut grijă de acest „copil” al său până la sfârșitul vieții. Deja fiind grav bolnav, și-a făcut darea de seamă despre activitatea RENAM și planul de perspectivă pentru anul următor.

La propunerea moderatoarei, m.c. Svetlana Cojocaru, masa rotundă a finalizat cu un fragment din discursul video al acad. Andrei Andrieș, președintele AȘM, rostit în iulie 1993, exact cu 30 de ani în urmă, la Congresul al XVIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Fața sa emană lumină, vocea este calmă, dar răsună cu fermitate în abordarea problemelor spinoase adunate la acel sfârșit de secol și al mileniului doi. Una din ele – Limba vorbită în Republica Moldova este Limba Română.

 

Eternă amintire academicianului Andrei Andrieș – cel de al treilea președinte al AȘM, ilustru fizician și patriot!

Tatiana ROTARU

 

Categorie:

Înregistrări online