- Vizualizări: 906
Adunarea generală a Secției Științe ale Vieții a Academiei de Științe a Moldovei s-a întrunit în ședință la 25 ianuarie 2023, având în agendă alegerea conducătorului acestei Secții, care, conform Codului cu privire la știință și inovare, este și vicepreședinte al AȘM. Structura academică respectivă a fost coordonată mai mulți ani de acad. Boris Găină, inclusiv în ultimul mandat de patru ani. Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, ales pentru al doilea mandat la 17 noiembrie 2023, își formează în prezent echipa de lucru pentru realizarea Programului managerial cu genericul „Academia de Științe – for al demnității și consacrării, promotor al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. De această dată președintele AȘM a venit cu o propunere nouă pentru Adunarea generală a Secției Științe ale Vieții – în calitate de vicepreședinte al AȘM pe domeniul respectiv a propus-o pe academiciana Eva Gudumac, care a activat în mandatul precedent în calitate de adjunct al conducătorului Secției respective. Prin urmare, dna profesor Gudumac cunoaște munca organizatorică și specificul acestei Secții și, în ansamblu, posedă o vastă experiență de muncă profesională – chirurg pediatru, precum și pedagogică – profesor universitar al Universității de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu” timp de zeci de ani. Totodată, dl acad. Tighineanu i-a adus mulțumiri vicepreședintelui Boris Găină pentru munca excercitată, energia creatoare, imaginea pozitivă asociată Academiei prin oamenii de valoare ai Secției, prin realizările lor științifice și inovative.
Discuțiile cu privire la candidatura propusă au fost susținute cu argumentele de rigoare de academicienii Stanislav Groppa, Gheorghe Ghidirim, Mihai Popovici, Maria Duca, Boris Găină, Teodor Furdui, membrii corespondenți Viorel Prisăcari, Boris Boincean, Emil Ceban, Rodica Sturza, Elena Zubcov. S-a menționat că acad. Eva Gudumac propusă la funcția de vicepreședinte al AȘM este susținută și de mediul universitar, că este o profesionistă de marcă, perseverentă, disciplinată, diplomată, săritoare la nevoie etc.
În continuare, a fost creată comisia de numărare a voturilor, dat fiind că alegerile vicepreședintelui, conform cerințelor regulamentare, au loc cu vot secret. Membrii aleși ai comisiei respective m.c. Viorel Prisăcari, m.c. Valeriu Fală și m.c. Tudor Cozari s-au convocat în ședință organizatorică, la final eliberând buletinele de vot celor prezenți. Astfel, membrilor titulari, membrilor corespondenți și membrilor desemnați ai Secției Științe ale Vieții le-au fost eliberate 36 buletine de vot din 45, conform listei personalului scriptic. La numărarea voturilor s-a constatat că toate 36 buletine de vot au conținut opțiunea „pro”.
Membrii Secției Științe ale Vieții a AȘM i-au adus cordiale felicitări celui de al treilea vicepreședinte ales, acad. Eva Gudumac. Cu acest prilej i-au dorit sănătate și realizări notabile în noua activitate ce urmează. La rândul ei, dna vicepreședinte a adus mulțumiri celor prezenți pentru încrederea și onoarea acordate ei și a promis să facă față noilor și complicatelor sarcini ce stau în fața Academiei de Științe în perioada de reforme a domeniului de cercetare și educație și de aderare la Uniunea Europeană.
La final, concluzionăm că echipa de conducere a Academiei de Științe a Moldovei, la nivel de președinte și vicepreședinți, a fost formată. Anterior, am informat opinia publică că matematiciana și informaticiana Svetlana Cojocaru, membru corespondent al AȘM, la 20 decembrie 2023, a fost aleasă pentru al doilea mandat în funcția de vicepreședinte, conducător al Secției de Științe Exacte și Inginerești a AȘM; la 17 ianuarie 2024, scriitorul Ion Hadârcă, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române, a fost desemnat conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM și vicepreședinte al AȘM. La ultima Adunare Generală a Secției de Științe ale Vieții a AȘM, acad. Eva Gudumac a fost aleasă conducător al Secției respective și vicepreședinte al AȘM.
Date biografice ale acad. Eva Gudumac: Născută la 6 mai 1941 într-o familie de țărani din satul Tătărăuca Veche de lângă Soroca. Studiile în școala medie le-a început în satul natal, apoi le-a finisat la Visoca. A absolvit școala de medicină din Soroca cu Diplomă cu mențiune – prima performanță în cariera profesională a viitorului savant. Au urmat apoi Facultatea de Pediatrie a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, pe care a absolvit-o în 1966; secundariatul clinic, Catedra chirurgie pediatrică (1968–1969) şi doctorantura (1969–1973) la aceeaşi instituţie de învățământ superior. În continuare, desfăşoară o intensă activitate didactică în funcţie de asistent, conferenţiar și profesor universitar, decan (1986-1988) al Facultăţii de Pediatrie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”. În prezent activează în cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.
Teza de doctor habilitat „Argumentarea patogenetică a tratamentului chirurgical diferenţiat în supuraţiile bronho-pulmonare la copil”(1986) reprezintă o sinteză a cercetărilor privind crearea condiţiilor optime de chirurgie fiziologică. Pentru prima dată autoarea a elaborat o schemă de lucru a etiopatogeniei, algoritme noi de diagnostic, tratament medico-chirurgical şi profilaxie, care au intrat în tratatele de chirurgie pediatrică. Împreună cu prof. Natalia Gheorghiu, a realizat intervenţii chirurgicale ca operaţii reconstructive în malformaţiile congenitale şi cele dobândite.
Este președinte al Asociaţiei Chirurgilor Pediatri Universitari din Republica Moldova, membru al Asociaţiei Chirurgilor Pediatri din România, membru al Uniunii Europene a Asociaţiilor Chirurgilor Pediatri (EUPSA). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2001-2009). A fost membru al Comisiei de acreditare a CNAA, apoi membru al Comisiei de Atestare a CNAA, participând la discuțiile cu privire la acordarea gradelor științifice de doctor și de doctor habilitat în științe sau a titlurilor științifico-didactice persoanelor care activează în cercetare și în mediul universitar.
A pregătit 11 doctori habilitați și 30 de doctori în științe medicale. A publicat peste 500 de lucrări științifice, inclusiv 10 monografii.
A fost distinsă cu titlul de „Om Emerit”, cu „Ordinul Republicii” (1994), Ordinul „Bogdan Întemeietorul” (2017), cu medalii academice și universitare.
Ședința a fost precedată de înmânarea medaliei „Meritul Științific” clasa a II-a academicianului Ion Toderaș și dnei membru corespondent Elena Zubcov, pentru activitatea științifică prodigioasă și cu prilejul frumoaselor aniversări.
Tatiana ROTARU
