Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au cinstit Ziua Limbii Române

La 31 august curent, s-a produs un eveniment de anvergură care mai înainte părea neverosimil. Conform programului de acțiuni comune, aprobat la ședința Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei și a Prezidiului Academiei Române din 4 aprilie curent, a avut loc concomitent sărbătorirea Zilei Limbii Române a celor două Academii-surori. La Chișinău a venit o delegație din partea Academiei Române, cu atât mai mult că în această zi se preconiza și deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor, ajuns la a XII-a ediție.

Ședința comună a celor două academii a fost deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. „Cinstim azi, pentru prima oară, Ziua Limbii Române, într-un fel special, cum n-a mai fost în cei peste 30 de ani, de când există două state românești independente. Vreau să salut colegii din Republica Moldova: pe dl președinte Ion Tighineanu, pe vicepreședinții Academiei de Științe a Moldovei, pe cei prezenți în Sala Azurie. Mi-ar fi făcut plăcere să fiu și eu acolo, dar e bine oriunde, pentru că  așa cum zicea Nichita Stănescu „Patria noastră este limba română”, oriunde nu ne-am afla. Firește, în mod oficial și diplomatic, se vorbește de statul numit Republica Moldova și de poporul moldovean, dar, în sfârșit, adevărul a ieșit la iveală, și limba tot oficială a celor două țări se cheamă limba română. Cât de frumos sună!”

Președintele Academiei Române a accentuat: în adâncul nostru știm că nu suntem două popoare distincte, ci două ramuri ale aceluiași popor, silite de istorie să meargă pe căi paralele și, câte odată, diferite. Dar aceste căi, în ultima vreme, se apropie tot mai mult. Dacă am fi fost popoare distincte, n-ar fi ajuns un mare om cu obârșia pe Cogâlnic să fie prim-ministru al României și nici președinte al Academiei Române, și nici moldoveanul de la Botașani, care a copilărit pe dealurile și pădurile din Ipotești, n-ar fi scris că România este țara lui de glorii, țara lui de dor. Aceștia doi, ca și cronicarii secolului al XVII-lea, ca și Dimitrie Cantemir, Creangă, Sadoveanu, ca Vieru s-au simțit mereu parte a poporului român, și s-au scăldat mereu în apa purificatoare numită limba română. Astăzi suntem despărțiți de râul Prut, dar să nu uităm că și Milcovul a despărțit secole la rând ramura munteană de cea moldoveană a românilor și că zăgazurile s-au frânt până la urmă. Și românii transilvăneni au trăit închiși între crestele Carpaților.

Academicianul Ioan-Aurel Pop a amintit și de Alexie Mateevici. „Limba noastră-i limbă sfântă” – un vers scris de părintele-poet acum mai bine de un secol, a devenit între timp imn al celuilalt stat românesc. Substantivul sfințenie, cu derivatele sale, presupune harul dumnezeirii, coborât din mila celui prea înalt peste unii oameni și peste tot ceea ce ne înconjoară. Sfințenia limbii vine la români din vremuiri imemoriale și rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea. Acest fel de raportare al nostru la lume prin limbă – ne-a păstrat vii ca popor. Numai așa putem înțelege observația făcută de un umanist italian demult, în secolul al XV-lea, se numea Antonio Bonfini, când unii credeau că nu vorbim o limbă romanică. Concluzia făcută de el este că limba noastră vine de la Roma,  iar secretul supraviețuirii românilor, printre atâtea valuri de barbari, constă în faptul că ei și-au apărat mai mult limba decât viața. Un elogiu mai frumos pentru limba română nici nu poate fi?!

 Nu poți fi român, dacă nu vorbești românește, a constatat președintele Academiei Române. – Dar poți vorbi, scrie și citi românește, fără să fii român. În sală avem și asemenea oaspeți, care ne iubesc limba și literatura. Dar limba rămâne viața noastră ca popor. Nu există popor pe lumea asta care să nu-și prețuiască, îngrijească și să conserve limba. Iar marile limbi au toate  – o formă îngrijită și normată, numită limba literară. Azi e mai ușor, decât altă dată, să te cufunzi în altă limbă pe care o numești, să zicem, limbă de comunicare. Evident aceste limbi noi, pe care le vorbesc românii risipiți prin lume, nu vor fi niciodată ca acea care vine de la mamă și de la bunei, cum se zice dincolo de Prut, de la moși și de la strămoși. Noi, care încă locului ne ținem, ne-am cultivat limba,  am normat-o, i-am stabilit o gramatică și am scos-o în lume. Pentru că sarcina principală a Academiei noastre, de la înființare a fost normarea și protejarea limbii române.

În mai bine de un secol, lingviștii de la Academie au creat Dicționarul tezaur al limbii române cu care trebuie să ne mândrim, a subliniat acad. Ioan-Aurel Pop. E un monument menit să învingă timpul, publicat în zeci de volume cu aproape 200 mii de cuvinte definite și comentate după regulile științei. Mai sunt Atlasul lingvistic pe regiuni, care scoate la lumină graiurile și dialectele limbii române, alte lucrări monumentale.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat  participanților la ședința festivă comună a celor două foruri științifice acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. „Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită de a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc”, a semnalat la timpul său clasicul literaturii noastre Vasile Alecsandri. An de an, începând cu anul 2005, limba română ne reunește în cadrul lecturilor academice devenite o bună și frumoasă tradiție la Academia de Științe a Moldovei. Însă în anul curent avem parte de o ședință festivă deosebită, convocată de două academii-surori. Ne-am dat întâlnire atât în spațiul virtual – fiindcă suntem urmăriți de multe persoane de pe ambele maluri ale Prutului și din diasporă, cât și în format fizic – în Aula Academiei Române și în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei.

Cu acest prilej onorabil, președintele AȘM i-a salutat pe membrii Academiei Române, prezenți la Chișinău și în mediul online – pe președintele Academiei, acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte; acad. Gheorghe Chivu, acad. Mircea Martin, președintele Secției de Filologie a Academiei Române; prof. Rodica Zafiu, membru corespondent; prof. Viorel Vizureanu, decan al Facultății de Filosofie a Universității din București și director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De asemenea, acad. Ion Tighineanu i-a felicitat și le-a transmis urări de bine tuturor celor prezenți la eveniment în Aula Academiei Române, în Sala Azurie a AȘM și în spațiul virtual comun.

Înainte de a trece la lucrările propriu-zise ale ședinței festive, consacrate Zilei Limbii Române, acad. Ion Tighineanu a solicitat celor prezenți onorarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova. Emoții generate de această procedură diplomatică, dar și de suflet, pentru că imnurile de stat s-au născut și ele în vâltoarea luptelor pentru emancipare națională.

În continuare, președintele AȘM s-a referit la evenimentul memorabil din16 martie 2023 ce a avut loc în Parlamentul Republicii Moldova: a fost adoptată decizia, prin care sintagma „limba română” este introdusă în toate actele legislative, inclusiv în Constituție, renunțându-se la formulările „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba noastră”, despre care s-a discutat mai mult de trei decenii. Astfel, s-a instituit un act juridic de confirmare a adevărului științific cu privire la denumirea limbii vorbite în Republica Moldova – limba română, pentru care Academia de Științe a Moldovei a pledat permanent și insistent în Declarații, Adresări, Hotărâri, lecturi academice, congrese și conferințe științifice.

Un moment de actualitate la ședință festivă a constituit analiza realizării planului de acțiuni comune a celor două academii, aprobat la 4 aprilie curent.

Au urmat comunicările științifice la tema zilei elaborate de specialiști consacrați în domeniu. Acad. Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române, ne-a surprins plăcut cu o temă care vizează și Basarabia: „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu”. Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, a realizat un studiu multiaspectual: „Elogiu limbii române. La începuturile vocabularului filosofic; câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene”. Acad. Mihai Cimpoi, președinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor, AȘM, și-a întitulat subiectul: Limba Română – „Casa Ființei Noastre” – evocări aproape sentimentale adunate de-a lungul vieții. A urmat acad. Gheorghe Ghidirim, chirurg de specialitate, ex-ministru al sănătății la începutul perioadei de independență, când a demarat reforma sistemului de sănătate publică în noile condiții. Totodată, aducerile aminte îl aduc pe savant la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, unde anterior, în vremurile de tristă pomină, profesorii cu spirit combativ au optat pentru predarea disciplinelor universitare în limba maternă. „Limba română – limba noastră a tuturor” e tema elucidată de veteranul medicinei autohtone ce a captivat atenția auditorilor.

Alte teme prezentate la manifestarea științifică: acad. Gheorghe Chivu, președinte al Secției de Filologie a Academiei Române  –  „Vitalitatea limbii române”; m.c. al AȘM, membru de onoare al Academiei Române Valeriu Matei, director al Editurii Academiei Române – „Bătălia pentru legalizarea limbii române și alfabetului latin”; prof. dr., m.c. al Academiei Române Rodica Zafiu – „Limba română în contextul globalizării”; prof. dr. Viorel Vizureanu, decan al Facultății de Filosofie a Universității din București, director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române  –  „Valențele culturale ale limbii române în activitatea Sf. Antim Ivireanul”; prof. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu  –  „Este limba română o limbă sui-generis? Considerații istorice și comunicative”.

Ședința festivă a celor două academii, consacrată Zilei Limbii Române, a constituit un bun prilej de a aprecia realizările valoroase în domeniul științei și culturii și de a exprima întreaga gratitudine celor care au adus contribuții valoroase în activitatea lor de cercetare, în promovarea științei și culturii în plan național și internațional.

Prezidiul AȘM a conferit Medalia academică „Meritul științific” clasa I-a, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Andrei Eșanu, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, AȘM.

Medalia academică „Dimitrie Cantemir” – acad. Mircea Dumitru, vicepreședintele al Academiei Române, și acad. Gheorghe Chivu, președintele Secției de Filologie a Academiei Române.

Medalia academică „Nicolae Milescu Spătarul” – doamnei Doina Dabija, redactor-șef al săptămânalului „Literatura și arta”; doamnei Luminița Dumbrăveanu, redactorul portalului „Flacăra FILM”; dlui Constantin Olteanu, redactor-șef al revistei „Săptămâna”.

De asemenea, cu prilejul Zilei Limbii Române au fost conferite Diploma de Recunoștință pentru revista „Curtea de la Argeș”, redactor acad. Gheorghe Păun, revista „ACADEMICA” a Academiei Române, director acad. Ioan Aurel Pop și revista „AKADEMOS” a Academiei de Științe a Moldovei, redactor Viorica Cucereanu.

În cadrul ședinței festive comune a Academiei de Științe a Moldovei și a Academiei Române a avut loc Deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XII-a) cu genericul „Eminescu, homo sapiens”, acad. Mihai Cimpoi fiind în această perioadă de timp președinte al Congresului. La inaugurarea acestui eveniment, a rostit un cuvânt de salut adresat participanților acad. Mihai Cimpoi. Cu un mesaj de salut a venit și de această dată la Congres europarlamentarul Maria Grapini.

Manifestarea științifică merită o relatare desfășurată aparte. În cadrul ei, au fost prezentate comunicări științifice  pe tematica eminesciană, un spectacol cu participarea a doi copii talentați din România, Evocarea: „Acad. Eugen Simion-90” cu lansări impresionante de cărți, materiale la care vom mai reveni.

Precizăm doar că printre organizatorii Congresului Mondial al Eminescologilor sunt Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Primăriei Municipiului Chișinău, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Asociația Oamenilor de Creație din Republica Moldova, Primăria comunei Dumbrăveni, județul Suceava, România.

Evenimentul a fost transmis live stream de Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale la link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=591h3_p_Mt4 și de Privesc.eu la link-ul: https://www.privesc.eu/Arhiva/103515/Sedinta-festiva-comuna-a-Academiei-Romane-si-Academiei-de-Stiinte-a-Moldovei-dedicate-sarbatorii-nationale--Limba-Romana--si-deschiderii-Congresului-M

Tatiana ROTARU