ACADEMIA – FAR  AL  CONŞTIINŢEI  NAŢIONALE  ŞI  AL  UNITĂŢII  DE  DESTIN

18.11.2026
Vizitatori unici: 68

Educaţia formează conştiinţe, cultura păstrează identitatea, iar ştiinţa şi diplomaţia transformă valorile comune în punţi trainice între generaţii şi între oameni.

La Chişinău, în cadrul unei manifestări academice de amploare, dedicată ştiinţei, cercetării şi inovării, am avut onoarea de a primi Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”, conferită de Academia de Ştiinţe a Moldovei de Răsărit.

Ceremonia de decernare a premiilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei de Răsărit s-a desfăşurat în contextul Festivalului Cercetării şi Inovării, ajuns la cea de-a V-a ediţie, sub genericul „Ştiinţa pentru pace şi dezvoltare”. Evenimentul a reunit academicieni, reprezentanţi ai instituţiilor publice, miniştri, oameni de ştiinţă, cercetători şi personalităţi ale vieţii culturale, într-un moment de bilanţ şi de recunoaştere a contribuţiei celor care, prin activitatea lor, îmbogăţesc patrimoniul de cunoaştere şi spiritualitate.

Manifestarea a avut o semnificaţie aparte în contextul aniversării a 65 de ani de la fondarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei de Răsărit şi a 80 de ani de la constituirea primelor institute de cercetare de tip academic din Republica Moldova, precum şi al marcării a 35 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Distincţia care mi-a fost acordată reprezintă o recunoaştere a activităţii de promovare a valorilor spirituale româneşti pe plan internaţional şi de reflectare a vieţii şi personalităţii unor importante figuri ale ştiinţei şi literaturii din spaţiul basarabean. O primesc cu recunoştinţă, dar şi cu sentimentul unei responsabilităţi care depăşeşte parcursul personal: aceea de a continua să servesc educaţia, cultura, memoria şi identitatea românească.

Mi-am început activitatea în educaţie, profesând timp de peste un sfert de secol. În 1990, am avut responsabilitatea şi privilegiul de a fonda la Chişinău primul liceu academic românesc – „Mircea Eliade”. Am făcut-o cu convingerea că renaşterea conştiinţei naţionale începe prin educaţie, prin adevăr istoric, libertatea gândirii şi a creaţiei, prin formarea unei noi generaţii în spiritul valorilor naţionale şi general-umane.

Aceeaşi convingere m-a însoţit în serviciul public şi în diplomaţia multilaterală, în calitate de prima femeie ambasador şi primul reprezentant permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei. Am pledat pentru internaţionalizarea diferendului transnistrean, pentru dezvoltarea unui cadru legislativ comun cu România, racordat la Convenţiile Europene, pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi consolidarea principiilor statului democratic de drept. Un moment deosebit l-a constituit deschiderea căii de acces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv în cauzele Grupului Ilie Ilaşcu şi ale Mitropoliei Basarabiei.

Am considerat întotdeauna diplomaţia culturală o cale de afirmare a identităţii, de recuperare a memoriei şi de consolidare a punţilor dintre românii despărţiţi de frontiere nedrepte. Prin numeroase acţiuni, am susţinut circulaţia valorilor româneşti, promovarea creatorilor şi a personalităţilor reprezentative ale culturii noastre.

Toate aceste experienţe mi-au întărit o convingere fundamentală: educaţia formează conştiinţe, cultura păstrează identitatea, iar diplomaţia poate transforma valorile comune în punţi trainice şi autentice.

O Academie nu este doar instituţia care consacră excelenţa ştiinţifică şi păstrează patrimoniul cunoaşterii. Ea este, sau ar trebui să fie, un reper moral şi intelectual al societăţii, un far al discernământului, al alegerilor conştiente şi al direcţiei de dezvoltare a unei naţiuni.

Istoria ne oferă dovezi incontestabile în acest sens.

Fondată în 1866, Academia Română a reunit încă de la începuturile sale personalităţi din provinciile istorice româneşti, inclusiv din Basarabia. Prin activitatea şi prestigiul său, a contribuit la edificarea unităţii spirituale şi culturale româneşti cu mult înaintea Marii Uniri din 1918.

Limba, cultura, cercetarea şi conştiinţa apartenenţei comune au pregătit unitatea de destin.

La fel de semnificativă este experienţa anilor 1988–1989, când intelectualitatea, scriitorii, lingviştii, istoricii şi oamenii de ştiinţă din Moldova de Răsărit, prin curajul cuvântului şi autoritatea argumentului, au contribuit decisiv la mobilizarea societăţii pentru afirmarea limbii române şi revenirea la alfabetul latin.

A fost o demonstraţie istorică a faptului că vocea intelectualităţii, atunci când se sprijină pe adevăr, demnitate şi argument ştiinţific, poate deveni o forţă de renaştere şi mobilizare naţională.

În acest context, este încurajator faptul că Academia de Ştiinţe a Moldovei de Răsărit în actuala sa componenţă, îşi asumă responsabilitatea continuării unei misiuni istorice: aceea de a fi un reper al adevărului despre identitatea noastră, de a cultiva memoria comună şi de a susţine cooperarea ştiinţifică şi culturală cu Academia Română.

Ne bucurăm că tot mai mulţi români înţeleg că apropierea şi reunirea spaţiului românesc nu reprezintă doar o aspiraţie sentimentală, ci o temă susţinută de profunde argumente istorice, culturale şi ştiinţifice.

Este o necesitate a solidarităţii şi continuităţii, a supravieţuirii şi dăinuirii unui popor. Pentru că unitatea de conştiinţă precede şi pregăteşte unitatea de destin.

Într-o lume aflată în continuă schimbare, în care asistăm uneori la o inversare a scării valorice, avem nevoie mai mult ca oricând de instituţii care să apere adevărul, să cultive discernământul şi să ofere societăţii repere autentice.

Academia trebuie să rămână acel loc în care adevărul devine cunoaştere, cunoaşterea devine conştiinţă, iar conştiinţa se transformă în responsabilitate faţă de viitor.

La împlinirea a 65 de ani de existenţă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei de răsărit gratitudinea noastră se îndreaptă către generaţiile de savanţi care i-au construit prestigiul şi către cei care continuă astăzi această misiune.

Le doresc putere de creaţie, libertatea spiritului, curajul adevărului şi capacitatea de a rămâne un ochi de veghe şi un reper pentru societate şi pentru generaţiile care vin.

Pentru că viitorul unei naţiuni nu se construieşte doar prin instituţii, legi şi proiecte, ci şi prin conştiinţă, memorie, cultură şi responsabilitate.

La mulţi ani Academiei de Ştiinţe a R. Moldova!

La mulţi ani ştiinţei, culturii şi spiritului românesc!

Iuliana Gorea-Costin, preşedinta Asociaţiei de  Dezvoltare pentru România

Sursa: Făclia Nr. 42, din 12 noiembrie 2026

 

Categorie: