- Vizualizări: 315
Limba Română i-a adunat și în acest an pe vorbitorii ei, de aici, și de dincolo de Prut, la Academia de Științe a Moldovei. Forul științific suprem a sărbătorit Limba Română care marchează una din cele mai importante realizări spirituale ale neamului românesc, fiind un garant al credinței și culturii strămoșești, dar și un reazem al conștiinței naționale. Sărbătoarea Zilei Limbii Române este și cea care vine an de an, de la 1989, anul marii cuceriri, cu o încărcătură sporită, dar și cu o semnificație reactualizatoare.
Academia de Științe a marcat și în acest an, pandemic, Ziua Limbii Române, tradițional, printr-o sesiune festivă, dar și prin susținerea unei prelegeri publice, dedicată Limbii Române, prezentată de o personalitate cu autoritate științifică și culturală, prof. Gheorghe Popa.
Și în acest an, evenimentul s-a desfășurat în format mixt, cu prezența în sală a conducerii AȘM și a unor membri ai AȘM, acad. Mihai Cimpoi, inițiatorul și președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, academicienilor Eugen Doga, Gheorghe Mustea, Nicolae Andronati, Gheorghe Duca, Tudor Lupașcu, membrilor corespondenți Ion Hadârcă, Alexandru Stratan, domnului Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu, Chișinău, doamnei Marcela Adam, secretar al Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, oameni de cultură, eminescologi de pe ambele maluri ale Prutului. Comunitatea științifică a avut posibilitatea de a urmări manifestarea în format online, prin transmisiunea live stream de către Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (https://youtu.be/gQaVTf9wr-A) și RLive TV (https://rlive.md/sedinta-festiva-dedicata-sarbatorii-nationale-limba-noastra-cea-romana-si-deschiderii-congresului-mondial-al-eminescologilor-la-asm/).
Evenimentul a fost inaugurat de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a salutat prezența participanților la Ședința festivă, dedicată Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română și deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor, precum și a celor care urmăresc online – distinși membri titulari, membri corespondenți și membri desemnați ai Secțiilor de științe, directori de institute și rectori ai universităților din Republica Moldova, cercetători, oameni de cultură.
„Acum 30 de ani, poporul nostru și-a ales destinul votând independența, urmând experiența mai multor republici ex-unionale – Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Georgia. La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, a proclamat solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Declarația de independență a Republicii Moldova ne-a fost lăsată ca moștenire și folosesc tribuna Academiei de Științe pentru a transmite felicitări cordiale întregii comunități științifice, societății, de la mic la mare cu această frumoasă aniversare – trei decenii de independență, de renaștere națională, de încredere și speranță într-un viitor mai bun, mai prosper, pe care toți l-am meritat cu desăvârșire, aducându-ne contribuția la edificarea statului Republica Moldova, fiecare pe domeniile sale de competență. Pentru comunitatea academică, independența este și un parcurs pe calea internaționalizării științei, țara noastră fiind prima din Parteneriatul Estic și Comunitatea Statelor Independente care a reușit să se asocieze la Programele comunitare de cercetare și inovare”, a spus în mesajul său inaugural președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. În context, președintele AȘM a specificat că în procesul de restabilire a adevărului științific, Academia de Științe a Moldovei a fost și rămâne a fi un pilon de forță, aprobând încă la 9 septembrie 1994, în ședința Prezidiului AȘM, opinia specialiștilor filologi din țară că limba vorbită în Republica Moldova este limba română, recunoștința fiind îndreptată către acei savanți notorii care, în anul 1994 și ulterior, în anul 1996, la Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prin votul lor au confirmat acest adevăr științific, crezând, vorba reputatului Nicolae Corlăteanu, „în izbânda limbii române”.
Președintele Tighineanu a ținut să remarce faptul că, deși suntem într-un an pandemic, care a perturbat activitatea și a schimbat pentru unii esențialmente prioritățile, nimic nu a putut interveni în cursul firesc al lucrurilor, în dorința de a celebra limba română la Academia de Științe. „De-a lungul anilor, în incinta Academiei au fost rostite zeci de discursuri, prelegeri publice ale oamenilor de știință din țară și din străinătate, organizate congrese și conferințe științifice, repunând limba română la locul ei de cinste și aducându-i toate onorurile binemeritate. În cadrul lecturilor academice, organizate la AȘM începând cu anul 2005, multe somități în domeniul culturii au adus omagiu limbii materne. Pandemia, de practic doi ani, nu a avut cum să stăvilească frumoasa noastră tradiție, astfel ca azi, 31 august, păstrând distanța fizică și toate măsurile epidemiologice necesare, ne-am convocat să spunem: Bun regăsit Limba Română”, a punctat acad. Tighineanu, menționând că „am ajuns în cel de-al 32-lea an de când vorbim limba română la noi acasă, scriem în grafie latină și suntem mândri de faptul că vorbim, scriem și gândim românește”.
Un mesaj de salut online a adresat președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop. Acad. Pop a subliniat semnificația deosebită a acestei zile, accentuând că pentru Moldova dintre Prut și Nistru această zi are o semnificație și mai mare. „Cele două academii ale noastre de limbă română și de tradiție românească sărbătoresc astăzi un fapt extrem de important, Ziua Limbii Române, care are pentru toți românii o semnificație deosebită, dar pentru Moldova dintre Prut și Nistru are o semnificație și mai mare pe care o cunoaștem cu toții. Cei mai importanți oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, au definit demult limba română și i-au stabilit locul în cadrul identității românești”. Președintele AR a menționat că pentru cei mai mulți români, limba este principala mărturie a existenței noastre ca români și câtă vreme va dăinui limba noastră avem viitorul asigurat. „Nichita Stănescu spunea că pentru el Patria este limba română. Toți marii scriitori au definit limba noastră în felul lor, dar mie îmi place definiția unui mare istoric, intelectual și om politic român, fost prim-ministru și ministru de externe Mihail Kogălniceanu, cu obârșia pe Kogâlnic, care a spus, în 1843, la deschiderea cursurilor de istorie națională de la Academia Mihăileană din Iași un adevăr extraordinar ,,pentru mine Patria este toată acea întindere de loc pe care se vorbește românește”. Haideți să-i urmăm exemplul, să continuăm să avem Patria în suflete prin limba română și să-i dăm mereu conținut de acum încolo pentru propășirea acestui spațiu, pentru propășirea acestor locuri și pentru frumusețea limbii noastre. Ambele Academii sărbătoresc limba română astăzi, ceea ce este un lucru extraordinar. La mulți ani, Limba Română!”, a spus în emoționantul său discurs președintele Academiei Române. (înregistrare video https://www.youtube.com/watch?v=Qx0T7ec7jAA)
O deosebită plăcere și emoție profundă de a se afla în această zi de sărbătoare națională, pentru a celebra Limba noastră cea Română în incinta forului științific suprem al țării au fost exprimate și de legislatorul Marcela Adam, secretar al Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, fiind deopotrivă onorată de a transmite felicitările cordiale din partea colegilor deputați, dar și Comisiei parlamentare. „Această zi simbolică este un prilej aparte de a cinsti sacrificiul și eforturile înaintașilor noștri care au trudit în ocna cuvintelor pentru a ne lăsa, drept moștenire, o limbă altoită cu armonii astrale și vibrații de dor. O limbă sfântă cu puteri făuritoare, de alean pentru tristeți și înălțare pentru bucurii. În această zi ne îndreptăm gândul și recunoștința către cei care au luptat pentru renașterea noastră națională și revenirea în albia românității, în lumina alfabetului latin, redându-i graiului moldovenesc veșmântul de sărbătoare al Limbii Române”, a menționat parlamentarul, exprimând totodată regretul și tristețea că pe durata celor 30 de ani, de la proclamarea Independenței, sacrificiul și aspirația lor au fost înșelate și trădate constant, iar limba română continuă să fie prigonită și aservită intereselor meschine ale unor politicieni fără conștiință de neam și țară. „Azi sunt convinsă că timpurile rele au trecut. A venit vremea să ne construim prin limba română un destin frumos în Europa de mâine. A venit timpul ca Limba română să devină limba care ne unește și ne călăuzește spre un viitor prosper. Oamenii acestei țări au înțeles că o Limbă națională nu poate fi o armă pentru a seamănă ură, limba trebuie să fie un mijloc care ne unește, care ne face mai puternici, mai bogați spiritual”, a mai spus deputatul Marcela Adam (înregistrare video https://www.youtube.com/watch?v=85Sf8QAQ0cM)
Ședința festivă a continuat cu prezentarea prelegerii publice cu genericul „Limba română și posteritatea lui Eugeniu Coșeriu”, susținută de dr. hab., prof. univ. Gheorghe Popa, renumit promotor al operei coșeriene de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Înainte de a trece la expunerea propriu-zisă a prelegerii, dr.hab. Gheorghe Popa a menționat că se simte mai mult decât onorat a lua cuvântul astăzi în cadrul ședinței festive a Academiei de Științe a Moldovei. Profesorul a mărturisit că se află, oarecum, într-o situație puțin mai privilegiată decât personalitățile de știință și de cultură din anii precedenți, care au ținut conferințe prilejuite de sărbătoarea națională Limba noastră cea Română și asta pentru că Domnia Sa are posibilitatea să vorbească despre Zeița Lingua Nostra în centenarul nașterii savantului cu renume mondial Eugeniu Coșeriu. În alți termeni, profesorul bălțean se simte favorizat prin posibilitatea de a pune în discuție unele aspecte legate de îngemănarea destinului lui Eugeniu Coșeriu cu cel al limbajului uman, inclusiv cu cel al limbii române. „Am toate temeiurile să constat respectiva îngemănare, deoarece anume acest obiect de studiu – limbajul uman, inclusiv limba română – l-a făcut pe E. Coșeriu să urce vertiginos și temeinic în vârful piramidei cercetătorilor lingviști (dovadă elocventă e și titlul onorific de Doctor Honoris Causa a 40 de universități și academii, precum și membru sau membru de onoare a peste 20 de academii și foruri științifice din întreaga lume; firește, e un record, despre care însuși Magistrul afirma, „cu un orgoliu nedisimulat, că va fi greu să-l depășească cineva”, iar, în același timp, și limba română, la rândul ei, îi „rămâne datornică” compatriotului nostru pentru faptul că reflecțiile sale despre limba română au fost corelate profund cu problematica, epistemologia și metodologia lingvisticii romanice și a celei generale, iar, grație spiritului său universal, a fost și ea incorporată în viziunea lui universală. Avem deci de față o rarisimă situație când nu numai cercetătorul își manifestă dezinvolt satisfacția de ceea ce a făcut și face, dar și obiectul lui de studiu – limbajul uman, implicit limba română – a avut de câștigat ca obiect particular, ca obiect cultural, „adică altfel decât obiectele naturale”. Invocăm doar un detaliu semnificativ în acest sens: după știința noastră, E. Coșeriu a scris nemijlocit despre limba română cca 20 de studii care „atestă dorința arzătoare a savantului român de a așeza limba și spațiul românesc la locul cuvenit în Europa, prin atestările celor din Occident”. Anume aceste lucrări care au apărut, începând din 1973 (adică cu peste 15 ani înainte de evenimentele din decembrie 1989) i-au permis reputatei cercetătoare Matilda Caragiu Marioțeanu să tragă cu mândrie concluzia că savantul „Coșeriu nu a uitat niciodată că este român”, iar, după convingerea acad. Ioan-Aurel Pop, doar prin contribuțiile sale privind argumentarea că „au existat învățați care au inclus româna între limbile romanice încă din secolul al XVI-lea”, „basarabeanul și europeanul Eugen Coșeriu se înscrie în rândul celor mai mari lingviști români din toate timpurile”, a relevat cercetătorul.
Profesorul a ținut să sublinieze faptul că, în contextul situației de astăzi, găsește rezonabil nu numai a aminti contemporanilor noștri mai tineri, dar și a-i îndemna să ia notițe despre calvarul instaurării anevoioase a adevărului privind statutul limbii din Republica Moldova (statut care – cu amărăciune constatăm – încă este contestat: a se vedea articolul 13 din Constituție...!). „Anticipând observațiile ce vor urma, invocăm, pentru început, doar una din afirmațiile coșeriene referitoare la așa-zisa limbă moldovenească: „A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română este din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică; din punct de vedere istoric și practic, e o absurditate și o utopie; și, din punct de vedere politic, e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și, deci, un act de genocid etnico-cultural”. Spre marele nostru regret, această afirmație formulată tranșant, univoc, convingător și devenită, cu timpul, un adevăr axiomatic nu e acceptată la modul serios nu numai de unii oameni puțin inițiați în probleme de limbă, dar, oricât ar părea de straniu, chiar și de unii colegi de breaslă, aceștia din urmă continuând să ne servească impardonabil aceleaşi gogoşi mucegăite”, a specificat filologul Gheorghe Popa.
În încheierea prelegerii, prof. Popa și-a exprimat speranța că noi, cei de astăzi, „suntem ultimii martori ai calvarurilor și lecțiilor afirmării unui adevăr (or erezia nu poate înlătura adevărul genezei și naturii unui idiom), ai târgurilor de conștiință, ai teoriei moldovenismului, ai apariției unor lucrări de genul „avortonului” (cum îl numea profesorul ieșean D. Irimia) Dicționar moldovenesc-român al lui V. Stati etc. Și tot noi, cei de astăzi, precum și cei de mâine și de poimâine – de aici din Țară și de peste hotarele ei – vor lua drept model de comportament moral și atitudine intelectuală mărturisirea lui E. Coșeriu: „Nu, nu m-am înstrăinat niciodată, fiindcă totdeauna am peregrinat, am umblat prin lume cu Mihăilenii mei în inimă, cu Bălții mei în inimă, cu Basarabia mea în inimă, cu Iașii mei în inimă, cu România și cu limba română în inimă <…> Nu mi-am uitat limba și pentru că sunt, mai mult sau mai puțin, de meserie, însă nu mi-am uitat limba și fiindcă am trăit mereu cu ea, cu scriitorii și cu poeții români și chiar cu prozatorii români, pe care îi știam nu chiar în întregime, dar, în parte, îi știam pe de rost”.
Și ca o continuare logică a prelegerii redutabilului profesor Gheorghe Popa, în cadrul evenimentului festiv a fost prezentat volumul apărut recent la Editura Știința, în colecția Personalități notorii „Eugeniu Coșeriu: Vocația Universalității”, o apariție editorială importantă, studiul biografic – un veritabil deliciu al cărții, tabelul cronologic și nota asupra ediției fiind semnate de prof. univ., dr. hab. Gheorghe Popa. O succintă prezentare a vieții legendare a celui care a fost Eugeniu Coșeriu, materializată în volum a făcut cercetătorul științific, dr. Galaction Verebceanu de la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu”.
În cadrul evenimentului festiv a avut loc inaugurarea lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, ajuns la cea de-a X-a ediție și care anul acesta a avut drept generic „Eminescu și lumea valorilor”, fondator și organizator, acad. Mihai Cimpoi, eminescolog consacrat, istoric și critic literar. Acad. Mihai Cimpoi a salutat prezența în sală a distinșilor invitați, dar și celor care s-au conectat online, la Congresul Mondial al Eminescologilor, făcând o succintă trecere în revistă a programului și condițiilor de desfășurare a celei de-a X-a ediții a Congresului. Cu titlu special, acad. Cimpoi, aflat pe post de moderator al Congresului, a salutat prezența co-organizatorilor generoși din România, domnul Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, Suceava, domnul Mihai Chiriac, secretarul comunei, grupul reprezentativ de la Târgoviște. Cât privește genericul ediției curente, acad. Cimpoi a menționat că a apărut în cadrul Conferinței Științifice organizate de Academia Română și AȘM, ținute cu ocazia aniversării a 60-a a înființării celei din urmă și împlinirii a 75 de ani de la apariția primelor institute academice. „Eminescu este printre altele și primul nostru filosof al valorilor, care se preocupă de ele în paralel cu cei doi întemeietori ai axiologiei, germanii Rudolf Hermann Lotze și Wilhelm Windelband, care au vorbit primii despre valoare, adevăr și realitate. Încă înainte de Max Scheler, poetul nostru ne prezintă și o ierarhie a valorilor și virtuților, acordând supremație adevărului, frumuseții, binelui, sfințeniei. ,,E menirea-mi: adevărul/Numa-n inima-mi să-l caut”, spunea Eminescu”.
„Mă bucur că ne întâlnim din nou, cu prilejul acestei ediții jubiliare a Congresului Eminescologilor, care a devenit un eveniment de referință, nu doar în lumea eminescologiei, ci a vieții literare și spirituale românești în general și care iată, an de an, întrunește exegeții operei eminesciene. Este un eveniment, în cadrul căruia se vine cu exegeze deosebite, cu noi comunicări, cu noi descoperiri și, bineînțeles, avem prilejul să consemnăm noi traduceri din opera eminesciană, să consemnăm faptul că opera eminesciană ocupă locul pe care îl merită și de fiece dată să ne spunem că avem datorii mult mai multe față de Eminescu”, a menționat în luarea sa de cuvânt acad. Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu, Chișinău și un vechi și bun prieten al eminescologilor, susținerea căruia a fost simțită de fiecare dată la organizarea mai multor evenimente. Totodată, directorul ICR Chișinău a exprimat și bucuria pentru că deschiderea Congresului a coincis cu Ziua Limbii Române. „Iată sunt 32 de ani, când o luptă de aproape 3 ani de zile, începută în toamna anului 1986, de un grup de scriitori, se încununa totuși de succes la 31 august 1989, când limba română era legiferată și când se revenea mai ales la alfabetul latin. Asta a fost scopul principal, pentru a restabili unitatea literaturii și limbii române, posibilitatea pentru basarabeni ca să citească în limba română…” a relevat acad. Matei, exprimând speranța că această coincidență nu este deloc întâmplătoare, pentru că Eminescu înseamnă însăși Limba Română, spiritualitatea românească, ființa națională a poporului român.
Și primarul din Dumbrăveni Ion Pavăl a exprimat onoarea de a fi împreună, aici, la Chișinău, când este serbată limba română. În limba română a scris Mihai Eminescu ,,Luceafărul”, în limba română a scris Grigore Vieru poezia ,,Mama”, în limba română scrie și Teodor Codreanu, în limba română scrie și Mihai Cimpoi, în limba română vorbim noi toți și în limba română iubim noi toți”, a spus dl Pavăl, precizând că îi este foarte drag să vină la noi, îi este foarte drag să facă ceva pentru Eminescu aici. Acest congres, a remarcat primarul, e o mare realizare a acad. Mihai Cimpoi și atunci când au fost cooptați în acest proiect, au spus un ferm DA. „Ori de câte ori venim la dumneavoastră, venim cu daruri frumoase, ca și astăzi de altfel. Am bătut cu ocazia centenarului, cu ocazia împlinirii a 10 ani de existență a Congresului o medalie frumoasă, o plachetă frumoasă. Am scris în cinci limbi poezia „Luceafărul” într-o carte frumoasă, splendidă, pe care unii din dumneavoastră o veți primi aici astăzi, alții o veți primi mâine la Centrul Eminescu”, a specificat co-organizatotul congresului.
În continuarea evenimentului a fost dat startul ședinței plenare și a comunicărilor preconizate în acest context. Dl profesor Alexandru Burlacu a susținut comunicarea „Mihai Eminescu, centru iradiant al canonului literar românesc”; dna prof. Lucia Cifor a venit cu o comunicare profund simbolică intitulată „Credința lui Eminescu (și) din perspectiva reflexelor teologiei apofatice identificate în opera poetică”; prof. Adrian Dinu Rachieru a prezentat comunicarea „Canonul și scara valorilor” și în încheiere, prof. Dumitru Copilu-Copillin a susținut comunicarea „Eminescu, profetul”.
Sesiunea de comunicări a continuat a doua zi la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”. Evenimentul a inclus și lansări de carte și documente, dar și înmânarea unor diplome.
Participanții au fost invitați la un Intermezzo muzical, susținut de Tudor Ungureanu, fondatorul și conducătorul artistic al ansamblului etno-folcloric „Ștefan Vodă”.
După festivitate, conducerea Academiei de Științe a Moldovei, în persoana președintelui, acad. Ion Tighineanu, vicepreședintelui, m.c. Victor Moraru și conducătorului adjunct al Secției științe sociale, economice, umanistice și arte, prof. Aurelian Dănilă, au depus flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
