- Vizualizări: 356
La 14 mai 2021 și-a ținut lucrările Sesiunea a VIII-a a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei, convocată prin Hotărârea Prezidiului AȘM. Sesiunea s-a desfășurat în regim online pe platforma ZOOM.
Sesiunea a fost prezidată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și vicepreședintele AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru. În deschiderea lucrărilor sesiunii, președintele AȘM a specificat că deja al doilea an activitatea AȘM a trecut în mediul online. Situația pandemică nu permite întrunirea, ca de obicei, în Sala Azurie, pentru a face anumite totaluri, a discuta asupra problemelor stringente, astfel încât și Sesiunea a VIII-a a Adunării Generale a AȘM se desfășoară, de asemenea, în regim online.
Conform datelor de înregistrare online, la ședință au fost prezenți 71 de membri ai Adunării Generale, ceea ce constituie peste 2/3 din personalului scriptic al membrilor Adunării Generale. Conform prevederilor Statutului AȘM, Adunarea a fost considerată deliberativă, lista personalului scriptic fiind aprobat prin vot deschis.
Membrii Adunării Generale au păstrat un minut de reculegere în memoria acad. Haralambie Corbu, precum și a membrilor Adunării Generale care au plecat la cele veșnice, de la sesiunea a VII-a, în particular, din cauza complicaților COVID-19.
Adunarea Generală a fost onorată de prezența consilierului Președintelui Republicii Moldova, dna Liliana Nicolaescu-Onofrei, Președintelui Consiliului directorilor institutelor de cercetare, mem. cor. Alexandru Stratan, Președintelui Consiliului Rectorilor, acad. Grigore Belostecinic, Președintelui Comisiei de etică al AȘM acad. Mihai Cimpoi, Directorului general al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare, dr. hab. Olga Tagadiuc, Președintelui Agenţiei Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, dr. Andrei Chiciuc, Directorului general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, dl Viorel Iustin.
Înainte de a trece la realizarea agendei de lucru a sesiunii, un cuvânt de salut membrilor Adunării Generale a adresat consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul educației și cercetării, dna Liliana Nicolaescu-Onofrei. Oficialul a exprimat respectul în numele Doamnei Președinte Maia Sandu, dar și al său personal, pentru membrii Adunării Generale, membrii AȘM, întreaga comunitatea științifică, pentru activitatea pe care o desfășoară zi de zi în condiții destul de complexe și uneori chiar dificile. Dna Nicolaescu-Onofrei a exprimat aprecierea pentru efortul depus la realizarea obiectului discuției de astăzi, și anume Raportul asupra stării științei, raport extrem de important de altfel și pentru starea educației în Republica Moldova. Consilierul prezidențial a evidențiat faptul că, pe lângă accentul pe principalele rezultate științifice și inovaționale care s-a pus în raport, calitatea acestora, impactul și implementarea rezultatelor care au fost obținute în cadrul activității de cercetare, acest raport mai reprezintă și o analiză a politicilor elaborate pentru domeniul cercetării și inovării, dar și modul în care acestea sunt implementate la nivel național.
„Performanța oricărei țări și performanța țării noastre, de asemenea, va depinde foarte mult de modul în care vom reuși noi să ne adaptăm la aceste provocări, să devenim rezilienți și să obținem succese. Avem nevoie de cercetare și inovare performantă. Pentru aceasta trebuie să creăm, dar toți împreună, condițiile necesare pentru performanță, inclusiv pentru cercetare și inovare performantă. Cred că acestea țin nu numai de cadrul legal și de implementare, nu numai de finanțarea domeniului, ci și de foarte multă grijă, și nu doar pentru că suntem cu toții într-o situație socio-economică în care suntem, dar de principiu, de foarte multă grijă pentru corectitudinea cheltuirii banului public și, bineînțeles, cheltuirea acestui ban, nu doar în domeniul cercetării și inovării, dar peste tot, în baza performanțelor reale și a contribuției la ceea ce înseamnă rezolvarea întregului complex de provocări, de probleme cu care ne confruntăm noi ca societate”, a subliniat oficialul, reiterând că așteptările societății sunt foarte mari în acest sens. „Îmi exprim speranța că mai departe vom putea să ne mobilizăm și, nu în ultimul rând, Academia, ne veți mobiliza pe noi ceilalți din societate ca să putem lucra împreună și pentru ca să avem niște documente cu sugestii, cu elemente care pot să îmbunătățească aspecte importante pentru promovarea cercetării și inovării. Sper că totuși prin efort comun, toți împreună vom reuși să îmbunătățim acest proces”, a rezumat consilierul prezidențial.
Agenda sesiunii a inclus două subiecte:
Cu privire la audierea Raportului asupra stării științei în Republica Moldova în anul 2020, elaborat în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare;
Cu privire la audierea Raportului de activitate al Academiei de Științe a Moldovei în anul 2020.
Pentru redactarea proiectelor de hotărâre, a fost propusă formarea și aprobarea unei comisii în următoarea componență:
1. acad. Mihai Cimpoi
2. mem. cor. Alexandru Stratan
3. dr. hab. Olga Tagadiuc
4. acad. Boris Gaina
5. dr. hab. Veaceslav Ursachi
6. dr. Natalia Procop
(cu mențiunea că fiecare Secție a fost reprezentată de vicepreședinte, adjunctul vicepreședintelui sau secretarul științific).
Raportul asupra stării științei în Republica Moldova în anul 2020 a fost prezentat de președintele Academiei de Științe, acad. Ion Tighineanu. În raportul prezentat, președintele AȘM a prezentat activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2020, infrastructura cercetării și nivelul cercetării. Totodată, raportorul a menționat politicile elaborate și modul lor de implementare, potențialul științific, tinerii în cercetare, principalele rezultate, cu remarca, că în pofida finanțării modeste a cercetării rezultatele cu care au venit cercetătorii către sfârșitul anului, au fost destul de bune. Președintele Tighineanu a prezentat numărul de brevete de invenții în anul 2020 în diferite domenii, care a fost unul impunător. Un loc aparte în raport a ocupat aspectul privind integrarea în spațiul internațional de cercetare, vizibilitatea în plan național și internațional, Programele Cadru ale UE și câți bani aduc țării. Președintele AȘM a invocat și o serie de probleme cu care se confruntă știința, venind cu soluții pentru depășirea situației de criză. În final, academicianul Tighineanu a exprimat doleanța de schimbare a atitudinii față de cercetare și inovare a guvernanților. „Eu sunt optimist și rămân la ideea că într-un final, cei care ne guvernează vor înțelege importanța și rolul științei în țară și ne vor susține, inclusiv, în procesul de restituire a institutelor Academiei de Științe, cum ar fi și firesc, de fapt”, a spus președintele AȘM, exprimând cuvinte de mulțumire membrilor AȘM, întregii comunități științifice, cercetătorilor pentru efort și sacrificiu.
Pe marginea Raportului audiat s-au pronunțat mai mulți membri ai Adunării Generale, printre care m.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare, acad. Teodor Furdui, pim-vicepreședinte de onoare al AȘM, acad. Eva Gudumac, ajutor al conducătorului Secției științe ale vieții a AȘM, dr.hab., Victor Juc, directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, acad. Tudor Lupașcu, dr. hab., prof. Pavel Topală, m.c. Ion hadârcă, acad. Ion Bostan, m.c. Ion Geru.
Președintele Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare (CDIC), m.c. Alexandru Stratan a venit în fața membrilor Adunării Generale cu anumite constatări, care derivă din concluziile principale ale celui de-al treilea Raport de stare a științei în țara noastră, elaborat de AȘM, consultările pe care le-a avut în cadrul Consiliului Directorilor institutelor de cercetare, inclusiv experiența implicării active a colegilor directori în activitățile de elaborare, perfecționare și susținere a diverse documente de reglementare a domeniului în care sunt implicați toți sub auspiciile factorilor decizionali MECC, ANCD, ANACEC, AȘM, Comisia parlamentară de profil, precum și opiniile unor cercetători consacrați din știința autohtonă. M.c. Stratan a remarcat că Raportul cuprinde o analiză comprehensivă, detaliată și, în opinia sa, destul de corectă a problemelor din sfera cercetării-inovării. În calitate de Președinte al Consiliului Directorilor Institutelor de Cercetare, asociație care întrunește directorii celor 19 organizații de drept public din domeniile cercetării și inovării, funcția de fondator a cărora este exercitată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, m.c. Stratan a exprimat bucuria că spre deosebire de una din principalele constatări ale celui de-al doilea Raport asupra stării științei în Republica Moldova, și anume că în plan general, reforma domeniilor cercetării și inovării s-a soldat cu consecințe deplorabile pentru AȘM și instituțiile de cercetare, în cea de-a treia ediție se regăsește un semnal clar – îndemn de consolidare la unitate, intensificarea conjugării eforturilor comune a tuturor actorilor angajați în gestionarea sferei cercetării-inovării, precum și un model coagulat de corecție la pachet a actelor normative în vederea eliminării neconcordanțelor și sporirii eficienței aplicării acestora. (Discursul integral aici).
Acad. Teodor Furdui a apreciat raportul prezentat de președintele AȘM, ca fiind unul bun, luând în calcul situația în care se află știința, pe care a numit-o catastrofală. Acad. Furdui a ridicat o serie de probleme stringente, cu care se confruntă actualmente știința și cercetarea, exprimând indignarea vizavi de indiferența guvernării, dar și a unor membri ai Academiei față de situația în care s-a pomenit știința, dar și omul de știință, în general, fie în rezultatul reformei care s-a soldat cu retragerea institutelor de cercetare de la Academia de Științe, fie din cauza indiferenței manifestată chiar din interiorul AȘM. Savantul a exprimat regretul și consideră o nedreptate și faptul că nu a fost susținut în demersul său de a menține școala științifică în domeniul fiziologiei și sănătății umane, pe care a creat-o, argumentând și o noua știință - sanocreatologia.
Acad. Eva Gudumac a susținut opiniile exprimate de acad. Teodor Furdui, reiterând ideea consolidării membrilor AȘM, comunității științifice, făcând apel la implicarea tuturor în soluționarea celor mai stringente probleme din societate. Doar așa Academia va prospera și va avea susținerea autorităților, a societății, apreciind în context prezența la întrunire a consilierului prezidențial.
Luarea de cuvânt a acad. Tudor Lupațcu a abordat, de asemenea, o serie de probleme cu care se confruntă institutul, în care activează și pe care l-a condus mulți ani, situația cercetătorului și aspectul financiar care s-a regăsit practic în toate intervențiile vorbitorilor. Savantul a relevat că știința și realizările despre care s-a menționat și în raport sunt efectuate mai mult datorită entuziasmului cercetătorilor. Academicianul Tudor Lupașcu a menționat că institutele de cercetare sunt lăsate în voia sorții, locul lor firesc fiind de fapt în cadrul Academiei de Științe. „Suntem orfani cu mamă vie...viața noastră e în Academie”, a punctat academicianul cu nostalgie, făcând referință la experiența multor Academii cu institute de cercetare în subordinea lor.
Pentru a da citire proiectului de hotărâre a fost invitat acad. Mihai Cimpoi (președintele Comisiei). Proiectul de hotărâre a fost adoptat în unanimitate, cu introducerea propunerilor parvenite de la membrii AȘM, care au fost redactate de Comisia desemnată în acest scop. Una din propuneri sau completări a fost a acad. Gheorghe Duca care a făcut un apel către concurenții la alegerile parlamentare să introducă în programele lor electorale aspecte privind cercetarea și inovarea.
Raportul de activitate a Academiei de Științe a Moldovei în anul 2020, a fost prezentat de dr.hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM. Pe marginea raportului dat s-au pronunțat m.c. Constantin Gaindric și dr.hab. Laurenția Ungureanu. Proiectul de hotărâre a fost, de asemenea, adoptat în unanimitate de Adunarea Generală.
La finele întrunirii, președintele AȘM a prezentat o informație asupra ultimelor acțiuni organizatorice privind „Săptămâna Științei”, care se va desfășura în perioada 7-12 iunie 2021. Președintele Tighineanu le-a mulțumit tuturor pentru participare și i-a invitat la lecțiile publice susținute de mai mulți laureați ai Premiului Nobel, precum și la conferințele și simpozioanele științifice care vor avea loc în „Săptămâna Științei”.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
