- Vizualizări: 248
La 30 iunie 2020 a fost convocată Sesiunea a V-a a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei. Din cauza pandemiei de coronoravirus, pentru prima oară întrunirea membrilor AȘM s-a desfășurat în regim ONLINE cu utilizarea platformei de comunicare ZOOM.
Sesiunea a fost prezidată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. La ședința au participat conducerea AȘM, consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, dr. Corneliu Popovici, Secretarul General de Stat al MECC, dr. Anatolie Topală, reprezentanți ai Consiliului membrilor AȘM, reprezentanți ai Aparatului Prezidiului AȘM. A fost salutată, de asemenea, prezența online a președintelui Comisiei Parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media dl Adrian Lebedinschi, a directorului general adjunct al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare dr. Viorica Boaghi, al președintelui Agenţiei Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare dr Andrei Chiciuc, al directorului general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală.
Agenda sesiunii a inclus două subiecte. Primul subiect a fost cu privire la Raportul asupra stării științei în Republica Moldova în anul 2019, prezentat de acad. Ion Tighineanu, președinte al AȘM. Cel de-al doilea - a vizat Raportul de activitate a Academiei de Științe a Moldovei în anul 2019, raportor – mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM.
Potrivit datelor de înregistrare online, la ședință au fost prezenți 75 de membri ai Adunării Generale, ceea ce constituie peste 2/3 din personalului scriptic al membrilor Adunării Generale. Conform prevederilor Statutului AȘM, Adunarea a fost considerată deliberativă. Pe parcursul sesiunii s-au mai înregistrat câțiva membri.
Membrii Adunării Generale au ținut un minut de reculegere în memoria celor 7 membri ai AȘM, care au plecat din viața, de la sesiunea a IV-a - acad. Vasile Micu, acad. Vladimir Hotineanu, acad. Andrei Ursu, acad. Vitalie Postolati, acad. Iuri Reabuhin, mem. cor. Ion Dediu, mem. cor. Sergiu Dimitrachi, precum și dr. hab. Oleg Levițki.
A fost aprobat regulamentul de lucru al ședinței, stabilită modalitatea de înregistrare pentru luări de cuvânt, dat fiind noua procedură de utilizare a platformei online de comunicare. Totodată, a fost propusă formarea și aprobarea unei comisii de redactare a proiectelor de hotărâre în următoarea componență: vicepreședinții Secțiilor de științe, secretarul științific general și câte un reprezentant al Secțiilor de științe - acad. Mihai Cimpoi, dr. hab. Veaceslav Ursachi, acad. Boris Gaina, mem. cor. Victor Moraru, dr. hab. Liliana Condraticova, dr. hab. Olga Tagadiuc.
Raportul asupra stării științei în Republica Moldova în anul 2019 a fost prezentat de președintele Academiei de Științe, acad. Ion Tighineanu.
Pe marginea Raportului audiat s-au pronunțat mai mulți membri ai Adunării Generale, printre care m.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare, acad. Gheorghe Țăbîrnă, Adrian Lebedinschi, președintele Comisiei Parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, m.c. Constantin Gaindric, acad. Mihai Popovici, m.c. Maria Nedealcov, acad. Stanislav Groppa.
În calitate de președinte al Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare (CDIC), asociație care întrunește directorii celor 19 organizații de drept public din domeniile cercetării și inovării, m.c. Alexandru Stratan s-a arătat profund îngrijorat de principala constatare a celui de-al doilea Raport asupra stării științei în Republica Moldova, și anume că „în plan general, reforma domeniilor cercetării și inovării s-a soldat cu consecințe deplorabile pentru Academia de Științe a Moldovei și instituțiile de cercetare”. Profesorul Stratan a menționat că CDIC nu s-a opus și nu se opune reformei domeniului de cercetare și inovare, dar nu a putut admite dezmembrarea institutelor și excluziunea cercetătorilor științifici. „Pornim de la dezideratul că: 1) reformele nu ar trebui să creeze riscul deteriorării capitalului fizic, intelectual și uman existent în prezent în sistemul de cercetare și inovare al Republicii Moldova, construit în perioade de muncă asiduă și cu dificultăți și 2) capacitatea de resurse umane a Republicii Moldova este un atu vital al națiunii; salariile decente, oportunitățile de carieră și condițiile de muncă favorabile pentru cercetători sunt esențiale pentru a evita migrația valorilor și epuizarea progresivă a activelor sale intelectuale. Știți de unde vin acestea? Din raportul exercițiului de evaluare a sferei cercetării-inovării efectuat acum 4 ani, în mod independent, de experți europeni, la care atâtea referințe au făcut factorii de decizie ce au implementat reforma”, a punctat m.c. Stratan.
După expunerea unui spectru larg de probleme cu care se confruntă comunitatea științifică în rezultatul așa-numitei reforme, m.c. Stratan a venit, în numele Consiliului, și cu unele propuneri în vederea perfecționării și ușurării derulării activităților de cercetare. Acestea au vizat metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, propunerea ASM privind raportul de finanțare instituțională, proiecte pentru tinerii cercetători, perfecționarea modului de organizare si desfășurare a audierii rapoartelor anuale în cadrul ASM, eliminarea procedurilor birocratice excesive în activitatea unor organizații etc. Președintele Consiliului a dat o apreciere pozitivă Raportului pentru starea științei în anul 2019, exprimând felicitările de rigoare conducerii ASM pentru reflectarea obiectivă a problemelor cu care se confruntă comunitatea științifică.
Aprecieri pozitive vizavi de Raportul pentru starea științei au fost expuse și de către acad. Gheorghe Țîbîrnă, care a venit și cu propunerea de a fi creat un Centru comun de tehnologii moderne în medicină, în structura Academiei. Academicianul a exprimat certitudinea că prin aceasta s-ar putea altfel de luptat cu pandemia de coronavirusul de tip nou.
Președintele Comisiei Parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, dl Adrian Lebedinschi a exprimat o apreciere pentru munca depusă nu doar pe tărâmul științific, dar și organizatoric, care are o mare importanță pentru continuitatea activității Academiei de Științe. Legislatorul a subliniat că domeniul cercetării și inovării este poate unul din cele mai importante domenii ale economiei pentru dezvoltarea societății contemporane. Prosperitatea țării este imposibilă fără colaborarea certătorilor cu economia reală. Mediul academic a trecut prin schimbări majore, urmare a reformei Academiei de Științe, provocărilor concursurilor, finanțării, reorganizării personalului, oricum acomodarea la noile condiții, are loc. „Vă indemn să vă valorificați cunoștințele. Aveți toată susținerea și aprecierea pentru activitatea științifică și de promovare a imaginii Republicii Moldova pe plan mondial”, a declarat președintele Comisiei parlamentare de profil, exprimând convingerea că, împreună cu conducerea AȘM, vor fi identificate căi de colaborare ce vor contribui la schimbarea atitudinii față de știință, de investiție în capitalul uman, valorificarea și promovarea rezultatelor inovatoare și care vor fi, bineînțeles, în favoarea unei aprecieri deosebite a cercetării. „Suntem dispuși în continuare pentru conlucrare cu dumneavoastră și Proiectul de lege este pe ordinea de zi a Comisiei. Toate amendamentele, toate propunerile care vor veni din partea tuturor subiecților cercetării și inovării, le consolidăm pentru a da un volum cumulativ și integru al tuturor acestor propuneri și cred că în viitorul apropiat vom fi gata să aprobăm acest proiect de lege, pentru ca și AȘM și economia reală să poată beneficia de acele rezultate care vor fi obținute”, a rezumat parlamentarul. Președintele Comisiei Lebedinschi a exprimat aprecieri pentru activitatea destul de bună a Academiei de Științe pentru anul 2019, chiar dacă se știe știm că mereu este loc de mai bine. „Ne dorim o conlucrare constructivă, iar ușile Comisiei sunt deschise pentru toți membri AȘM și pentru toate persoanele din domeniul cercetării”, a mai spus legislatorul.
În luarea sa de cuvânt, m.c. Constantin Gaindric a menționat că Raportul prezentat reflectă adecvat starea științei din RM în anul 2019, apreciind eforturile Prezidiului AȘM și echipei care a elaborat, perfectat, redactat acest Raport. Totuși, Domnia Sa consideră că momentele în care se vorbește de politicile stipulate în Codul cu privire la știință și inovare, dar și în Programul Național în domeniile cercetării pentru 2020-2023, sunt prea diplomatic expuse, astfel încât se evită a numi lucrurile pe nume. În context, membrul AȘM a remarcat lipsa de conlucrare între structurile de stat, MECC, agențiile care au tangențe cu cercetarea, fapt ce a și condus la situația când metodologiile de finanțare au apărut în ordine inversă, iar instituțiile de cercetare s-au pomenit fără finanțare instituțională. „Cred că noțiunea de Program de stat este diminuată în aceste documente de politici, când sute de proiecte anunțate de ANCD se consideră ca făcând parte din programe de stat. Probabil, suntem singura țară cu un așa număr impunător de programe de stat. Ceea ce a organizat ANCD în 2019 sunt proiecte de cercetare, programele de stat pot fi 4-5, în care se integrează eforturile științei, societății, administrației centrale și locale, fiind dirijate de Guvern”, a punctat m.c. Gaindric.
În consecință, savantul a menționat că în plan general, reforma inițiată în 2017 a domeniilor cercetării și inovării s-a soldat cu consecințe deplorabile pentru cercetarea științifică, pentru Academia de Științe și institutele de cercetare, fiind necesare acțiuni urgente pentru resetarea sistemului național de cercetare și inovare. De aceea. M.c. Gaindric a propus ca în textul final să fie accentuat cu fermitate necesitatea revizuirii sistemice, și în ansamblu, a documentelor de politici în domeniul cercetării cu participarea cercetătorilor și corelarea cu doctoratul. De asemenea, academicianul a propus să se insiste asupra conlucrării mai strânse a Agențiilor cu institutele de cercetare și cu AȘM în elaborarea strategiei în domeniile cercetării și inovării și a concursurilor de proiecte. La finele intervenției sale, m.c. Constantin Gaindric a afirmat ca Academia există, Academia se cere revigorată, iar pentru aceasta este necesară întoarcerea institutelor de cercetare în cadrul Academiei, completarea cu noi membri, prin alegerea cercetătorilor cu rezultate de valoare, dar și cu atitudine civică și asupra rolului științei în societate.
„Unde sănătate nu e, nimic nu e”, a spus acad. Mihai Popovici. De aceea, în luarea sa de cuvânt, acad. Popovici s-a referit la aspectul finanțării medicale. Academicianul a subliniat că medicii, în primul rând, sunt medici și își fac activitatea lor îngrijind pacienții, după care se preocupă de aspectele de țin de cercetare. „Acest lucru trebuie să fie luat în considerare, dacă vrem să nu plece cei mai buni cercetători din domeniul medicinii. Acest lucru acum este foarte important privit și prin prisma creșterii salariilor medicilor, chiar dacă și cu întârziere, anunțată de conducerea țării”, a spus savantul, dorind ca în textul final al proiectului de hotărâre să se regăsească și propunerile referitoare la titlurile de profesor cercetător și conferențiar cercetător, care unora le supără auzul.
Ținând cont de faptul că cercetarea în RM nu constituie nici măcar 1% din PIB și poate nici măcar un sfert din PIB, m.c. Maria Nedealcov, a subliniat că cercetătorii, căuta totdeauna ieșire din situație. Astfel, Domnia Sa a venit cu propunerea ca, în așa-numitul Nomenclator al serviciilor prestate, să fie introduse servicii de consultanță, pentru ca cercetătorii să poată avea acces la finanțare, sub aspectul consultărilor, motiv din care banii câștigați din proiecte, se pierd. Țara are nevoie de știință, de cercetare, iar cercetătorii încă nu și-au pierdut speranța pentru a merge înainte și a obține noi rezultate, susține prof. Nedealcov, trebuie doar să existe o legătură mai strânsă între cercetători și organele care le coordonează astăzi soarta, finanțarea etc., decidenții să plece urechea mai aproape de ei. „Să fim mai bine auziți. Poate și noi trebuie să fim mai activi. Nu avem dreptul moral să distrugem realizările obținute de-a lungul anilor”, a conchis omul de știință.
O preocupare aparte, și nu fără temei, a venit de la acad. Stanislav Groppa. Domnia Sa s-a referit la situația gravă, în care suntem noi toți, societatea, comunitatea medicală, în legătură cu pandemia, care necesită o elucidare cu mult mai specială. Academicianul s-a arătat nedumerit de faptul că, deși USMF a venit cu mai multe demersuri de a lansa un Program Național de studiere a situației cauzate de pandemie, de a susține formarea platformei de studiere și combatere a pandemiei COVID-19, până astăzi apelul este lipsit de susținere. „Având în vedere că suntem cel mai înalt for științific, acel for care ne propunem să venim cu o susținere în activitatea Guvernului, consider că este extrem de necesar ca în proiectul de hotărâre să se regăsească propunerea de a constitui un Program Național interdisciplinar nu numai medical, ci și social, psihologic, economic, pentru a aprecia starea reală și a vedea unele strategii care ar diminua impactul, a contribui la o ameliorare a stării de sănătate, psihologice și economice a țării. COVID-ul nu este o problemă disciplinară, ci interdisciplinară și necesită susținerea integrală a tuturor instituțiilor și activităților academice”, a propus acad. Groppa.
În contrast cu cele menționate de antevorbitori, dr.hab., prof. Aurelian Dănilă, adjunct al conducătorului Secției științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM, s-a adresat, într-un spirit cu nuanțe metaforice, celor care au organizat o pandemie de denigrare a Academiei, celor care și-au pus drept scop, în aceste vremuri grele, să clatine această corabie a științei care și așa se află pe niște valuri ce sunt dorite cât mai curând liniștite. Adresarea profesorului Dănilă a fost scurtă: „Nu aveți, domnilor, nici o șansă, cei care vreți să vă ocupați de lucruri, chiar le-aș spune, uneori, murdare. Mă miră mai ales faptul, că probabil cei care vorbesc în cunoștință de cauză, expun părerea că Academia aproape că nu mai trebuie să existe. Haideți să punem mâna și nu piciorul la dezvoltarea științei în țara noastră. Să fim mai calculați și cu o viziune de mai multă perspectivă”, a îndemnat prof. Aurelian Dănilă.
Pe marginea Raportului, dar și cu anumite propuneri, de care Adunarea Generală a luat act, s-au pronunțat academicienii Boris Gaina, Mitrofan Ciobanu, Ion Guceac.
Proiectul de hotărâre a fost adoptat în unanimitate, cu introducerea propunerilor parvenite de la membrii AȘM, care au fost redactate de Comisia desemnată în acest scop.
Raportul de activitate a Academiei de Științe a Moldovei în anul 2019, a fost prezentat de mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM.
Pe marginea raportului în cauză s-au pronunțat acad. Mitrofan Ciobanu, acad. Eugen Doga, acad. Boris Gaina, raportul fiind caracterizat drept satisfăcător. Proiectul de hotărâre a fost, de asemenea, adoptat în unanimitate de către Adunarea Generală.
După audierea rapoartelor a luat cuvântul dr. Corneliu Popovici, consilier prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării. „Sunt foarte bucuros să constat o unitate de nezdruncinat a comunității academice din RM. Este al patrulea an consecutiv, când particip la o astfel de manifestație și vreau să vă spun că rapoartele care au fost prezentate astăzi sunt impresionante, foarte consistente, sunt obiective, reflectă situația reală și ceea ce este îmbucurător, că indică asupra soluțiilor care pot fi aplicate pentru a depăși situația creată în știința din Republica Moldova și ceea ce ține de statutul AȘM. Evident că Academia nu poate propune soluții minune, dar acele platforme care au fost inițiate de către conducerea AȘM, acele discuții care au fost inițiate pe parcursul ultimii perioade de timp, ne face să fim optimiști vizavi de identificarea și găsirea unor soluții”, a subliniat consilierul prezidențial. Dr. Corneliu Popovici s-a referit și la atacurile din „epistolele nocturne” pe care le primesc mulți pe email, atacuri la care este supusă Academia. „Eu mă bucur ca Academia a rezistat și acestui atac, Academia va rezista și în continuare. Suntem conștienți de faptul că Academia este un simbol al societății noastre, un simbol al statului RM, iar cercetarea este un instrument indispensabil al civilizației contemporane, deoarece fără cercetare nu poate fi nici educație, nici cultură, nici civilizație”, a remarcat consilierul Popovici, nu înainte de a transmite mesajul Președintelui RM care a asigurat de susținere constantă Academia.
Un mesaj către Adunarea Generală a transmis, în numele ministrului Educației, Culturii și Cercetării și Secretarul de stat al MEEC, dr. Anatol Topală, accentuând eforturile MECC pentru a ameliora situația din domeniul cercetării și, în primul rând, ceea ce ține de finanțarea instituțiilor din subordine.
Președintele AȘM a menționat la finele sesiunii că acesta a fost un adevărat examen, având în vedere convocarea Adunării Generale în spațiul online. Președintele Tighineanu a exprimat mulțumiri tuturor membrilor AȘM, academicienilor, membrilor corespondenți, membrilor desemnați ai secțiilor de științe, care au participat online la sesiunea Adunării Generale, celor care au fost prezenți în sală, precum și celor care au contribuit la organizarea acestui important eveniment al anului academic. „În pofida pandemiei, toți sunt interesați în dezvoltarea cercetării științifice în țara noastră. În pofida pandemiei, să păstrăm speranța, optimismul și să depunem maxim efort pentru a ne consolida. Numărul cercetătorilor, în decursul ultimilor ani, a scăzut, dar asta înseamnă că valoarea fiecărui cercetător a crescut. Să demonstrăm că contribuim esențial prin cercetările noastre la dezvoltarea domeniului”, a conchis președintele AȘM.
Programul de lucru al sesiunii a V-a a Adunării Generale a finalizat cu „Odă Academiei”, de acad. Eugen Doga.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
