- Vizualizări: 4055
În fiecare an, la 27 august, Republica Moldova îmbracă straie de sărbătoare pentru a celebra cu demnitate cea mai importantă sărbătoare naţională – Ziua Independenței. Acum 32 de ani, la 27 august 1991, ne-am dobândit independența, dreptul nostru de a fi noi înșine, Republica Moldova devenind „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.
Academia de Științe a Moldovei felicită comunitatea științifică, toți cetățenii din țară și din străinătate cu prilejul acestei mari sărbători naționale, care a deschis largi oportunități pentru dezvoltare în toate domeniile. Iar odată cu obținerea, la 23 iunie 2022, a statutului de țară-candidat pentru integrare în Uniunea Europeană, aceste posibilități de dezvoltare durabilă acordă o bună și frumoasă perspectivă pentru Republica Moldova.
Filmul luptei pentru independență și redobândirea suveranității a țărilor din spațiul ex-sovietic după destrămarea URSS atestă că la 11 martie 1990 a fost emisă declarația de restaurare a Statului Lituania. La 9 aprilie 1991 Georgia și-a restabilit independența față de URSS, urmată de reconstituirea statului Estonia dinainte de 1940 și redobândirea independenței, la 20 august 1991. Letonia și-a restaurat independența la 21 august 1991; iar Rada Supremă a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene de atunci a adoptat la 24 august 1991 Declaraţia de Independenţă a Ucrainei. În contextul războiului neprovocat al Rusiei, declanșat în Ucraina la 24 februarie 2022, Academia de Științe a Moldovei își reafirmă angajamentul față de suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
Republica Moldova și-a proclamat independența votată de 278 de deputați la 27 august 1991. Curajul și verticalitatea personalităților notorii, printre care și viitori membri ai AȘM, cercetători, profesori, rectori și directori, au fost înalt apreciate prin conferirea distincției supreme „Ordinul Republicii”.
Primul stat care a recunoscut independența noastră a fost România, iar dr. hab., prof. Aurelian Dănilă a fost numit primul ambasador al Republicii Moldova în România, acreditat în ianuarie 1992. La 2 martie 1992 Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite.
Proclamarea independenței Republicii Moldova a fost precedată de adoptarea, la 31 august 1989, de către Sovietul Suprem al RSSM a Legii cu privire la statutul limbii de stat și revenirea ei la grafia latină; adoptarea, la 27 aprilie 1990, a Legii cu privire la Drapelul de Stat; alegerile pentru Sovietul Suprem al RSS Moldova pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar au condus la alegerea a 371 de deputați; proclamarea, la 23 iunie 1990, a Declarației suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova.
La 23 mai 1991 a fost modificată denumirea oficială a statului din RSS Moldova în Republica Moldova. Parlamentul RSS Moldova și-a schimbat denumirea în Parlamentul Republicii Moldova. A fost adoptat Imnul de Stat al Republicii Moldova „Deșteaptă-te, române!” (în vigoare până la 7 iunie 1994, după care este adoptat imnul „Limba noastră”). La 4 iulie 1991 a fost adoptată Legea cetățeniei Republicii Moldova, una dintre cele mai liberale din Europa de Est.
În data de 3 septembrie 1991 președintele Republicii Moldova a semnat Decretul cu privire la crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, iar la 8 decembrie 1991 au avut loc primele alegeri ale șefului de stat prin vot universal. Primul președinte al Republicii Moldova a fost ales Mircea Snegur. Istoricul Alexandru Moșanu a devenit președinte al Parlamentului Republicii Moldova.
La 13 iulie 1995 Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, fiind prima țară din Comunitatea Statelor Independente, primită în acest for paneuropean. În februarie 2005 a fost semnat Planul Individual de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. La 24 martie 2005 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în unanimitate Declarația despre parteneriatul politic în scopul realizării obiectivului integrării europene. Prin acest document, s-a promovat treptat și ireversibil cursul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova.
Independența proclamată în 1991 a oferit șanse ample pentru dezvoltarea domeniului cercetării. Evoluţia şi reforma ştiinței au avut loc în condiţiile unei crize social-economice acute și în contextul tensionării situației politice. În 1990, prin Decretul Președintelui URSS Mihail Gorbaciov cu privire la Statutul Academiei de Științe a URSS, relațiile de colaborare între Academia de Științe a URSS și academiile republicilor unionale urmau să fie bazate pe principii de parteneriat, contractuale, fiind aprobat Statutul provizoriu al AȘM printr-o hotărâre a Guvernului Republicii Moldova. Anii 1991–1998 au fost marcați prin politica de restructurare administrativ-organizatorică şi descentralizare a instituţiilor de cercetare. În cadrul AŞM funcţionau, la acea vreme, 29 de institute ştiinţifice cu statut de persoană juridică. În anii 1992–1993, în componenţa Academiei de Științe au fost organizate secţiile de ştiinţe agricole, tehnice şi medicale. Anume pentru această perioadă este semnificativă Hotărârea Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994, prin care a fost susţinută opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi, potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba română, iar Declaraţia Adunării Generale a AȘM din 28 februarie 1995 vine să confirme acest adevăr.
O etapă calitativ nouă în sistemul național de cercetare-dezvoltare și în reorganizarea Academiei de Științe a Moldovei ține de elaborarea și aprobarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004. Conform prevederilor Codului, Academia de Științe a fost unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, fiindu-i delegate, prin Acordul de parteneriat cu Guvernul, competenţele privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării. Organizațiile din domeniul cercetării-inovării, afiliate AȘM, aveau obligațiunea de a realiza proiecte de cercetare științifică și de inovare în conformitate cu necesitățile societății și prerogativele statului.
Independența Republicii Moldova, proclamată acum 32 de ani, a însemnat restabilirea adevărului istoric și aprobarea limbii române ca limbă de stat, aprobarea simbolurilor oficiale și dezvoltarea tuturor instituțiilor statului, a marcat dezvoltarea în domeniul sănătății, cercetării, inovării și educației, creșterea economiei, promovarea artelor și turismului, a patrimoniului cultural în UNESCO, a contribuit la asigurarea libertății presei și a dreptului de exprimare, a condus la formarea echipelor de tineri olimpici la științe fundamentale, arborarea drapelului țării la competiții sportive europene și internaționale etc. Din păcate, în această perioadă am simțit gustul amar al stagnării economice, exodul în masă al tinerilor și a părinților acestora. Ne-a marcat profund Războiul pentru integritatea teritorială din 1992 (numit și Războiul de pe Nistru), iar din 24 februarie 2022 Republica Moldova acordă toată asistența necesară poporului ucrainean care luptă pentru suveranitatea sa în războiul agresiv, declanșat de Rusia.
Aceste subiecte și-au găsit reflectare în pagina web, elaborată de Academia de Științe a Moldovei cu suportul Institutului pentru Dezvoltare a Societății Informaționale, precum și al numeroșilor autori – membri ai AȘM, cercetători, cadre didactice, tineri. Versiunea actualizată a paginii web, consacrate independenței Republicii Moldova, este disponibilă la link-ul https://www.moldova-independenta.md/.
Felicitări, Republica Moldova – Stat Suveran, Independent și Democratic, care este în drept liber să-și hotărască prezentul și viitorul!
Dr. hab. Liliana Condraticova